Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr. 515/2015. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 515/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 4261/100/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.515/A/2015

Ședința publică din 7 aprilie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: L. H., judecător

JUDECĂTOR: I. M.

GREFIER: L. C.

P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj – reprezentat prin PROCUROR – S. D.

S-au luat spre examinare apelurile declarate de către inculpații P. V. I. și P. D., împotriva sentinței penale nr.89/30.01.2014, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Maramureș, inculpații fiind trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Baia M. din 10 aprilie 2013 dat în dosarul nr. 5282/P/2009, pentru săvârșirea infracțiunilor astfel:

P. V. I. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 6 și art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, ambele cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal

P. D. - pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de evaziune fiscală prev.de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 31 martie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA

P. sentința penală nr. 89 din 30.01.2014 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, au fost condamnați inculpații:

1. - P. V. I. (fiul lui I. și V., născut la data de 19.11.1971 în loc. Mireșu M., jud. Maramureș, CNP_, cetățean român, studii superioare, administrator, fără loc de muncă, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în Baia M., ./3, jud. Maramureș și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat B. I., din Baia M., ./23, județul Maramureș), pentru săvârșirea infracțiunilor:

- prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.penal și art. 13 C.penal la pedeapsa de 1 an închisoare;

- evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.penal la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C.penal (lit. c vizând dreptul de a avea calitatea de administrator la vreo societate comercială) pe o perioadă de 1 an.

În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b și art. 35 C.penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C.penal (lit. c vizând dreptul de a avea calitatea de administrator la vreo societate comercială) pe o perioadă de 1 an.

În baza art. 81 și 82 C.penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani și s-a atras atenția asupra prev. art. 83 C.penal.

2. P. D. (fiica lui G. și L., născută la data de 26.08.1959 în loc. Seini, jud. Maramureș, CNP_. cetățean român, studii superioare, contabil, fără loc de muncă, căsătorită, fără antecedente penale, domiciliată în ., jud. Maramureș și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat B. I., din Baia M., ./23, județul Maramureș), pentru:

- complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 26 C.penal raportat la art. 9 al. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.penal, art. 74 lit. a, 76 lit. d C.penal la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 81 și 82 C.penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni și s-a atras atenția asupra prev. art. 83 C.penal.

În baza art. 71 C.penal, s-a aplicat ambilor inculpați pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.penal, iar în baza art. 71 al. 5 C.penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Au fost obligați inculpații să plătească părții civile S. R., reprezentat prin ANAF, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj N., Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș, despăgubiri civile astfel:

- inculpatul P. V. I., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. C.P.G. S.R.L., prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență Bobotă Liuba, suma de 130.120 lei reprezentând contribuții și impozite cu reținere la sursă, cu dobânzi și penalități de întârziere calculate până la data achitării integrale a debitului;

- inculpații P. V. I. și P. D. în solidar, în solidar și cu partea responsabilă civilmente S.C. C.P.G. S.R.L., prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență Bobotă Liuba, suma de 255.062 lei (din care 120.443 lei reprezintă TVA și 134.619 lei impozit pe profit) cu dobânzi și penalități de întârziere calculate până la data achitării integrale a debitului.

S-a menținut măsura sechestrului asigurător luată asupra bunurilor inculpaților și părții responsabile civilmente prin ordonanța din 9.09.2010 emisă în dosarul nr. 5282/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia M., modificată prin ordonanța din 24 mai 2012 emisă în dosarul nr. 421/II/1/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia M..

În temeiul art. 191 C.pr.penală, au fost obligați inculpații în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească statului câte 1.000 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

P. rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia M. din 10 aprilie 2013 dat în dosarul nr. 5282/P/2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților P. V. I. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 6 și art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, ambele cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și P. D. pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de evaziune fiscală prev.de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

In sarcina inculpatului P. V. I. s-a reținut prin actul de sesizare a instanței că, în perioada aprilie 2008-iunie 2010, în calitate de administrator al . Baia M. s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat prin reținerea și nevirarea contribuțiilor individuale și impozitelor pe salarii ale angajaților societății, cauzând un prejudiciu în cuantum total de 130.120 lei bugetului statului.

