Falsul intelectual. Art. 289 C.p.. Decizia nr. 213/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 213/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 09-02-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.213/A/2015
Ședința publică din data de 9 februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. Ș., judecător
JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR – V. T.
S-a luat spre examinare apelul formulat de P. de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva sentinței penale nr.221 din 21 martie 2014 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr._, privind pe inculpații C. M. - trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată, complicitate la uz de fals și complicitate la înșelăciune, prev. de art. 289 alin.1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 26 rap. la art. 291 teza I C.pen. și art. 26 rap. la art. 215 alin.1, 2 și 3 C.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. și B. M.-D. - trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de fals și înșelăciune, prev. de art. 291 teza I C.pen. și art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 2 februarie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința penală nr.221 din 21 martie 2014 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr._ , s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată în cauză de inculpatul C. M., prin apărătorul său ales.
S-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată în cauză de reprezentanta Parchetului de pe lângă Trib. Cluj.
În temeiul art.334 C.p.p., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului C. M., din infracțiunile de complicitate la uz de fals, prev. de art.26 rap. la art.291 teza I C.p. din 1969 și complicitate la înșelăciune, prev. de art.26 rap. la art.215 al.1,2,3, C.p. din 1969, cu aplic, art.33 lit.a C.p. din 1969, în infracțiunea de complicitate la înșelăciune, prev. de art.26 rap. la art.215 al.1,2,3, C.p. din 1969.
S-a constatat că infracțiunea de complicitate la înșelăciune, prev. de art.26 rap. la art.215 al.1,2,3, C.p. din 1969 își are corespondentul în infracțiunea prev. de art.48 rap. la art.244 al. 1,2 C.p.
I. În baza art.396 al.5 rap. la art.16 lit.c Cp.p., a fost achitat inculpatul C. M.,fiul lui Rovin și R., ns. la data de 09.02.1978 în orașul Câmpeni, jud. A., dom. în corn. M.-V. nr. 1013, jud. Cluj, CNP_, fără antecedente penale, de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art.48 rap. la art.244 al. 1,2 C.p., cu aplic, art.5 C.p.
Potrivit art.18/1 al.3 rap. la art.91 C.p. din 1969, cu aplic, art.5 C.p., a fost achitat inculpatul de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art.289 al.l C.p., cu aplic, art.41 al.2 C.p. din 1969.
S-a aplicat inculpatului C. M. sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 700 lei.
II. S-a constatat că infracțiunile de înșelăciune, prev. de art.215 al.1,2,3
C.p. din 1969 și uz de fals, prev. de art.291 teza I C.p. din 1969, reținute în
sarcina inculpatului B. M.-D., își au corespondentul în infracțiunile
prev. de art.244 al. 1,2 C.p. și respectiv prev. de art.323 teza I C.p.
În baza art.396 al.5 rap. la art.16 lit.c C.p.p., a fost achitat inculpatul B. M.-D., fiul lui T. și M., ns. la data de 01.07.1976 în mun. T., jud. Cluj, dom. în ..1349 A, jud. Cluj, CNP_, fără antecedente penale, de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art.244 al.1,2 C.p. și uz de fals, prev. de art.323 teza I C.p., totul cu aplic. art.38 lit.a C.p., art.5 C.p.
În temeiul art.397 C.p.p. rap. la art.1357 C.c., s-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. G. ASIGURĂRI SA BUCUREȘTI.
Potrivit art.397 rap. la art.25 al.3 C.p.p., s-a dispus desființarea totală a înscrisurilor falsificate de inculpatul C. M. (f.9-10,79-82).
În baza art.275 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.760/P/2010 din data de 23.08.2013 al Parch. de pe lângă Trib. Cluj, au fost trimiși în judecată inculpații C. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată, complicitate la uz de fals și complicitate la înșelăciune, prev. de art. 289 al.1, cu aplic. art.41 al.2 C.p., art.26 rap. la art.291 teza I C.p. și art.26 rap. la art.215 al.1,2 și 3 C.p., cu totul cu aplic. art.33 lit.a C.p. din 1968, B. M. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de fals și înșelăciune, prev. de art.291 teza I C.p. și art.215 al. 1,2 și 3 C.p., cu aplic. art.33 lit.a C.p. și V. E.-F., pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art.260 al.1 C.p. din 1968.
