Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 132/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 132/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 132/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 132/CO
Ședința publică din data de 27 februarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. DONȚETE
Grefier: O. P.
Ministerul Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D. – Serviciul Teritorial București a fost reprezentat de procuror F. L..
Pe rol se află soluționarea contestației formulată de inculpatul Hochman R. împotriva încheierii de ședință din data de 16.02.2015, pronunțată de Tribunalul București– Secția I penală, în dosarul nr. _ *.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru contestatorul inculpat Hochman R. apărătorul ales I. M. Z., cu împuternicire avocațială nr._ din data de 18.02.2015, emisă de Baroul București, inculpatul fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul ales al contestatorului inculpat solicită amânarea cauzei întrucât inculpatul nu este prezent, fiind plecat din tară.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul arată că nu se opune, deși cererea se poate judeca și în lipsa inculpatului.
Curtea respinge cererea de amânare a judecății prezentei contestații, apreciind că nu există motive pentru care să se dispună amânarea cauzei până la întoarcerea inculpatului in țară.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea contestației.
Apărătorul ales al contestatorului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea contestației și desființarea încheierii atacate, urmând a se dispune revocarea măsurii controlului judiciar.
În acest sens arată că nu mai există temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii controlului judiciar, dar și că măsura a depășit un termen rezonabil.
Totodată, arată că măsura a fost dispusă în urmă cu doi ani, în condițiile în care dosarul era în curs de urmărire penală, susținând că în această perioadă inculpatul a avut un comportament procesual ireproșabil, îndeplinind toate obligațiile impuse de organele judiciare.
De asemenea, arată că acesta a colaborat cu organele judiciare și nu a împiedicat buna desfășurare a procesului penal.
Referitor la circumstanțele personale, arată că acesta are 60 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, iar profesia pe care o desfășoară impune deplasări în afara teritoriului României.
Totodată, arată că inculpatul are familia în Israel, acesta fiind plecat de multe ori din România, dar de fiecare dată s-a întors pentru a participa la proces.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației ca nefondată și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.
În acest sens arată că se mențin temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii, iar măsura nu a depășit un termen rezonabil, având în vedere momentul procesual.
Totodată, arată că în cauză urmează a fi administrate noi probe, iar raportat la gravitatea faptelor și la asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, apreciază că se impune menținerea măsurii controlului judiciar față de inculpat.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra contestației penale de față:
Prin încheierea de ședință din 16.02.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală în dosarul nr._ *, în baza art. 362 cu referire la art. 208 C.pr.pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată față de inculpații Hochman R. și Ș. S. G. și a fost menținută măsura controlului judiciar față de acești inculpați. Au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile de revocare a măsurii controlului judiciar.
Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 2320D/P/2009 din data de 05.08.2013 al Parchetului de lângă ÎCCJ - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, au fost trimiși în judecată, între alții, inculpații: Hochman R., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003; trafic de celule de origine umană, faptă prevăzută de art. 158 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prevăzută de art. 290 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.; punere pe piață a unor medicamente neautorizate, faptă prevăzută de art. 834 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și complicitate la infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii, faptă prevăzută de art. 26 C.pen. rap. la art. 281 C.pen. cu referire la art. 44 din Legea nr. 460/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.; Ș. S.-G., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă prev. de art. 7 din Legea nr.39/2003; trafic de celule de origine umană, faptă prev. de art. 158 al. 1 din Legea nr.95/2006, cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prev. de art. 290 al. 1 C.p., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p.; punere pe piață a unor medicamente neautorizate, faptă prev. de art. 834 al.1 din Legea nr.95/2006, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. și complicitate la infracțiunea de exercitarea fără drept a unei profesii, faptă prev. de art. 26 C.p., rap. la art. 281 C.p., cu referire la art. 44 din Legea 460/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.
