Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1526/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1526/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 08-12-2015
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1526/A/2015
Ședința publică din 8 decembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. V. A., judecător
JUDECĂTOR: L. H.
GREFIER: L. C.
P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj – reprezentat prin
PROCUROR – S. D.
S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul D. M., împotriva sentinței penale nr.79/19.09.2015, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul întocmit la 13 octombrie 2014 în dosarul nr. 451/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, pentru infracțiunea de omor prev.de art. 188 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul D. M. aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av.C. O., din cadrul Baroului Maramureș, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului învederează instanței că acesta dorește luarea unui supliment de declarație sens în care se procedează la ascultarea inculpatului, declarația sa fiind consemnată conform procesului verbal de la dosar.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună reducerea pdepsei aplicate întrucât aceasta este exagerată. La individualizarea pedepsei, instanța de fond a ținut cont aproape în exclusivitate de poziția adoptată, aceea de nerecunoaștere a faptei însă, solicită a se avea în vedere poziția de la termenul de azi prin care inculpatul a recunoscut și regretat comiterea infracțiunii, acesta fiind un semn că a conștientizat gravitatea ei. Raportat la această situație și la criteriile generale de individualizare a pedepsei prev.de art.74 lit.f și g C.penal, solicită a se reduce cuantumul pedepsei cu mențiunea că este de acord să achite părților civile despăgubirile la care a fost obligat de instanța de fond.
Reprezentantul Parchetului arată că inculpatul și-a schimbat poziția procesuală în sensul că a recunoscut, ceea ce ar impune admiterea apelului însă, raportat la gravitatea infracțiunii, apreciază că instanța de fond a făcut o corectă individualizare a pedepsei, motiv pentru care solicită respingerea apelului inculpatului și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul D. M., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său arătând că recunoaște și regretă fapta comisă.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 79 din 17.09.2015 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, a fost condamnat inculpatul D. M., fiul lui M. și C., născut la 26 aprilie 1984 în Sighetu Marmației, agricultor, fără loc de muncă, divorțat, are doi copii minori, CNP_, domiciliat în Sighetu Marmației, ., județul Maramureș, arestat preventiv, aflat la Penitenciarul G. la:
-15 ani închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 5 ani a drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, d Cod penal pentru infracțiunea de omor prev. de art.188 Cod penal.
Cu consecințele prev. de art. 65 alin.1, 3 și 66 alin.1 lit.a, b, d Cod penal.
S-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și deduce din pedeapsă perioada arestului preventiv începând cu data de 22 septembrie 2014 la zi.
În baza art.7 din Legea nr.76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpat de probe biologice în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile G. A. C., domiciliată în Sighetu Marmației, ..80/A, județul Maramureș, cu reședința în Cluj N., ..65/39, județul Cluj suma de 10.000 lei – despăgubiri pentru daune morale și părții civile G. Ilișca, domiciliată în Sighetu Marmației, ., județul Maramureș suma de 5.000 lei – despăgubiri pentru daune materiale și suma de 5.000 lei – despăgubiri pentru daune morale.
S-a constatat că persoana vătămată G. V., domiciliat în Sighetu Marmației, ..80/A, județul Maramureș nu s-a constituit parte civilă.
Au fost respinse despăgubirile civile solicitate de partea civilă G. I., domiciliat în Sighetu Marmației, ., județul Maramureș.
S-a constatat că S. de Ambulanță Județean Maramureș nu s-a constituit parte civilă.
În temeiul art.162 alin.3, 5 Cod procedură penală, s-a dispus restituirea după rămânerea definitivă a sentinței la părțile vătămate G. A. C. și G. V. a următoarelor bunuri ale victimei aflate la P. de pe lângă Tribunalul Maramureș indicate în procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit de același parchet la 6 august 2014 – pagina 2 alin. ultim: o pereche de cizme de cauciuc de culoare verde, pantaloni de stofă negri, o cămașă de bumbac albă cu dungi verticale, un pachet de țigări „Jin Ling”, un telefon mobil „Nokia”, o brichetă transparentă cu model. Dispune păstrarea lor până la soluționarea definitivă a cauzei la P. de pe lângă Tribunalul Maramureș.