De asemenea, inculpatul P. V. I., în perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator al . Baia M. s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale în mod repetat, prin înregistrarea în evidențele contabile a unui număr de cinci facturi fiscale de achiziții la o valoare de 100 ori mai mare decât cea reală înscrisă pe acestea și înregistrarea aceleiași facturi fiscale de două ori în luni diferite, precum și la o valoare mult mai mare decât cea reală, cu consecința diminuării venitului net, cauzând bugetului de stat un prejudiciu de 255.062 lei (120.443 lei TVA și 134.619 lei impozit pe profit).

In sarcina inculpatei P. D. s-a reținut, în esență, că în perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de contabil angajat al . Baia M., cu știință, l-a ajutat pe inculpatul P. V. I. – administratorul societății, să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale către bugetul statul, prin înregistrarea în mod repetat, în fiecare lună a unor cheltuieli mai mari, nereale în evidențele contabile, cu consecința diminuării venitului net, provenind din înregistrarea în contabilitatea societății a unui număr de cinci facturi fiscale de achiziții cu o valoare de 100 ori mai mare decât cea reală și de două ori a aceleiași facturi fiscale și la o valoare mult mai mare decât cea înscrisă pe acestea cauzând bugetului de stat un prejudiciu de 255.062 lei.

In cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: sesizarea Gărzii Financiare Maramureș, raport de inspecție fiscală generală și anexă, fișele sintetice detaliate, adresa de constituire de parte civilă ANAF-DGFP Maramureș, declarație semestrială 394 pentru semestrul II 2009, actul constitutiv și certificatul de înregistrare al . Baia M., statele de plată noiembrie 2008-ianuarie 2009, extrasele de cont emise de BRD aferente perioadei ianuarie 2008-septembrie 2009, tabelul creanțelor datorate de ., registrul de casă al societății aferent perioadei octombrie 2008-mai 2010, state de plată pentru perioada ianuarie-decembrie 2009, fișa sintetică detaliată emisă la 15.01.2010, adresa privind înregistrarea bunurilor aparținând inculpaților și . Baia M. în evidențele Primăriei Baia M. și orașului Cavnic, R. și O.G.P.I. – Oficiul de cadastru Maramureș, chitanță plată (extras cont Trezoreria Baia M.), declarațiile inculpatului P. V. I., declarațiile inculpatei P. D., memoriu depus de inculpatul P. V. I., procesele-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală.

În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații (declarații filele 82 și 83 din dosar). De asemenea, inculpații, prin apărător ales, au solicitat restituirea cauzei la procuror, invocând nulitatea actului de sesizare a instanței, respectiv a rechizitoriului întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Baia M., parchet inferior celui corespunzător instanței competente a judeca cauza.

Cu privire la cererea de restituire instanța s-a pronunțat prin încheierea ședinței publice din 17 iulie 2013, în sensul respingerii cererii. S-au avut în vedere, în esență, dispozițiile art. XXIV pct.5 din Legea nr. 202/2010, modificarea normelor de competență materială prin această lege, precum și dispozițiile tranzitorii din lege care prevăd, cu caracter temporar, o situație derogatorie de la dispozițiile art. 209 alin.4 Cod procedură penală.

Inculpații, prin apărător, au invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XXIV alin.5 din Legea nr. 202/25.10.2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, excepție cu care instanța, în temeiul art. 29 alin.4 din Legea nr. 47/1992 a sesizat Curtea Constituțională a României, prin încheierea ședinței publice din 3 octombrie 2013.

În cauză partea civilă S. R., prin A.N.A.F., D.G.R.F.P. Cluj N., A.J.F.P. Maramureș, s-a constituit parte civilă cu suma de 384.490 lei cu dobânzi și penalități de întârziere, precizându-și ulterior constituirea de parte civilă.