În fapt, prin actul de trimitere în judecată, cu privire la inculpați s-au reținut, în esență, următoarele:
În perioada de referință cuprinsă între momentul intrării în vigoare a Legii 95/2006 și până la destructurarea grupului infracțional organizat, activitatea inculpatului Hochman R. a constat în următoarele:
- a inițiat alături de inculpata Ș. S. G. și învinuitul Ron-El Raphael Jakob constituirea grupului infracțional organizat, iar din perspectiva acestei calități de polarizator al tuturor factorilor umani și materiali se plasează în postura de șef al acestui grup;
- a pus la dispoziția grupului infracțional organizat componenta material-logistică reprezentată de policlinica . NEW LIFE” SRL care a fost dotată corespunzător standardelor ce presupuneau ducerea la îndeplinire în condiții optime a procedurilor de reproducere asistată;
- s-a preocupat în mod direct și indirect de racolarea și gestionarea unei reale baze de date a „donatoarelor”, precum și de recompensarea materială a persoanelor ce au urmat procedurile ce presupuneau recoltarea de ovocite din considerente pecuniare;
- a realizat conexiunea între membrii permanenți ai grupului infracțional organizat și cei care au aderat pe parcursul timpului;
- a adus în mod repetat din Israel medicamentele necesare tratamentului de stimulare hormonală fără ca acestea să fi fost autorizate spre comercializare pe piața de profil din România;
- a falsificat o . înscrisuri sub semnătură privată care au fost depuse în fața instanței de judecată, atestând împrejurări necorespunzătoare realității;
- a înlesnit învinuitei Komarovski Daphna desfășurarea activității specifice în România fără ca aceasta să aibă avizul de liberă practică necesar.
În perioada de referință cuprinsă între momentul intrării în vigoare a Legii 95/2006 și până la destructurarea grupului infracțional organizat, activitatea inculpatei Ș. S. G. a constat în următoarele:
- a inițiat alături de inculpatul R. Hochman și învinuitul Ron-El Raphael Jakob constituirea grupului infracțional organizat, sarcinile asumate și delegate în cadrul acestuia plasând-o într-o postură de subordonare ierarhică în raport de inculpatul Hochman R.;
- l-a secondat pe inculpatul R. Hochman în demersul membrilor grupului infracțional organizat de ducere la îndeplinire a rezoluției infracționale comune, subrogându-se în rolul inculpatului Hochman R. atunci când acesta nu era prezent în țară;
- a supravegheat întreaga activitate care se desfășura în incinta punctului de lucru al . NEW LIFE” SRL încunoștințându-l pe acesta despre starea de fapt constatată;
- prin intermediul învinuitelor B. I. A. și H. A. L. și în mod direct în anumite cazuri, s-a preocupat de contactarea potențialelor donatoare și determinarea acestora să urmeze procedurile ce presupuneau recoltarea de ovocite;
- a fost destinatara repetată a unei mari cantități de materie genetică recoltată de la persoane cointeresate material;
- a contribuit în mod direct și în calitate de reprezentant al . NEW LIFE” SRL, la aducerea în mod repetat din Israel a medicamentelor necesare tratamentului de stimulare hormonală fără ca acestea să fi fost autorizate spre comercializare pe piața de profil din România;
- a semnat un înscris sub semnătură privată al cărei conținut nu corespundea realității, înscris însoțită de o . alte înscrisuri sub semnătură privată falsificate ce au fost depuse în fața instanței de judecată;
- a înlesnit învinuitei Komarovski Daphna desfășurarea activității specifice în România fără ca aceasta să aibă avizul de liberă practică necesar.
Prin decizia penală nr. 565/26.03.2013, pronunțată în dosarul nr._/3/2013 al Curții de Apel București, în baza art.385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen., s-a admis recursul declarat de recurentul-inculpat Hochman R., împotriva încheierii de ședință din data de 13.03.2013 a Tribunalului București - Secția a -II-a Penală, s-a casat încheierea recurată și rejudecând pe fond cererea de liberare provizorie sub control judiciar, în baza art.1608a alin.2 C.pr.pen., s-a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de inculpatul Hochman R. și s-a dispus punerea acestuia în libertate provizorie de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 29/UP/20.02.2013 emis de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul penal nr._, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
Pe timpul liberării provizorii inculpatul Hochman R. a fost obligat, conform art.160/8a alin.3 și art.160/2 alin.3 C.pr.pen., să respecte următoarele obligații:
a) să nu depășească limitele teritoriale ale municipiului București;
b) să se prezinte la organele de urmărire penală și la instanța de judecata ori de câte ori este chemat;
c) să se prezinte la organul de politie din București conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemat;
d) să nu își schimbe locuința fară încuviințarea instanței;
e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
De asemenea, în baza art.160/2 alin.31 C.pr.pen., inculpatului Hochman R. i s-au impus următoarele obligații:
a) să nu ia legătura direct sau indirect și să nu se apropie de ceilalți inculpați și de martorii din prezenta cauză;
b) să nu desfășoare activitățile în exercitarea cărora a săvârșit faptele, pentru care este cercetat în prezenta cauză.