S-a dispus restituirea la inculpat după rămânerea definitivă a sentinței a unei perechi de pantofi negri mărimea 43 și a unei perechi de pantaloni de stofă negri ridicați de la acesta, conform procesului-verbal de percheziție domiciliară încheiat la 8 august 2014 de I.P.J. Maramureș - pagina 2 alin. ultim și distrugerea după rămânerea definitivă a sentinței a unui fir de păr ridicat de la acesta, conform aceluiași proces-verbal. Dispune păstrarea acestor trei obiecte la P. de pe lângă Tribunalul Maramureș până la rămânerea definitivă a sentinței.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.992 lei – cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit la 13 octombrie 2014 în dosarul nr. 451/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. M. pentru infracțiunea de omor prev.de art. 188Cod penal.
În cuprinsul acestuia s-a reținut, în esență, că în noaptea de 5/6 august 2014, pe fondul consumului de alcool și a unui conflict spontan, inculpatul a agresat-o pe victima G. V. căreia i-a aplicat mai multe lovituri cu corpuri dure în zona capului în urma cărora aceasta a decedat în data de 6 august 2014.
Persoana vătămată G. Ilișca s-a constituit parte civilă cu suma de 15.000 lei (10.000 lei – despăgubiri pentru daune materiale reprezentând cheltuieli cu înmormântarea, masa, pomana după 3 zile, va trebui să facă masă după 6 luni și 1 an, urmând a-i face victimei și mormântul; 5.000 lei – despăgubiri pentru daune morale).
Persoana vătămată G. V. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Persoana vătămată G. A. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei – despăgubiri pentru daune morale.
În ședința publică din 9 iunie 2015 martorul G. I. a solicitat să participe în proces ca și parte civilă și a cerut suma de 5.000 lei – cheltuieli de înmormântare ale victimei (cheltuieli de înmormântare, masa de a treia zi, la 6 săptămâni, la 6 luni, urmează să cheme „praporii” la cimitir, se va face masă).
S. de Ambulanță Județean Maramureș nu s-a constituit parte civilă.
Din probele administrate în cauză rezultă următoarele:
In seara zilei de 5 august 2014 inculpatul D. M. și victima G. V. s-au deplasat împreună la locuința martorei B. M. (situată în Sighetu Marmației pe . au consumat băuturi alcoolice, apoi s-au deplasat la locuința martorului V. M. unde inculpatul a intrat în casă, victima rămânând afară. In continuare inculpatul și victima au plecat de la locuința martorului, iar pe drum cel dintâi i-a aplicat victimei mai multe lovituri la nivelul capului (dar și a coastelor)cu corpuri dure în urma cărora aceasta a decedat la data de 6 august 2014, fiind găsită în aceeași zi la o distanță de circa 100 m față de casa martorului V. M. parțial dezbrăcată (nu avea pe ea cămașa, iar pantalonii îi erau parțial trași în jos și avea picioarele atârnate de un gard viu).
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 141/88/16 septembrie 2014 întocmit de Cabinetul medico-legal Sighetu Marmației, moartea victimei a fost violentă și a fost cauzată de multiple contuzii cerebrale, cerebeloase ale punții și ale bulbului posttraumatism cranio-cerebral acut cu fractură de bază a craniului la nivelul etajului mijlociu temporo-temporal, masiv hematom subdural bazal și hemoragie subarahnoidiană extinsă. Aceste leziuni s-au produs prin loviri active, repetate cu corp dur contondent (posibil piatră colțuroasă) și proiectare ulterioară la sol cu loviri de planuri dure. Raportat la gravitatea acestor leziuni, victima nu s-a putut deplasa de la locul faptei. Victima a mai prezentat și alte leziuni – fracturi ale coastelor IV, V, VI, VII hemitorace stâng pe linia axilară anterioară, rupturi hepatice și splenice cu hemoperitoneu. Alcoolemia victimei a fost de 1,60 g%o. Data probabilă a decesului este 6 august 2014, aproximativ ora 5:00 (f.158, 159 dosar urmărire penală).