Analizând ansamblul probelor administrate în cauză, instanța a reținut următoarele:

Societatea Comercială C.P.G. SRL Baia M. este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș sub nr. J_ având ca obiect de activitate principal lucrări de instalații electrice, administrator fiind și unicul asociat inculpatul P. V. I..

1.- În perioada 16-26.11.2009 a fost efectuată de către D.G.F.P. Maramureș o inspecție fiscală generală la societatea administrată de inculpat pentru perioada 01.04._09.

Societatea a mai fost verificată pentru perioada 01.10._08 fiind încheiat Raportul de inspecție fiscală nr. 1153/19.05.2008 prin care s-au stabilit debite suplimentare și aplicate amenzi contravenționale.

În urma verificărilor efectuate pentru perioada 2008-2009, controlul a avut ca obiect modul de îndeplinire a obligațiilor stabilite prin actul de control anterior, precum și verificarea realității declarațiilor fiscale, impozitelor și contribuțiilor individuale înregistrate.

In urma verificărilor s-au constatat deficiențe privind înregistrările în contabilitate, precum și debite restante la plata obligațiilor fiscale către stat pe perioada 2008-iunie 2010, în sumă totală de 130.120 lei.

În perioada efectuării controlului s-a stabilit că evidența contabilă a societății a fost condusă de inculpata P. D..

Din raportul de inspecție fiscală nr. 9394 din 26.11.2009 a rezultat că în perioada aprilie 2008-septembrie 2009 societatea figura cu următoarele obligații neachitate: 36.083 lei CAS, 16.491 lei CASS, 231 lei șomaj, 42.781 lei impozit, totalizând suma de 95.587 lei reprezentând debite principale fără calculul accesoriilor.

Potrivit statelor de plată aferente perioadei de mai sus, . Baia M. avea un număr mediu de 27-45 angajați cărora li s-a reținut din salariul de bază contribuțiile și impozitele ce se realizează prin stopaj la sursă, inculpatul având obligația virării acestor sume la bugetul de stat.

Din examinarea acestor acte s-a constatat că societatea a desfășurat activitate, înregistrând numeroase încasări și efectuând diverse plăți, acestea confirmând existența disponibilului bănesc pentru achitarea obligațiilor fiscale cu reținere la sursă.

La data de 13.07.2010 Garda Financiară Maramureș a efectuat un nou control la societatea administrată de inculpat constatând în prezența acestuia următoarele debite înregistrate la plata obligațiilor ce se realizează prin stopaj la sursă CAS – 53.794 lei, CASS – 24.961 lei, fond șomaj 2.188 lei și impozit pe salarii – 49.177 lei totalizând suma de 130.120 lei.

2.- În perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009, inculpata P. D. angajată a . Baia M. a întocmit documente contabile în care a înregistrat cheltuieli cu investiții și servicii executate de terți la o valoare de 10 și 100 ori mai mare decât valoarea reală. Aceste înregistrări nereale privesc un număr de 5 facturi pentru care a calculat TVA-ul, ceea ce a condus la diminuarea profitului net pe perioada 2008 și 2009.

Astfel, în luna noiembrie 2008, inculpata P. D. a înregistrat de două ori aceeași factură, respectiv factura_/10.10.2008 emisă de . în valoare de 1.713,5 lei, o dată în jurnalul de cumpărări aferent la capitolul cheltuieli (poziția nr.108 din jurnal), aceeași factură fiscală fiind înregistrată și la poziția 110 din jurnal, dat de această dată la o valoare de 100 ori mai mare decât cea reală, și anume de 171.350 lei, cu TVA în sumă de 27.358,40 lei.

Tot în cursul aceleiași luni, inculpata a înregistrat la poziția 16 din jurnalul de cumpărări factura nr._/5.11.2008 emisă de Direcția Generală a Domeniului Public Z., în valoare de 24.007,23 lei la o valoare de 10 ori mai mare și anume 240.072,3 lei cu TVA în sumă de 38.330,87 lei.