S-a atras atenția inculpatului Hochman R. că, în cazul încălcării cu rea-credință a măsurilor sau obligațiilor sus-menționate, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
Prin decizia penală nr. 1247/27.06.2013, pronunțată în dosarul nr._/3/2013 al Curții de Apel București, în baza art.385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen., s-a admis recursul declarat de inculpatul Hochman R. împotriva încheierii de ședință din data de 11 iuie 2013, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, în dosarul penal nr._/3/2013, s-a casat încheierea de ședință recurată și în fond rejudecând, în temeiul art. 160/3 Cod procedură penală, s-a admis cererea formulată de inculpatul Hochman R. cu privire la modificarea controlului judiciare instituit în privința sa prin decizia penală nr. 565/R/26.03.2013, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr._/3/2013, în sensul că încuviințează inculpatului ca pe durata măsurii liberării provizorii sub control judiciar să ia legătura cu coinculpata Ș. S. G..
Prin încheierea din data de 17.09.2013, dată în dosarul de față, în baza art. 1603 C.pr.pen., art.1608a alin.3 C.pr.pen. raportat la art.1602 alin.3 lit.a C.pr.pen., s-a dispus modificarea controlului judiciar, în sensul că, pe timpul liberării provizorii, inculpatul Hochman R., este obligat să nu depășească limita teritorială a României decât în condițiile stabilite de instanță.
Totodată, s-au menținut celelalte obligații impuse inculpatului prin decizia penală nr.565 din 26.03.2013, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr._/3/2013.
Prin decizia penală nr. 587/27.03.2013, pronunțată în dosarul nr._/3/2013 al Curții de Apel București, în baza art.385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen., s-a admis recursul declarat de recurenta-inculpată Ș. G. S., împotriva încheierii de ședință din data de 13.03.2013 a Tribunalului București - Secția a - II-a Penală, s-a casat încheierea recurată și rejudecând pe fond, în baza art.1608a alin.2 din Codul de procedură penală, s-a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata Ș. G. S. și s-a dispus punerea de îndată în libertate a acesteia dacă nu este reținută sau arestată în altă cauză.
În temeiul art.1602 alin.3 din Codul de procedură penală, inculpata a fost obligată ca pe timpul liberării provizorii să respecte următoarele obligații:
- să nu depășească limita teritorială a municipiului București decât cu încuviințarea instanței;
- să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;
- să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială locuiește, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție, sau ori de câte ori este chemată;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată care a dispus măsura;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
S-a atras atenția inculpatei că, în cazul încălcării cu rea-credință a acestor obligații, s-a luat măsura arestării preventive.
Prin decizia penală nr. 1266/28.06.2013, pronunțată în dosarul nr._/3/2013 al Curții de Apel București, în baza art.385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen., s-a admis recursul declarat de recurenta-inculpată Ș. G. S., împotriva încheierii de ședință din data de 25.06.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală, în dosarul nr._/3/2013, s-a casat în parte încheierea atacată și rejudecând în fond, s-a admis cererea de modificare a controlului judiciar formulată de inculpata Ș. S. G., și, în baza art.1603 C.pr.pen., s-a modificat controlul judiciar instituit față de inculpata Ș. S. G. prin decizia penală nr.587/R/27.03.2013 a Curții de Apel București, Secția a II-a Penală, în sensul că inculpata a fost obligată sa nu părăsească limita teritorială a țării decât în condițiile stabilite de instanță.
Prin încheierea din data de 04.02.2014, în baza art.16 alin.1 din Legea nr.255/2013 cu referire la art.202 alin.1 și alin.3 lit.b C.pr.pen., art.211 și urm. C.pr.pen., s-a înlocuit măsura liberării provizorii sub control judiciar luată față de inculpații Hochman R. și Ș. S. G. cu măsura preventivă a controlului judiciar.
În baza art.215 alin 1 lit. a-c și alin.2 lit.a, d și e C.pr.pen., pe durata măsurii preventive a controlului judiciar, inculpatului Hochman R. i s-au impus următoarele obligații:
- să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
- să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței;
- să nu se apropie de ceilalți inculpați și de martori, cu excepția inculpatei Ș. S. G., și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale;
- să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta.
În baza art.215 alin 1 lit. a-c și alin.2 lit.a, d C.pr.pen., pe durata măsurii preventive a controlului judiciar, inculpatei Ș. S. G. i s-au impus următoarele obligații:
- să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
- să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței;
- să nu se apropie de ceilalți inculpați și de martori, cu excepția inculpatului Hochman R., și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale.
În baza art.215 alin 3 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Potrivit art. 362 și art.208 C.pr.pen., astfel cum au fost modificate prin OUG nr.82/2014, instanța se pronunță, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive.
În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208.
Judecătorul de cameră preliminară înaintează dosarul instanței de judecată cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea măsurii preventive.
Instanța de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
Dispozițiile art. 207 alin. (3) - (5) se aplică în mod corespunzător.