Inculpatul nu a recunoscut în faza de urmărire penală comiterea faptei (în faza de judecată nu a dat declarație), arătând că s-a întâlnit cu victima la un bar, în jurul orelor 14-15, unde i-a cumpărat o bere, au plecat înspre locuința martorului V. M., dar înainte de a ajunge la casa acestuia au intrat într-un alt bar unde inculpatul a mai cumpărat o bere, apoi s-au deplasat la locuința verișorului inculpatului O. G., însă victima nu a intrat în casă, ci a plecat fără ca inculpatul să știe unde după care inculpatul s-a deplasat singur la locuința martorului V. M. apoi a plecat acasă la soția și la copilul său. Cu toate acestea, starea de fapt mai sus descrisă rezultă din declarațiile martorilor B. M. (care a arătat că în seara acelei zile inculpatul și victima s-au deplasat la locuința sa unde au consumat băuturi alcoolice), V. M. (acesta a arătat că, potrivit susținerilor nepotului său – martorul V. C. M., victima s-a aflat în acea seară la el în curte și îl aștepta pe inculpat, iar la plecare inculpatul i-a spus că îl aștepta cineva; inculpatul în acea seară nu avea urme de lovituri), P. D. (care a arătat că, potrivit susținerilor martorului V. C. M., în seara respectivă victima s-a aflat la martorul V. M. chiar dacă la plecarea din locuința martorului V. M. martorul P. D. a arătat că nu a văzut pe nimeni în curte, dar a auzit niște câini lătrând), Rachiș I. (care a susținut că în data de 6 august 2014 a găsit-o pe victimă decedată la o distanță de circa 250 m de locuința martorului V. M. și a sunat la numărul de urgență 112), V. C. M. (care a arătat că în seara respectivă după orele 22:00 a venit inculpatul la locuința bunicului său – martorul V. M., iar pe victimă a văzut-o rezemată de o căruță). Aceste probe se coroborează cu raportul de expertiză criminalistică nr._ din 5 septembrie 2014 a I.N.C. – S. biocriminalistic potrivit căruia pe pantofii inculpatului ridicați cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința sa s-au găsit urme de sânge uman cu un profil genetic identic cu cel al victimei (f.261-266 dosar urmărire penală).
În raport de aceste probe declarația inculpatului este apreciată de tribunal ca fiind nesinceră, iar faptul că martorul O. G. (verișor cu inculpatul) a arătat că în acea noapte, în jurul orelor 24:00, inculpatul a venit la locuința sa și după câteva minute a plecat, nu știe unde, iar martora M. I. (fosta soție a inculpatului) a susținut că inculpatul a venit la locuința mamei sale, în jurul orelor 24:00-1:00 și a plecat la orele 3:00, 4:00 nu exclud vinovăția inculpatului, acesta putând până la acea oră să se deplaseze și la locuințele celor doi martori.
Față de cele de mai sus, tribunalul a apreciat că vinovăția inculpatului este dovedită în cauză dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Fapta inculpatului D. M. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prev.de art. 188 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate acestuia tribunalul a avut în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei (dat de natura și gravitatea ei care rezultă din modalitatea de comitere a infracțiunii – aplicarea de multiple lovituri la nivelul capului și a coastelor cu corp contondent dur, victima fiind lăsată în această stare timp de mai multe ore fără nici un ajutor, aceasta decedând după mai multe ore și de urmarea produsă – decesul victimei) și al inculpatului (nu are antecedente penale, nu și-a recunoscut fapta).
I s-au interzis pe o perioadă de 5 ani drepturile prev.de art. 66 alin.1 lit.a,b,d C.pen. întrucât fapta pe care a comis-o este incompatibilă cu funcțiile la care se referă primele două texte legale, iar față de infracțiunea săvârșită care denotă lipsă de respect față de o valoare fundamentală existentă în societate – viața, tribunalul a considerat că acesta nu este în măsură să față aprecieri nici cu privire la modul în care se alege organul legiuitor și celelalte organe de stat care se aleg prin vot.