În actul de sesizare s-a reținut în esență că, inculpatul C. M., în calitate de agent de poliție în cadrul Postului de Poliție comunală M. V., jud. Cluj, având și calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare și fiind desemnat ca polițist rutier, în urma unui accident de circulație comis în noaptea de 02.03.2010, în jurul orelor 23,00, de către inculpatul B. M. - D. în timp ce circula cu autoturismul Audi Q7 cu nr._, pe raza localității M. V., jud. Cluj, de pe urma căruia a rezultat avarierea autoturismului și a copertinei unei stații de autobuz din localitate, la prezentarea acestuia la sediul postului de poliție în ziua de 03.03.2010, în jurul orelor 10-12, spre a face declarația cu privire la accident și a obține documente de constatare, a înscris cu știință pe declarația tipizată completată de acesta ca dată și oră a prezentării sale la poliție data de 03.03.2010, ora 00,10, ce era contrară realității, înscriind apoi aceeași dată și oră nereală și în procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ și menționând în el și faptul că, a fost testat alcoolscopic și că rezultatul a fost negativ, lăsând astfel să se înțeleagă că testarea alcoolscopică s-a făcut la data nereală de 03.03.2010, ora 00,10, acte pe care le-a înmânat apoi inculpatului B., despre care știa că are asigurare facultativă Casco, pe care în urma unui astfel de ajutor fraudulos, acesta le-a folosit în dosarul de daună la . București - Agenția Cluj, inducând astfel în eroare reprezentanții firmei să-i acorde despăgubire reprezentând contravaloarea reparației la autoturism în sumă totală de 57.711,94 lei, pe care a solicitat-o și încasat-o pe nedrept, aflându-se într-unul din cazurile de excludere prevăzut în condițiile de asigurare.
Inculpatul B. M.-D., la data de 02.03.2010, cu ocazia participării sale la serbarea zilei de naștere a martorului C. V., a consumat băuturi alcoolice, după care, la reîntoarcerea de la localul din Câmpia Turzii, cu autoturismul proprietatea firmei sale, Audi Q7 cu nr._, în jurul orei 23,00, pe raza localității M. V. a pierdut controlul volanului și a intrat cu roțile autoturismului în șanțul din partea dreaptă a sensului său de mers și apoi, a lovit și copertina stației de autobuz din zonă, aparținând Primăriei . în urma accidentului avarierea autoturismului și a copertinei stației de autobuz, după care, a doua zi, în jurul orelor 10,00-12,00, s-a deplasat la sediul postului local de poliție pentru obținerea documentelor de constatare și a completat declarația tipizată de accident, pe care agentul de poliție C. M. a înscris cu știință ca dată și oră a prezentării la poliție date nereale, respectiv 03.03.2010, ora 00,10, date pe care le-a menționat și în procesul-verbal de consemnare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit cu acea ocazie, în care a înscris și mențiunea că, a fost testat alcoolscopic și rezultatul a fost negativ, lăsând să se înțeleagă că testarea alcoolscopică s-a făcut la aceeași dată și oră nereală, după circa o oră de la producerea accidentului, acte ce i-au fost apoi înmânate de polițist, acestuia și le-a folosit în dosarul de daună de la . București - Sucursala Cluj, la care avea asigurare facultativă Casco pe autoturism, inducând astfel în eroare reprezentanții firmei de asigurare să-i acorde despăgubire reprezentând contravaloarea reparației la autoturism în sumă totală de 57.711,94 lei și să-i producă astfel o pagubă, deși el nu avea dreptul să solicite și să încaseze despăgubirea, întrucât, se afla într-unul din cazurile de excludere prevăzute în condițiile de asigurare.