In luna decembrie 2008 inculpata P. D. a înregistrat în jurnalul de cumpărări la poziția 74 factura nr._/15.12.2008 emisă de . în valoare de 572 lei la o valoare de 100 ori mai mare decât cea reală, respectiv de 57.772 lei cu TVA de 9.224,07 lei.

In luna iulie 2008 în jurnalul de cumpărări la poziția 148 inculpata a înregistrat factura nr. 1181 din data de 31.07.2008 emisă de . în valoare de 47.161,19 lei cu un TVA de 7.529,90 lei factură care nu a fost găsită în actele contabile puse la dispoziție de inculpatul P. V. I. cu ocazia verificării acestora de către inspectorii fiscali.

In lipsa documentului justificativ, la verificare, organele fiscale au considerat cheltuiala ca fiind nedeductibilă, procedând la impozitarea acesteia rezultând astfel un impozit suplimentar de 6.341 ei la care se adaugă majorări de întârziere.

In luna ianuarie 2009 inculpata P. D. a înregistrat la poziția 48 din jurnal, factura fiscală nr._/01.01.2009 emisă de . în valoare de 2.380 lei la o valoare de 100 ori mai mare decât cea reală, respectiv de 238.000 lei.

Cele de mai sus au fost constatate cu ocazia inspecției fiscale generale efectuate la . în perioada 19.10.-26.11.2009 materializată în raportul de inspecție fiscală nr. 9394 din 26.11.2009.

În urma controlului efectuat a rezultat că inculpatul P. V. I. în calitate de administrator a înregistrat cu ajutorul contabilei sale, la sfârșitul anului 2008 și trimestrul I din anul 2009 cheltuieli cu o valoare mult mai mare decât cea reală pentru a micșora profitul și impozitul datorat, precum și în scopul creșterii valorii de TVA.

Conform jurnalului de achiziții materiale ce se înregistrează în contul de cheltuieli și jurnalul de cumpărări aferent anilor 2008-2009, societatea a înregistrat achiziții în valoare totală de 612.433,38 lei în luna noiembrie 2008, respectiv la o valoare mai mare cu 50% decât cea reală; în luna decembrie 2008 achizițiile au fost în valoare totală de 564.870,89 lei cu 57.200 lei mai mare decât valoare reală rezultată din facturi, iar la sfârșitul lunii ianuarie 2009 au fost înregistrate achiziții cu 235.620 lei mai mari decât valoarea reală, respectiv în total de 725.200,48 lei.

Din verificările inspectorilor fiscali a mai rezultat că societatea a dedus în mod nejustificat TVA în sumă de 120.443,34 lei pentru valoarea facturilor scrise fictiv cu o valoare mult mai mare de 100 ori și respectiv 10 ori decât cea reală.

Astfel, potrivit raportului de inspecție, societatea a înregistrat la sfârșitul anului 2008 și trimestrul I 2009 cheltuieli deductibile în valoare de 394.280,96 lei reprezentând facturile înscrise la o valoare nereală.

P. înregistrarea acestor cheltuieli la valori mult mai mari decât cele reale, s-a cauzat bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 255.062 lei (120.443 lei TVA și 134.619 lei impozit pe profit).

In drept, fapta inculpatului P. V. I. care, în calitate de administrator al . Baia M., în perioada aprilie 2008-iunie 2010 s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului statului prin reținerea și nevirarea contribuțiilor individuale și impozitelor pentru angajații societății, cauzând un prejudiciu de 130.120 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Fapta inculpatului P. V. I. care, în aceeași calitate, în perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009, în baza unei rezoluții infracționale unice, s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale în mod repetat, prin înregistrarea în evidențele contabile a unui număr de 5 facturi fiscale de achiziții la o valoare de 100 ori mai mare decât cea reală, respectiv înregistrarea de două ori a aceleiași facturi fiscale și la o valoare mult mai mare decât cea reală, cauzând bugetului statului un prejudiciu de 255.062 lei (din care 120.443 lei TVA și 134.619 lei impozit pe profit) realizează elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev.de art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