Pedeapsa se va executa în regim de detenție, respectiv în condițiile prev.de art. 65 alin.1,3 și 66 alin.1 lit.a,b,d C.pen. (pentru aceleași considerente pentru care i se vor aplica și prev.art. 66 alin.1 lit.a,b,d C.pen.).
S-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și i s-a dedus din pedeapsă perioada arestului preventiv (22 septembrie 2014 la zi).
Având în vedere infracțiunea pe care inculpatul a comis-o, s-a dispus prelevarea de la acesta de probe biologice în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J.
Cu privire la latura civilă a cauzei tribunalul a reținut faptul că persoana vătămată G. A. C. s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală cu suma de 10.000 lei – despăgubiri pentru daune morale, iar prin înscrisul de la filele 5,6 vol.II dosar instanță aceasta a arătat că ar dori să renunțe la aceste despăgubiri „pentru a nu întârzia procesul”. Având în vedere faptul că acest înscris nu este unul autentic notarial, iar, pe de altă parte, poziția de renunțare la despăgubiri nu este una necondiționată, ci este exprimată doar pentru a nu tergiversa soluționarea cauzei, tribunalul nu la putut lua în considerare. Raportat la suferințele psihice care i-au fost cauzate acestei părți civile care este fiica victimei (chiar dacă aceasta este majoră – la data decesului victimei avea vârsta de 25 de ani), suma de 10.000 lei solicitată de aceasta cu titlu de despăgubiri pentru daune morale este justificată, inculpatul a fost obligat la plata acesteia.
Partea vătămată G. Ilișca s-a constituit parte civilă cu suma de 15.000 lei (10.000 lei – despăgubiri pentru daune materiale și 5.000 lei – despăgubiri pentru daune morale). Pentru despăgubirile pentru daune materiale aceasta a depus la dosar doar o factură pentru suma de 1.000 lei (pentru sicriu, accesorii și servicii funerare) și un bon fiscal și o chitanță pentru produse alimentare pentru suma de 125,34 lei (f. 241 vol.I dosar instanță și f.21 vol.II dosar instanță), iar martora M. A. nu a fost în măsură să indice cuantumul acestor cheltuieli, dar a arătat că în urmă cu 4 ani și jumătate și-a înmormântat soțul, a organizat o înmormântare mai mare și a cheltuit circa 5.000 lei. Prin urmare, chiar dacă partea civilă a pregătit o înmormântare mai mică, întrucât aceasta a mai suportat și alte cheltuieli (s-a organizat masă după 3 zile, 6 săptămâni, la 1 an), tribunalul urmează a-i acorda în echitate suma de 5.000 lei și a-l obliga pe inculpat la plata acestei sume cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale. Având în vedere faptul că această parte civilă este sora victimei și că au locuit împreună (în aceeași curte), tribunalul a apreciat că părții civile i-au fost cauzate prin decesul victimei suferințe psihice astfel că suma de 5.000 lei solicitată de această parte civilă cu titlu de despăgubiri pentru daune morale se justifică, inculpatul a fost obligat și la plata acestei sume.
Întrucât în faza de urmărire penală persoana vătămată G. V. (fiul victimei) a arătat că nu se constituie parte civilă, tribunalul a luat act de această împrejurare.
Cu privire la partea civilă G. I. tribunalul a constatat că în faza de urmărire penală aceasta a fost audiată ca și martor, nu a precizat faptul că dorește să participe în proces ca și parte civilă, dar nici nu s-a reținut faptul că ar fi fost întrebată în acest sens, dar, pe de altă parte, în cauză nu s-a dovedit faptul că aceasta ar fi suportat cheltuieli solicitate cu titlu de despăgubiri civile (partea civilă G. Ilișca a arătat că a suportat singură cheltuielile de înmormântare – fapt confirmat și de martora M. A.). Prin urmare, tribunalul a respins despăgubirile civile solicitate de această parte civilă.
