Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 214/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 214/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 10-12-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 214/2015
Ședința publică din 10 decembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. S., judecător
GREFIER: L. A. S.
Ministerul Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism –Serviciul Teritorial Cluj prin D. D., procuror
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de către contestatorul M. A. G. împotriva sentinței penale nr. 231 din data de 04.11.2015 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului S..
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că nu se prezintă niciuna dintre părți.
Derularea, finalizarea dezbaterilor și cuvântul părților s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 03 decembrie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în dezbaterea contestației formulate, conform încheierii de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea amânându-se din lipsă de timp pentru deliberare la acest termen de judecată.
CURTEA
Asupra contestației de față,
Analizând actele și lucrările dosarului nr._, înregistrat la această instanță în data de 20 noiembrie 2015, Curtea constată că prin sentința penală nr. 231 din 4 noiembrie 2015 s-a respins ca nefondată contestația la executare formulată de petentul M. A. G. împotriva sentinței penale nr. 39 din 30 mai 2015 a Tribunalului Cluj.
Analizând cererea formulată de petent, prin care acesta solicită să se constate că sentința penală nr. 39 din 30 mai 2015 a Tribunalului S. a rămas definitivă în ceea ce-l privește la data de 10 iunie 2012, prima instanță a reținut că cererea acestuia este nefondată, data rămânerii definitive fiind 22 iunie 2015, data pronunțării deciziei penale nr. 921/A/2015.
Analizând contestația formulată în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 39 din 30 mai 2012 a Tribunalului S. s-a dispus condamnarea inculpatului M. A. G. la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 4 ani.
Din dispozitivul hotărârii rezultă că inculpatul avea drept de apel în termen de 10 zile de la data pronunțării hotărârii.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel o parte din inculpați și D.-BIROUL TERITORIAL S. în ceea ce-i privește pe inculpații S. M., S. R. R., M. G., Karanda P. A., M. I. și B. S..
Împrejurarea că părții civile i-a fost recomunicată hotărârea și că aceasta putea ataca hotărârea primei instanțe cu privire la latura civilă și latura penală nu schimbă radical datele problemei.
În condițiile în care inculpatul nu a declarat apel iar apelul parchetului nu-l privea, hotărârea a rămas definitivă față de inculpat la expirarea celor 10 zile de la comunicarea hotărârii către partea civilă.
Calculând acest termen conform art. 269 Cod procedură penală cu începere din 7 august 2012 ( fila 2286 dosar fond ), dată la care hotărârea a fost comunicată către părțile civile, Curtea constată că hotărârea a rămas definitivă față de inculpatul M. A. G. la data de 20 august 2012 și nu la data rămânerii definitive a hotărârii prin Decizia penală nr. 921/A/2015.
Decizia la care face referire instanța de fond vizează, după cum am precizat, apelurile D. cu privire la alți inculpați iar petentul M. și partea civilă nu au formulat apel.
Împrejurarea că prin decizia penală nr. 118 din 3 iunie 2013, efectele apelului au fost extinse și asupra acestui inculpat nu are consecințe în ceea ce privește data rămânerii definitive a hotărârii, știut fiind că acest efect operează doar față de inculpații condamnați definitiv, și față de care nu s-a promovat apel.
În altă ordine de idei, această decizie a fost desființată prin Decizia nr. 1292/2014 a ÎCCJ care a trimis cauza pentru rejudecarea apelurilor.
Apreciind că omisiunea instanței de a efectua formele de executare în cazul acestui petent nu poate conduce la stabilirea unei alte perioade de curgere a termenului de încercare, Curtea va admite contestația formulată de petentul M. A. G. împotriva Sentinței penale nr. 231 din 04.11.2015 a Tribunalului S. pe care o va desființa în întregime.
Judecând, în baza art. 598 lit. c Cod procedură penală, va admite contestația la executare formulată de petentul M. A. G. și va constata că Sentința penală nr. 39 din 30.05. 2012 a Tribunalului S. a rămas definitivă față de acesta la data de 20 august 2012.
Cheltuielile la fond și în apel vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestația formulată de petentul M. A. G. împotriva Sentinței penale nr. 231 din 04.11.2015 a Tribunalului S. pe care o desființează în întregime.
Judecând,
În baza art. 598 lit. c Cod procedură penală, admite contestația la executare formulată de petentul M. A. G. și constată că Sentința penală nr. 39 din 30.05. 2012 a Tribunalului S. a rămas definitivă față de acesta la data de 20 august 2012.
Cheltuielile la fond și în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10.12.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
S. SISERMANLOREDANA A. S.
Red. S.S./M.N.
4 ex./11.12.2015
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1526/2015. Curtea de Apel CLUJ | Răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei. Art.274 NCP. Decizia... → |
|---|