În drept, fapta inculpatei P. D. care, în perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de contabil angajat al . Baia M., cu știință l-a ajutat pe inculpatul P. V. I., administratorul societății, să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale către bugetul statului, în sumă de 255.062 lei, prin înregistrarea în mod repetat a unor cheltuieli mai mari, nereale, în evidențele contabile, cu consecința diminuării venitului net, respectiv înregistrarea unui număr de 5 facturi fiscale de achiziții la o valoare de 100 de ori mai mare decât cea reală, ori înregistrarea de două ori a aceleiași facturi și la o valoare mult mai mare, realizează elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

În declarațiile date, inculpatul P. V. I. a arătat că neplata obligațiilor fiscale, contribuții și impozite cu reținere la sursă, s-a datorat dificultăților financiare în care s-a aflat societatea. Cu privire la cea de-a doua faptă, respectiv înregistrarea greșită a celor 5 facturi fiscale a arătat că nu s-a implicat în activitatea de contabilitate și a aflat despre aceasta doar cu ocazia controlului de inspecție fiscală.

Inculpata P. D. a declarat că a efectuat activitatea de contabilitate la . Baia M., iar înregistrarea greșită a celor 5 facturi nu a fost intenționată, ci datorită unei erori de tastare la calculator a unui număr de zerouri în plus.

În raport de aceste poziții, inculpatul P. V. I. a solicitat achitarea în baza dispozițiilor art. 11 pct.2 lit,a art. 10 lit.e Cod procedură penală pentru infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, iar în subsidiar, în temeiul art. 18¹ Cod penal și ambii inculpați au solicitat achitarea în baza dispozițiilor art. 11 pct.2 lit,a art.10 lit.d Cod procedură penală pentru infracțiunea prev. de art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005 (lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii – latura subiectivă sub forma intenției).

Solicitările inculpaților de achitare nu pot fi primite, neavând suport probator.

Astfel, cu privire la infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 reținută în sarcina inculpatului P. V. I., din statele de plată întocmite angajaților societății a rezultat că acestora li s-au reținut contribuțiile și impozitele, care însă nu au fost virate bugetului statului. De asemenea, din fișele de cont, extrasele de cont și registrul de casă reiese că societatea comercială a desfășurat activitate, a înregistrat încasări și a efectuat plăți, ceea ce confirmă existența disponibilului bănesc pentru achitarea obligațiilor fiscale cu reținere la sursă (filele 139-206, 208-361 din dosarul de urmărire penală).

Din această perspectivă, fapta inculpatului nu poate fi privită ca fiind lipsită de pericol social, ținând seama de perioada în care s-a desfășurat activitatea infracțională și prejudiciul cauzat prin aceasta.

În ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, din actele contabile rezultă că s-a calculat TVA-ul, precum și valoarea facturată artificial cu TVA și fără TVA, aspect ce reiese și din rubricile Jurnalului de cumpărări (f.118-123, 124-130, 24, 6-30 și 131-137 dosar urmărire penală). Astfel, față de modalitatea de calcul a TVA-ului efectuată pentru fiecare factură în parte, pe rubrici separate, precum și față de nivelul crescut al achizițiilor dintr-o lună, nu poate fi primită apărarea privind consemnarea eronată a valorilor facturilor printr-o greșeală de tastare la calculator. De altfel, în fiecare lună inculpata P. D. realiza înregistrările în contabilitate (jurnal de cumpărări, deconturi TVA și celelalte documente) pe care inculpatul P. V. I. le semna alături de aceasta. Conform art. 6 alin.2 din Legea nr. 82/1991, documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

In consecință, instanța a dispus condamnarea inculpatului P. V. I. pentru infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 13 Cod penal la pedeapsa de 1 an închisoare, iar pentru infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod penal (lit.c vizând dreptul de a avea calitatea de administrator la vreo societate comercială) pe o perioadă de 1 an.