Inculpatul V. E. - F., având calitatea de agent de poliție la Postul de Poliție comunală M. V., jud. Cluj și făcând parte din structura poliției judiciare, deși la data de 02.03.2010 s-a aflat și el în autoturismul marca Audi Q7 cu nr._ condus de inculpatul B. M. -D. când acesta a provocat accidentul de circulație soldat cu pagube materiale ce formează obiectul prezentului dosar, împreună cu martorul S. C., când a fost audiat ca martor la data de 13.12.2010 asupra modului și împrejurărilor producerii accidentului, a susținut mincinos că nu s-a aflat atunci în autoturism și nu cunoaște starea în care se afla conducătorul autoturismului, rezultând totodată că, a întreprins demersuri pentru nedescoperirea modului în care s-a produs accidentul.
La termenul din data de 24.10.2013, raportat la poziția procesuală a inculpatului V. E. F. în sensul că, își retrage depoziția testimonială din data de 13.12.2010, instanța, în temeiul art.38 C.p.p., a dispus disjungerea cauzei privind pe sus-numit și formarea unui nou dosar, respectiv cel cu nr._/117/2013;
Totodată, prin S.P. nr.467/24.10.2013 pronunțată în dosarul mai sus menționat al Trib. Cluj, în baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.i/1 C.p.p., s-a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul V. E. F. referitor la învinuirea de săvârșire a infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art.260 C.p. din 1968, ca urmare a aplicării disp. art.260 al.2 C.p. din 1968.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 20.08.2010, Inspectoratul de Poliție Județean Cluj a înaintat prin adresa nr.886.078/2010, referatul Biroului de Control Intern cu propunere de declinare a competenței în favoarea Parch. de pe lângă Trib. Cluj, a lucrării în care s-a sesizat din oficiu cu privire la comiterea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art.289 C.p., de către agentul de poliție C. M., din cadrul Postului de poliție al .. Cluj, ce face parte și din structura poliției judiciare, ca stare de fapt reținându-se că, în seara zilei de 02.03.2010, în jurul orelor 23,00, numitul B. M. - D., când se întorcea de la o petrecere, conducând autoturismul proprietate personală cu nr._, pe raza .. Cluj, a pierdut controlul volanului și a intrat în coliziune cu scheletul metalic al unei stații de autobuz, producând distrugerea acestuia și a autoturismului propriu; a doua zi dimineața, s-a prezentat la sediul Postului de Poliție M.-V., iar agentul de poliție C. M. i-a întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, datându-1 eronat 03.03.2010, ora 0010 și i-a luat o declarație pe formular tipizat pe care de asemenea a menționat eronat data de 03.03.2010, ora 0010, deși acestea au fost întocmite în cursul acelei dimineți, în jurul orelor 0900 – 1000; tot atunci 1-a și testat pe conducătorul auto în cauză cu fiola din dotare, aspect pe care 1-a menționat în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, certificând că, la ora menționată în document, conducătorul auto nu se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Lucrarea transmisă de către I.P.J. Cluj mai conține procesul-verbal de sesizare din oficiu al unui lucrător din cadrul Biroului de Control Intern din 19.08.2010, în care se menționează datele descrise în referatul cu propunere de declinare a competenței, declarația pe proprie răspundere cu privire la eveniment în original pe formular tipizat dată de B. M. - D., copia procesului-verbal de sancționare contravențională . nr._/3.03.2010, câte un raport întocmit de agenții de poliție C. M. și V. E. F. din 11.08.2010, precum și comunicarea I.P.J. Cluj nr._/20.08.2010 privind faptul că, agentul C. M., ajutor șef post la Postul de poliție M.-V., jud. Cluj, face parte din structura poliției judiciare.