Întrucât S. de Ambulanță Județean Maramureș nu s-a constituit parte civilă, instanța a luat act de această împrejurare (f.308 dosar urmărire penală).
Potrivit art. 162 alin.3,5 C.pr.pen., s-a dispus restituirea după rămânerea definitivă a sentinței către moștenitorii victimei – părțile vătămate G. A. C. și G. V. a bunurilor acesteia ridicate conform procesului-verbal de cercetare la fața locului încheiat la 6 august 2014 de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș indicate în dispozitivul sentinței (care se vor păstra la același parchet până la soluționarea definitivă a cauzei). S-a dispus restituirea la inculpat după rămânerea definitivă a sentinței a bunurilor indicate în dispozitiv și se va distruge după rămânerea definitivă a acestei hotărâri judecătorești un fir de păr ridicat de la acesta (cele 3 obiecte se vor păstra la parchet până la rămânerea definitivă a sentinței).
În temeiul art. 274 alin.1 C.pr.pen., inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 1.992 lei – cheltuieli judiciare din care suma de 1.492 lei reprezintă cheltuielile de urmărire penală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul D. M., criticând sentinta apelata ca fiind netemeinică si a solicitat desfiintarea acesteia si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate pe care o considera ca fiind prea severa.
Apelul a fost motivat, în esenta, arătându-se că singurul criteriu retinut în procesul de individualizare l-a constituit pozitia sa de negare a comiterii faptei, însă pe parcursul derularii procesului penal a constientizat gravitatea infractiunii pe care o regreta, justificând astfel revenirea asupra declaratiilor initiale. astfe, solicită a se avea în vedere poziția de la termenul de azi prin care inculpatul a recunoscut și regretat comiterea infracțiunii, acesta fiind un semn că a conștientizat gravitatea ei. A mai arătat că este de acord să achite părților civile despăgubirile la care a fost obligat de instanța de fond.
Analizând sentinta penala atacata, în raport cu actele si lucrarile dosarului, precum si din oficiu, potrivit art. 417 al. 2 N.C.proc.pen., sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constata că, sub aspectul stării de fapt, aceasta a fost corect reținută de către prima instanta, probatoriul administrat fiind bine interpretat și coroborat, pe baza căruia s-a format convingerea existenței faptei prevăzute de legea penală, precum și a vinovăției inculpatului, încadrând corect în dispozițiile legii infracțiunea săvârșită de acesta.
Curtea de apel, constatând ampla redare a stării de fapt, îsi însușeste aspectele reținute în hotărârea apelată, apreciind că nu impune reluarea acestora în decizia instanței de apel deoarece, pe de o parte, în etapa apelului nu au fost administrate probe noi care să atragă schimbarea situației de fapt, iar pe de altă parte, criticile sunt întemeiate pe greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului.
Referitor la sanctiunea aplicată inculpatului, Curtea constată, contrar criticii formulate, ca aceasta a fost în mod corect individualizată, atât sub aspectul duratei, cât si al modalitatii de executare, printr-o evaluare corespunzatoare a tuturor criteriilor prevazute de art.74 C.pen. si tinându-se seama de scopul urmarit prin stabilirea acelor sanctiuni.
Se impune a sublinia că pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa manieră încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii și să evite în viitor comiterea unor fapte antisociale.
Totodată,felul si durata sanctiunilor si modalitatea de executare trebuie privite din perspectiva art. 3 din Legea nr. 254/2013., referitor la pedeapsă și scopul acesteia, precum si art. 115 al. 2 C.pen.
Potrivit textului legal indicat, scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni trebuie să se realizeze nu doar pentru cel căruia i se aplică o pedeapsă care este menită să asigure constrângerea și reeducarea inculpatului (așa numita “prevenție specială”), ci și pentru ceilalți destinatari ai legii penale- care sub amenințarea cu pedeapsa prevăzută în norma penală își conformează conduita socială la exigențele acesteia (așa numita “prevenție generală”). Scopul imediat al pedepsei se realizează prin funcția de constrângere a pedepsei (care implică o privațiune de drepturi la adresa inculpatului), funcția de reeducare (care implică înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului), dar și prin funcția de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecți de drept penal să evite săvârșirea de noi infracțiuni, datorită consecințelor la care se expun.