Având în vedere că art. 6 din Legea nr. 241/2005 a fost modificat prin Legea nr. 50/2013, în sensul înăspririi sancțiunii, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 13 Cod penal privind legea penală mai favorabilă.

Infracțiunile fiind săvârșite în condițiile concursului, în temeiul art. 33 lit.a, 34 lit.b, art. 35 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b și c Cod penal (lit.c vizând dreptul de a avea calitatea de administrator la vreo societate comercială) pe o perioadă de 1 an.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului s-au avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, gradul de pericol social concret al infracțiunilor, circumstanțiat de caracterul continuat al acțiunilor, perioada de desfășurare și urmarea cauzată, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului.

Inculpata P. D. a fost condamnată la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, apreciindu-se că aceasta corespunde scopului și funcțiilor prev. de art. 52 Cod penal, pedeapsă la a cărei individualizare se are în vedere gradul de pericol social concret, modalitatea concretă de comitere, participația sub forma complicității, urmarea cauzată, precum și conduita bună avută anterior comiterii infracțiunii, această ultimă împrejurare fiind reținută ca și circumstanță atenuantă cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Fiind îndeplinite condițiile legale și apreciind că scopul pedepselor aplicate ambilor inculpați se poate realiza și fără executarea efectivă, în temeiul art. 81 și 82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor, pe un termen de încercare de 4 ani pentru inculpatul P. V. I., respectiv de 3 ani și 6 luni pentru inculpata P. D., atrăgându-se atenția asupra prev. art. 83 Cod penal.

În temeiul art. 71 Cod penal, s-a aplicat ambilor inculpați pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a și b Cod penal, iar în baza art. 71 alin.5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, apreciindu-se că natura infracțiunilor comise este incompatibilă cu gradul de responsabilitate civică pe care-l presupune exercițiul acestor drepturi.

Fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, reținând că prejudiciul cauzat prin infracțiuni nu a fost recuperat, s-a dispus obligarea inculpaților la plata de despăgubiri civile către partea civilă, astfel:

În temeiul art. 191 Cod procedură penală, inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații P. V. I. și P. D., solicitând prin apărător admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe si în principal restituirea cauzei procurorului, pentru refacerea actului de sesizare al instanței, iar in subsidiar, in același temei, pronunțând o noua hotărâre, prin reaprecierea probelor, sa se dispună în ceea ce-l privește pe inculpatul P. V. I., achitarea, in temeiul art. 16 alin, 1 lit h" din C.p.p. ("exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate - cazul fortuit prev de art. 31 din C.pen"), cu raportare la art. 396 alin. 5 din C.p.p- pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 6 din Legea 241/2005 stopaj la sursa") si in temeiul art. 16 lit. "b", teza finala din C.p.p. ("fapta nu a fost săvârșita cu vinovăția prevăzuta de lege") pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala prev. de art. 9 alin. 1 lit c" din Legea 241/2005, iar cu privire la inculpata P. D., achitarea, în temeiul in temeiul art. 16 lit. b", teza finala din C.p.p. (fapta .„ nu a fost săvârșita cu vinovăția prevăzuta de lege") pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de evaziune fiscala prevăzuta de art. 9 alin. 1 lit. "c" din Legea 241/2005.

În ceea ce-l privește pe inculpatul P. V. I., menținând același temei de achitare pentru infracțiunea de evaziune fiscala, se solicită achitarea in temeiul art. 18 ind. 1 din C.pen. vechi, cu raportare la prevederile art. 19 din Legea 255/2013, pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 6 din Legea 241/2005, in raport de persoana acestuia, de starea de fapt, etc., fapta fiind in mod vădit lipsita de pericol social si nu prezintă gradul de pericol al unei infracțiuni.