În cuprinsul formularului tipizat intitulat „DECLARAȚIE” ce rezultă a fi completat de numitul B. M. D., acesta menționează ca aspecte privind cauzele și consecințele evenimentului rutier că, la data de 02.03.2010, în jurul orelor 2300, a condus vehiculul cu nr._ marca Audi, proprietatea M. EXCAV în localitatea (fără a descrie denumirea localității) DN 75, imobil nr. 464, din direcția T. către Cornești, respectiv că circula cu o viteză aproximativă de 60/70 km/h.; din sens opus a trecut în fugă un câine hoinar foarte mare prin spatele unei autobasculante și 1-a observat foarte târziu, a încercat să-1 evite ocolind spre dreapta și a pierdut controlul volanului, intrând în rigola șanț - partea dreaptă - pe direcția sa de mers, lovind frontal scheletul metalic al stației de autobuz, provocându-se avarii auto și distrugerea scheletului metalic pentru stația de autobuz; a menționat ca avarii la autoturismul_, bara protecție față, masca față, faruri, capotă, aripi stânga și dreapta față, roțile față, parbrizul și elemente direcție și suspensie; a făcut precizarea că, nu a consumat băuturi alcoolice și că a fost testat cu fiola alcoolscopică, iar rezultatul a fost negativ, respectiv că, șoseaua era umedă cu început de ploaie măruntă; a mai menționat de asemenea că, autovehiculul marca Audi cu nr._ este asigurat la Societatea Euroins-România, în baza contractului de răspundere civilă obligatorie sau cartea verde, ./16/1716/BJ nr._, valabil de la 30.12.2009 până la 29.06.2010, fără a face vreo mențiune la rubrica privitoare la asigurarea CASCO; a mai întocmit și o schiță referitoare la producerea accidentului, iar la rubricile de la subsol de pe avers și revers privind data, apare înscris 02.03.2010, cifra zilei de 2 apărând a fi modificată cu pastă albastră peste cifra 3. În partea de sus de pe aversul (fața) înscrisului tipizat intitulat „DECLARAȚIE”, la rubricile care se completează de către agentul constatator este menționat ca număr și dată de înregistrare a declarației „Nr. 16 din 03.03.2010, ora prezentării 0010”, la rubrica „Avarii existente” apar înscrise mențiunile: „Avarii auto_: bară protecție față, mască față, faruri crăpate, aripi față stânga + dreapta, geantă dr., parbriz, elemente direcție și suspensie”, sub care sunt înscrise numele agentului constatator C. și semnătura; de asemenea, mai apare menționat procesul-verbal . nr._ din 3.03.2010.
În raportul datat 11.08.2010, agentul C. M. a relatat că, în după amiaza zilei de 02.03.2010, fiind ziua de naștere a șefului său C. V., pe care și-a sărbătorit-o în mun. Câmpia Turzii, jud. Cluj, a mers și el să-i ureze „La mulți ani”, după care s-a reîntors în loc. M.-V., iar în noaptea de 02/3.03.2010, în jurul orelor 000, a fost anunțat de un cetățean că stația din localitate este lovită; mergând la fața locului a constatat că, stația era lovită dinspre T. și nu era nici o mașină la fața locului.
În dimineața zilei de 03.03.2010, a menționat că, s-a prezentat la postul de poliție numitul B. M. D., care a anunțat accidentul, motivând că, în noaptea „de mai sus” a încercat să evite un câine, pierzând control volanului și intrând în stație,
Agentul C. a mai făcut precizarea că, persoanele implicate în accidente fără victime au termen de 24 ore să se prezinte la poliție pentru întocmirea documentelor. A mai menționat că, i-a înmânat lui B. M. declarația de accident pe care a completat-o singur, după care i-a întocmit proces-verbal de constatare și sancționare contravențională, prin care 1-a sancționat cu avertisment, act pe care 1-a întocmit drept dovadă că B. este autorul accidentului, în ipoteza în care nu va repara paguba produsă prin lovirea stației; totodată, întrucât, i s-a părut suspect că a plecat de la locul accidentului așa de repede, agentul presupunând că sus-numitul a băut, 1-a testat cu fiola din dotare, dar rezultatul a fost negativ, aspect pe care 1-a trecut și în procesul-verbal pe care i 1-a întocmit.
În raportul similar datat tot 11.08.2010, agentul V. E.-F. a menționat că, în data de 02.03.2010, a participat și el la serbarea zilei de naștere a șefului său, numitul C. V., la care a mai participat colegul C. M., alți colegi și diverse persoane, la petrecere consumându-se mâncare și băuturi alcoolice. Acolo susține că 1-a văzut și pe B. M., fără a observa unde și cu cine a stat acesta la masă, iar de la local nu știe cu cine a plecat spre loc. M. V. și nici nu a văzut când și cu cine a plecat B. M., dar a precizat că, nu a mers acasă cu acesta cu autoturismul și că nu era în mașină în momentul accidentului.