Or, pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul definit de legiuitor, aceasta trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care în mod real îl prezintă persoana inculpatului, dar și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Prin urmare este stabilit cu valoare de principiu că atingerea dublului scop educativ și preventiv al pedepsei este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia, revenind instanței de judecată datoria asigurării unui echilibru real între gravitatea faptei și periculozitatea infractorului, precum și durata și modalitatea de executare a sancțiunii pe de altă parte.
În cauză, atât modalitatea de executare a pedepsei, cât si cuantumul acesteia corespunde cerinței restabilirii ordinii de drept încălcate și nevoii de reeducare a inculpatului, fiind corespunzator individualizată.
În acest sens, Curtea retine ca sanctiunea respectivă este proportională cu gravitatea faptei savârsite de inculpat si, în acelasi timp, justă în raport cu datele personale ale acestuia. Se remarcă ca desi inculpatul nu are antecedente penale, acesta a manifestat o atitudine oscilantă (de la nerecunoasterea totala a comiterii faptei, la recunoasterea integrala a acesteia în cursul apelului) si încercând să minimalizeze propria contributie. Nu se poate face abstractie de modul si mijloacele de comitere a faptei, inculpatul manifestând o agresivitate sporită si prin cauzarea unor suferinte atroce victimei (materializată în numarul, felul si natura leziunilor cauzate victimei), motivul invocat ca justificare a actiunii agresive care s-a dovedit rezultatul exagerbarii unor orgolii personale, dar si lipsa totală de empatie cu victima (abandonarea ulterioara, chiar daca victima se mai afla in viata) si punerea acesteia într-o situatie de umilintă (prin faptul că a abandonat-o aprope dezbracată si într-o postura ridicolă si indecenta), dar si urmările cauzate (suprimarea vietii).
Aceste criterii au fost cuantificate de către instanta de fond în procesul de individualizare a pedepsei, alături de criteriile legate de persoana inculpatului (lipsa antecedentelor penale), concluzia curtii fiind aceea că s-a procedat la o corecta individualizare a pedespei din perspectiva art. 74 C.pen., sanctiunea aplicată fiind îndestulătoare pentru reeducarea celui în cauză.
Raportat la toate aceste împrejurari faptice obiective, Curtea constată că aplicarea unei sanctiuni mai putin severe sub aspectul cuantumului, ar conduce la stabilirea unei sanctiuni disproportionate în raport cu gravitatea faptei si pericolul social al persoanei inculpatului.
Se remarcă si faptul că aspectele invocate de inculpat în favoarea sa au fost retinute și evaluate de către instanta de fond, stabilind o sanctiune orientată spre minimul special prevăzut de lege.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementare, instanța a reținut corect că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului conduc la concluzia că se impune complinirea funcției de eliminare, specifică pedepsei privative de libertate principale, și prin îndepărtarea inculpatului de la activitățile care presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică ori exercițiul autorității, astfel că s-a interzis corespunzător exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzut de art. 66 lit. a,b si d C.pen.
Asa fiind, neconstatând existenta unor motive de nelegalitate sau netemeincie în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză, iar sentința atacată se va mentine în totalitate.
Se va deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv, 22.09.2014 la zi.
În temeiul art. 275 al. 2 C.proc.pen. se va obliga apelantul să plătească în favoarea statului suma de 350 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de inculpatul D. M. împotriva sentinței penale nr. 79 din 17.09.2015 a Tribunalului Maramureș.
Deduce din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv din 22.09.2014 la zi.
Obliga inculpatul să plătească suma de 350 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 08 decembrie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. V. A. L. H.
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M
4 ex./15.01.2016.
Jud.fond. B. C.
| ← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 1518/2015.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 214/2015.... → |
|---|