Analizând sentința atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține următoarele:

Pe baza probatoriului administrat în cauză, prima instanță a reținut o stare de fapt corectă, corespunzătoare adevărului, din care a reieșit vinovăția inculpatului P. V. I. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 6 și art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, ambele cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și a inculpatei P. D. în săvârșirea complicității la infracțiunea de evaziune fiscală prev.de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Vinovăția acestora a fost dovedită cu: sesizarea Gărzii Financiare Maramureș, raportul de inspecție fiscală generală și anexă, fișele sintetice detaliate, adresa de constituire de parte civilă ANAF-DGFP Maramureș, declarație semestrială 394 pentru semestrul II 2009, actul constitutiv și certificatul de înregistrare al . Baia M., statele de plată noiembrie 2008-ianuarie 2009, extrasele de cont emise de BRD aferente perioadei ianuarie 2008-septembrie 2009, tabelul creanțelor datorate de ., registrul de casă al societății aferent perioadei octombrie 2008-mai 2010, state de plată pentru perioada ianuarie-decembrie 2009, fișa sintetică detaliată emisă la 15.01.2010, adresa privind înregistrarea bunurilor aparținând inculpaților și . Baia M. în evidențele Primăriei Baia M. și orașului Cavnic, R. și O.G.P.I. – Oficiul de Cadastru Maramureș, chitanță plată (extras cont Trezoreria Baia M.), declarațiile inculpaților .

De asemenea, în faza judecării apelului, la solicitarea inculpaților, în cauză s-a efectuat un raport de expertiză contabilă judiciară (f.82-99) cu următoarele obiective: dacă pentru anul 2008 s-a ținut cont la calculul profitului impozabil de procentul de deductibilitate al cheltuielilor de protocol, dacă factura 1022 din 16.08.2008 a fost reținută ca înregistrată de 2 ori, dacă s-a luat impozit pe profit și a fost constituit ca prejudiciu în infracțiune contravaloarea pieselor de schimb, a serviciilor de publicitate, dacă a fost denaturată valoarea prejudiciului și dacă da în ce mod și dacă reparațiile și investițiile sunt deductibile fiscal. Concluziile expertului au fost în sensul că la dosarul cauzei nu există nici un document care să justifice sau să ofere informații referitoare la cheltuielile de protocol înregistrate la pct.4 în contul 623 în sumă de 13 056 lei, opinia acestuia fiind că nedeductibilitatea constatată de organele fiscale se bazează chiar pe acest raționament, că la dosar de asemenea nu există nici un document care să ofere informații referitoare la factura 1022 din data de 16.08.2008, că la dosar de asemenea nu există nici un document care să ofere informații referitoare la cheltuielile privind contravaloarea pieselor de schimb, a serviciilor de publicitate, opinia sa fiind că nedeductibilitatea constatată de organele fiscale se bazează chiar pe acest raționament și că la dosar de asemenea nu există nici un document care să ofere informații referitoare la cheltuielile privind reparațiile și investițiile, opinia sa fiind că nedeductibilitatea constatată de organele fiscale se bazează chiar pe acest raționament și pe înregistrarea eronată pe cheltuieli deductibile a contravalorii facturilor care conțineau materiale de construcții și prestări servicii în construcții în sumă de 551 300 lei în perioada 1.04._08 și în sumă de 156.291,29 lei în perioada 1.01._09, cheltuieli pe care organele fiscale le-au considerat de natura investițiilor și care potrivit art.24 al.1 și 3 lit. d din L.571/2003 privind Codul fiscal se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării, prin urmare, nici această expertiză nu a relevat o altă situație, decât cea reținută inițial în sarcina inculpaților.

Ulterior s-a solicitat o completare la expertiză în sensul verificării înscrisurilor primite de către inculpați de la societatea de insolvență aferente perioadei aprilie 2008-septembrie 2009, dacă acestea servesc la îndeplinirea obiectivelor expertizei stabilite inițial, răspunsul expertului fiind însă în sensul că își păstrează concluziile inițiale (f.139-148 vol.I), aceste înscrisuri neschimbând practic situația reținută.