La data de 02.03.2010, fostul șef al Postului de poliție comunală M. V., C. V., actualmente pensionar, a organizat serbarea zilei sale de naștere la localul Milexim din Câmpia Turzii, jud. Cluj, la care a invitat mai mulți prieteni, cunoscuți și colegi de serviciu, iar în vederea transportării unor produse la masa organizată la local, i-a solicitat inculpatului B. M. - D. - ce se afla și el printre invitați - să-i transporte cu mașina sa, acele bunuri.
Potrivit declarațiilor date, atât în faza de urmărire penală, cât și în cea de judecată, inculpatul B. M. D. a arătat că, a participat în calitate de invitat la serbarea zilei de naștere a fostul șef al Postului de Poliție comunală M.-V., numitul C. V.; în jurul orelor 18,00, a transportat din . mun. Câmpia Turzii, cu mașina sa, mâncarea ce urma a fi consumată de invitați; a rămas la petrecere câteva ore, însă nu a consumat băuturi alcoolice.
La întoarcere, vrând să evite un câine, a pierdut controlul volanului, a intrat în șanțul de pe marginea drumului, distrugând podețele existente deasupra șanțului, precum și scheletul metalic al stației de autobuz din .. Cluj.
Văzând accidentul produs, l-a apelat telefonic pe martorul N. Ș. zis O. care deține vehicul cu platformă, solicitându-i să-i tracteze mașina, însă, nu l-a așteptat, plecând acasă.
Inculpatul a precizat că, în mașina sa se aflau și martorii V. E. F. și S. C., care fuseseră și ei la petrecerea martorului C. V..
Întrucât, deținea asigurare Casco, a doua zi, a sunat la asigurări pentru a anunța accidentul, iar inspectorul de daune, i-a comunicat faptul că, va veni peste două zile să evalueze daunele.
Totodată, în dimineața zilei de 03.03.2010, s-a prezentat și la poliție să anunțe evenimentul rutier, însă numai raportat la faptul că, distrusese stația de autobuz, bun public, iar la Primărie era mare rumoare din această cauză, primarul cerându-i să refacă bunul distrus, dorind să liniștească apele în sensul că, va repara daunele produse; deoarece, în lipsa distrugerii bunului de mai sus, având asigurare Casco, iar accidentul nu a vizat victime omenești, nu ar fi mers, neavând obligația să anunțe evenimentul; din același motiv, în declarația tipizată, nu a menționat că deține asigurare Casco, ci doar de răspundere civilă obligatorie, în temeiul căreia, urma să se procedeze la plata contravalorii reparației bunului distrus; agentul C. i-a întocmit proces-verbal de contravenție, înmânându-i o copie, pe care nu a citit-o pentru că nu l-a interesat, știind că nu are nevoie de ea pentru a-și repara mașina.
După producerea accidentului, B. a afirmat că, și-a reparat autoturismul la Atelierul Service Paluci din T., pe baza asigurării CASCO pe care o avea și a constatării făcute de inspectorul de daune al firmei de asigurare, susținând că, nu avea nevoie pentru aceasta de procesul-verbal sau dovada de reparație de la poliție, depunând ulterior ca dovadă la dosar, procesul-verbal de constatare a daunelor din dosarul nr. KCJO/_/4.03.2010 al G. Asigurări - Agenția Cluj și factura nr. ALLPO1368/6.05.2010 emisă de S.C. PALUCI IMPEX S.R.L. T. pentru suma de 12.589,95 lei, ambele în copie (f.27,28 dup).
Din declarațiile date de inculpatul C. M. reiese că, în după amiaza zilei de 02.03.2010, a participat și el la ziua de naștere a șefului său, însă doar aprox. o oră, întrucât, era de serviciu, perioadă de timp în care nu s-a întâlnit cu inculpatul B.; ulterior, în jurul orelor 0,00, a fost trezit de un bărbat necunoscut, de la care a aflat că, stația de autobuz a fost distrusă; deplasându-se la fața locului, a constatat cele relatate de bărbatul necunoscut și faptul că, nu era nicio persoană.