În tot cursul judecății, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu dispuse față de inculpat.
În tot cursul judecății, instanța verifică prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile art. 207 alin. (3) - (5) se aplică în mod corespunzător."
Conform art.207 C.pr.pen., astfel cum au fost modificate prin OUG nr.82/2014, dispozițiile art. 235 alin. (4) - (6) se aplică în mod corespunzător.
Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat.
Când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive și nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere revocarea acesteia și punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
Judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de cameră preliminară, verifică, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.
Potrivit art.II din O.U.G. nr.82/2014 măsura preventivă a controlului judiciar și cea a controlului judiciar pe cauțiune, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, continuă și se mențin până la efectuarea verificării prevăzute la alin. (2).
În termen de cel mult 60 de zile de la . prezentei ordonanțe de urgență, procurorul, în cauzele aflate în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, și instanța, în cursul judecății, verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune ori dacă există temeiuri noi care justifică una dintre aceste măsuri preventive, dispunând, după caz, prelungirea, menținerea sau revocarea măsurii preventive, dispozițiile art. 207, 208, 2151 și 216 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
Tribunalul a reținut că din materialul probatoriu administrat în cauză, până la acest moment procesual, rezultă că se menține caracterul rezonabil al presupunerii că inculpații Hochman R. și Ș. G. S. au săvârșit faptele reținute în sarcina lor.
Astfel, exista suficiente indicii și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele ce li se impută, relevante in acest sens fiind declarațiile martorilor, declarațiile învinuiților și inculpaților audiați în cauză, între care declarațiile inculpatei B. I. A. și cele date de inculpatul Hochman R. în procedura de cameră preliminară, procesele-verbale de redare a înregistrărilor convorbirilor telefonice efectuate în cauză, procesele-verbale de percheziție domiciliară, mijloacele materiale de probă și corpurile delicte ridicate de organele de anchetă, înscrisurile și celelalte probe aflate în dosarul de urmărire penală, declarațiile inculpaților și martorilor audiați nemijlocit de tribunal până la acest moment procesual.
De asemenea, tribunalul a apreciat că în cazul inculpaților Hochman R. și Ș. G. S., sunt îndeplinite în continuare condițiile prev. de art. 202 al. 1, 3 și alin.4 lit.b C.pr.pen. cu referire la art.211 și urm. C.pr.pen., întrucât este încă în interesul procesului penal ca cei doi inculpați să fie la dispoziția organelor judiciare, fiind mai mult decât inoportun ca cei doi inculpați, care conduceau clinica unde s-a făcut recoltarea de ovocitelor și fertilizarea in vitro, să nu fie supuși niciunui control din partea organelor statului și să poată lua legătura nestingherit cu ceilalți inculpați, cu martorii neaudiați sau cu cei audiați care au făcut declarații incriminatoare la adresa inculpaților.
Tribunalul a mai considerat că măsura preventivă a controlului judiciar este proporțională cu gravitatea faptelor imputate, încă nu a atins o durată rezonabilă și este în continuare necesară pentru buna desfășurare a procesului penal. Faptul că, în faza de urmărire penală, a fost vorba de audierea a aproape 200 de inculpați, învinuiți și martori și că au fost și urmează a fi audiați și în faza de judecată doi dintre inculpați, precum și foarte mulți martori, impune concluzia că o perioada mai mică de doi ani de liberare provizorie sub control judiciar și de control judiciar nu justifică în niciun fel concluzia că s-ar fi atins un termen rezonabil.
Împrejurarea că inculpații au unele probleme de sănătatea nu este de natură a impune revocarea măsurii controlului judiciar, întrucât s-ar prejudicia în mod serios buna desfășurare a procesului penal, prin posibilitatea dată inculpaților de a altera declarațiile martorilor și coinculpaților neaudiați la acest moment procesual.
Prin urmare, menținerea unui echilibru firesc între interesele justiției și cele ale inculpaților, despre care există indicii temeinice că au condus și coordonat activitatea presupus infracțională, implică în mod necesar menținerea unui control minim asupra conduitei acestora, control ce nu va prejudicia în niciun fel starea de sănătate a inculpaților, care pot primi, din partea instanței, ca și până în prezent, în cazuri temeinic justificate, încuviințarea de a se deplasa chiar în străinătate pentru a se îngrijii de propria sănătate sau pentru menținerea relațiilor firești de familie, astfel încât drepturile inculpaților să nu devină nici teoretice, nici discreționare.