Concluzionând, Curtea va constata că vinovăția inculpaților a fost corect reținută în cauză, fiind dovedită cu probele dosarului, că prima instanță a argumentat judicios de ce a înlăturat apărările inculpaților, că proba administrată în faza apelului nu a relevat o situație diferită, astfel că sentința atacată este legală și temeinică sub acest aspect.

Trecând apoi la sancționarea inculpaților, instanța de fond a avut în vedere toate criteriile generale prev. de art.72 C.pen., respectiv atât circumstanțele reale ale cauzei, cât și circumstanțele personale ale inculpaților, respectiv gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor, având în vedere valoarea prejudiciului cauzat, dar și lipsa antecedentelor penale, instanța analizând așadar temeinic și argumentând judicios toate aspectele care au fost avute în vedere la stabilirea pedepselor.

De asemenea, a realizat corect aplicarea art.5 C.pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile inculpaților, care este reglementarea anterioară.

Referitor la primul motiv de apel în sensul restituirii cauzei la procuror pentru cazul de nulitate absoluta prevăzuta de art. 63 alin, 1-3 cu rap la art. 281 alin. 1 lit "b" (competenta materiala si funcționala) din C.p.p., urmărirea penala, supravegherea si sesizarea fiind făcuta de către un procuror care nu era în opinia apărării competent material și funcțional, iar emiterea rechizitoriului, de către un procuror de la un parchet inferior decât cel instanței căreia i-ar reveni competenta de a judeca cauza in prima instanța si nu de către un procuror de la parchetul corespunzător, și care ar atrage nulitatea actului de sesizare a instanței, încălcata fiind o regula de competenta funcționala si de sesizare a instanței, Curtea urmează a o respinge, raportat la dispozițiile prev. de art. 421 pct.2 lit. a și b C.pr.pen. rap.la art. 281 C.pr.pen., aspectul invocat neconstituind un caz de nulitate absolută așa cum sunt reglementate acestea în disp. art. 281 lit.a-f C.pr.pen. Pe de altă parte, invocându-se în cauză excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.XXIV al.5 din L.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, Curtea Constituțională a respins această excepție ca neîntemeiată, constatând că dispozițiile mai sus menționate sunt constituționale (a se vedea Decizia nr.93/27.02.2014 a Curții Constituționale).

De asemenea, solicitarea de a se dispune achitarea inculpatului P. V. I. în baza disp. art. 18/1 din vechiul Cod penal pentru infracțiunea de stopaj la bursă, urmează a fi respinsă, întrucât raportat la valoarea mare a prejudiciului cauzat prin infracțiunea săvârșită, nu se poate susține că fapta acestuia nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Față de toate aceste aspecte, Curtea apreciază că prima instanță a realizat o judicioasă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, atât în ceea ce privește cuantumul acestora cât și modalitatea de executare, neimpunându-se modificarea acestora, iar pedepsele astfel stabilite vor fi în măsură să contribuie la reeducarea acestora și la prevenirea săvârșirii pe viitor de noi fapte antisociale.

Având în vedere că inculpații în cursul cercetărilor au recuperat o parte din prejudiciu, respectiv suma de 2400 lei ( a se vedea chitanțele de la f.454,455) apelurile inculpaților sunt admisibile doar sub acest aspect, astfel că instanța le va admite și va desființa sentința atacată doar în ceea ce privește latura civilă.

Judecând în aceste limite, va constata recuperat în parte prejudiciul în limita sumei de 2.400 lei.

Va menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelurile declarate de inculpații P. V. I. și P. D., împotriva sentinței penale 89/30.01.2014 a Tribunalului Maramureș pe care o desființează în parte în ceea ce privește latura civilă.

Judecând în aceste limite, constată recuperat în parte prejudiciul în limita sumei de 2.400 lei..

Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 07.04.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

L. H. I. M.

GREFIER,

L. C.

Dact.I.M../S.M

4 ex./12.05.2015

Jud.fond. A. S.-F.

← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP)....		Trafic de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Decizia nr. 597/2015.... →

Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr. 515/2015. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr. 515/2015. Curtea de Apel CLUJ