A doua zi, în jurul orelor 10,00, la sediul Postului de Poliție s-a prezentat inculpatul B., care i-a comunicat că, el este autorul distrugerii scheletului metalic al stației de autobuz, pe care o va repara în cel mai scurt timp. L-a testat cu fiola alcoolscop, rezultatul fiind negativ, după care, în baza celor declarate de sus-numit, a completat partea de sus a declarației tipizate, întocmindu-i totodată proces verbal de contravenție, aplicându-i sancțiunea administrativă a avertismentului, cu mențiunea că, actul respectiv ține loc de autorizație pentru repararea mașinii. Cu acea ocazie, inculpatul B. nu i-a spus că are asigurare Casco, aspect confirmat și de acesta din urmă.
În plus, a precizat faptul că, la post există trei tipuri de tipizate procese-verbale de contravenție, însă, folosesc în mod frecvent două din cele trei, respectiv cele cu cele mai puține rubrici; astfel, pe unul din tipizate nu este menționată ora încheierii procesului-verbal ca rubrică, așa încât, organul de poliție nu o trece din oficiu pe acest tip de tipizat, întrucât, potrivit OG 2/2001, are obligația legală de a menționa doar data și locul întocmirii procesului-verbal.
După aprox. 6 luni de la cele relatate mai sus, la Postul de Poliție s-a prezentat un ofițer de la control intern și fără a face verificări, a venit la inculpatul C., căruia i-a spus că a greșit ora menționată în procesul verbal întocmit pe numele inculpatului B.; la acel moment și-a dat seama că, a trecut data corectă, 03.03.2010, dar a greșit ora, eroare pusă pe seama oboselii, neglijenței, precum și a faptului că, i-a rămas întipărită în minte deplasarea sa de la miezul nopții.
În declarația dată în faza de urmărire penală în calitate de martor, V. E. F. a arătat că, a participat la petrecerea dată de șeful său, printre invitați aflându-se și inculpații C. și B.; nu știe dacă acesta din urmă a consumat băuturi alcoolice cu acea ocazie; nu-și aduce aminte cu cine a plecat de la petrecere, întrucât era băut, iar a doua zi nu a fost la serviciu, fiind liber; ulterior a aflat de evenimentul rutier în care a fost implicat inculpatul B..
În faza de judecată, a revenit asupra declarației date, solicitând aplicarea disp. art.260 al.2 C.p. din 1968, așa cum am arătat anterior.
Astfel, în declarația dată în dosarul disjuns în calitate de inculpat, a recunoscut faptul că, în data de 02.03.2010, a participat la petrecerea șefului; s-a întors acasă împreună cu martorul S. C. și inculpatul B., cu mașina acestuia din urmă, condusă de proprietar; la . V., în jurul orelor 23,00, B. a pierdut controlul volanului și a produs un accident, respectiv a intrat într-o stație de autobuz; nu a văzut, nu reține modul producerii evenimentului rutier, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, consumând o mare cantitate de alcool la petrecere; mai mult, nici n-a realizat că inculpatul B. a avut accident, nici ce oră era și dacă la acel moment a apelat telefonic vreo persoană.
Totodată, la cheful șefului nu a stat la aceeași masă cu inculpatul B., deci nu știe dacă acesta a consumat băuturi alcoolice.
Audiat ca martor în prezentul dosar, și-a menținut în totalitate susținerile de mai sus.