Tribunalul a considerat că existența unor măsuri asigurătorii nu este o garanție că procesul penal se poate desfășura în bune condiții, menirea unor astfel de măsuri fiind alta decât cea a măsurilor preventive.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul HOCHMAN R., solicitând revocarea măsurii controlului judiciar, pe motiv că nu mai există temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri și că această măsură a depășit un termen rezonabil.
Au fost invocate și circumstanțe personale, și anume faptul că are 60 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, are familia în Israel, pe care o vizitează frecvent, dar că de fiecare dată s-a întors când a avut termen de judecată.
Analizând încheierea contestată, atât prin prisma motivelor invocate de contestatorul inculpat cât și din oficiu, Curtea apreciază ca fiind nefondată contestația formulată de inculpat, pentru considerentele următoare:
Mai întâi, se constată că probele administrate până la acest moment procesual, în cursul urmăririi penale și judecății, susțin în continuare suspiciunea rezonabilă că inculpatul Hochman R. a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, aceste probe fiind reprezentate în primul rând de declarațiile martorilor, declarațiile inculpaților audiați în cauză, inclusiv a inculpatului Hochman R., procesele-verbale de redare a înregistrărilor convorbirilor telefonice efectuate în cauză, procesele-verbale de percheziție domiciliară, mijloacele materiale de probă și corpurile delicte ridicate de organele de anchetă, înscrisurile și celelalte probe aflate la dosar.
De asemenea, la fel ca instanța de fond, Curtea apreciază că sunt îndeplinite în continuare condițiile prevăzute de lege pentru menținerea față de inculpat a măsurii preventive a controlului judiciar, aceasta fiind necesară pentru buna desfășurare în continuare a procesului penal, în sensul art. 202 alin. 1 Cpp. În acest sens este de observat că procesul penal se află în faza de judecată în primă instanță, când mai sunt de administrat numeroase probe necesare aflării adevărului, între care audierea martorilor. Or, în condițiile în care inculpatul contestă caracterul infracțional al faptelor sale, menținerea măsurii preventive a controlului judiciar se impune pentru a se exercita în continuare o supraveghere asupra conduitei acestuia și pentru a se asigura garanții că se va prezenta în fața organelor judiciare și nu va impieta asupra bunei desfășurări a procesului penal, prin încercarea de influențare a martorilor sau prin alterarea probelor.
Se reține că măsura preventivă a controlului judiciar nu este în niciun caz disproporționată față de gravitatea faptelor cu privire la care există suspiciunea rezonabilă că au fost săvârșite de inculpat, fiind inoportun, după cum a apreciat și prima instanță, ca inculpatul Hochman R., care a avut un rol primordial în comiterea faptelor presupus infracționale și în coordonarea activității celorlalți inculpați, să nu fie supus niciunui control din partea organelor statului.
În acest context, faptul că inculpatul nu are antecedente penale, are studii superioare, este integrat social și familial și a avut până în prezent o conduită procesuală adecvată, respectând obligațiile atașate măsurii preventive a controlului judiciar, nu constituie împrejurări de natură a influența concluzia organului judiciar cu privire la necesitatea și oportunitatea menținerii măsurii preventive dispuse față de acesta, prin raportare la gravitatea și consecințele faptelor cu privire la care există suspiciunea rezonabilă că au fost comise de inculpat. Astfel, anumite fapte, cum sunt și cele de care este acuzat inculpatul, prin gravitatea lor deosebită, modalitatea de comitere si prin reacția publicului la săvârșirea lor, pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o măsură preventivă, pericolul pentru ordinea publică fiind suficient să existe chiar si numai în zona percepției societății asupra manierei în care autoritățile acționează pentru stoparea fenomenului infracțional, în scopul de a descuraja eventuale alte comportamente ilicite similare și în scopul de a restaura încrederea în actul de justiție.
De asemenea, nu se poate reține, astfel cum în mod nefondat pretinde inculpatul, că măsura controlului judiciar a depășit o durată rezonabilă, în condițiile în care cauza prezintă o complexitate deosebită, față de numărul și natura faptelor comise și de numărul mare al inculpaților cercetați în dosar.
Astfel fiind, în baza art. 206 C.pr.pen., Curtea va respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul Hochman R. și în temeiul art.275 alin. 2 C.pr.pen., îl va obliga plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul Hochman R. împotriva încheierii din 16.02.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală în dosarul nr. _ *.
Obligă contestatorul la plata a 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 februarie 2015.
Președinte, Grefier,
D. Donțete O. P.
Red. D.D./ 26.03.2015/ 2 ex.
T.B.S.I.P. - jud. F.P.
| ← Proxenetismul. Art. 329 C.p.. Decizia nr. 301/2015. Curtea de... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 130/2015.... → |
|---|