Martorul C. V. a afirmat că, petrecerea a durat până după orele 24,00, invitații consumând din mâncarea și băuturile, inclusiv alcoolice servite, sucuri, prăjituri, însă, nu a observat dacă inculpatul B. a consumat băuturi alcoolice; având mulți invitați, a trebuit să se ocupe de toți; nu au stat la aceeași masă, însă, nu crede că a băut, pe de o parte, pentru că, B. a fost cel care a transportat în mai multe rânduri mâncarea și băutura din M.-V. până în Câmpia Turzii, plus că, dimineață îi spusese că a răcit. După ora 2200, când lumea a început să plece acasă, a fost ocupat cu șefii săi și cu ceilalți colegi aflați la local, spre a le asigura în continuare muzică și cele necesare pentru distracție, nefiind atent la fiecare când a plecat, mai rămânând acolo până în jurul orelor 02,00. În timpul petrecerii, după orele 0,00, a fost sunat la un moment dat pe telefonul celular de către o persoană a cărei identitate nu și-o amintește, care i-a spus că B. M. - D. a avut un accident cu mașina, intrând într-o stație de autobuz de lângă școala din localitatea M.-V., aflând apoi că acesta i-a mai avut în autoturism pe ajutorul său de la postul de poliție, agentul V. E. - F. și pe un cetățean din localitate cu numele C., identificat ca fiind numitul S. C., dar că nici unul din ocupanții mașinii nu au suferit leziuni corporale. Numitul C. V., ce avea atunci gradul profesional de agent șef principal de poliție, a mai relatat că, a doua zi dimineața, în jurul orei 1000, când a mers la serviciu, a trecut pe la Primărie să vadă ce s-a întâmplat și împreună cu primarul și viceprimarul au constatat că fusese avariată copertina stației de autobuz care era răsturnată spre gard, prezentându-i-1 primarului, pe autorul accidentului B. M. – D., spre a se înțelege în privința reparării copertinei stației deteriorate. Cu acea ocazie, primarul a zis că nu are nici o pretenție, ci doar ca autorul accidentului să refacă înapoi stația de autobuz cum fusese înainte, ceea ce acesta a și făcut, efectuând lucrarea de reparație în termen de 48 de ore. În ce privește documentele constatatoare cu privire la accidentul rutier, el a susținut că, întrucât, în săptămâna respectivă, de serviciu în cadrul postului de poliție la evenimente era colegul său C. M., acesta a fost cel care i-a întocmit proces-verbal de constatare lui B. M. -D., ce a venit la sediul unității de poliție în jurul orelor 10,30 -11,00, subordonatul său întrebându-1 atunci dacă să-1 și testeze pe cel în cauză cu privire la consumul de alcool, spunându-i să-1 testeze și dându-i în acest sens o fiolă alcooltest de la el de pe birou, iar după testare verificându-i și arătându-i că nu a dat reacție în sensul de a se înverzi fiola.
Primarul . Z. I. a participat și el ca invitat la petrecerea organizată de șeful de post C. V., pentru serbarea zilei sale de naștere, observându-i printre invitați și pe inculpații C. și B., care au stat la altă masă, dar nu i-a văzut pe cei doi să consume băuturi alcoolice; de la chef a plecat mai repede acasă. Când a mers la serviciu a doua zi dimineața, a aflat de la subordonați că a avut loc un accident rutier în timpul nopții, în cadrul căruia a fost distrusă copertina stației de autobuz de lângă școală, aflată la cca. 200 m. de sediul Postului de poliție; s-a deplasat la locul evenimentului, constatând distrugerea copertinei stației autobuz, iar de la agentul C. a aflat identitatea autorului accidentului, persoană care a întreprins imediat măsuri de reparare a copertinei stației de autobuz și a stâlpilor ei de susținere, refăcând-o la loc pe cheltuiala lui într-un termen de cca. patru zile, astfel că, nu au mai formulat nici un fel de sesizare împotriva acestuia, considerând prejudiciul recuperat.
Martorul S. C., potrivit declarațiilor date, a participat și el la localul unde și-a serbat ziua de naștere șeful de post C. V.; la petrecere i-a văzut și pe agenții de poliție C. și V., pe inculpatul B.; nu au stat la aceeași masă, ci la una învecinată; dintre cei trei, doar pe martorul V. l-a văzut consumând băuturi alcoolice.
S-a întors acasă împreună cu V. și inculpatul B., cu mașina acestuia din urmă, condusă de proprietar; întrucât, era obosit, fiind și recent venit din cursă, în mașină a adormit, trezindu-se doar la momentul impactului. Niciunul nu a suferit leziuni; accidentul a avut loc noaptea, însă nu-și aduce aminte ora și nici dacă la acel moment, a apelat telefonic vreo persoană.
Martorul N. Ș. deține o firmă de tractări auto, cu sediul în mun. T., iar garajul aferent se află în .. Cluj. Acesta a fost sunat de inculpatul B. după producerea accidentului, solicitându-i să se deplaseze la locul impactului pentru a-i tracta mașina la garajul firmei martorului. La locul accidentului nu era prezentă nicio persoană; a tractat mașina la garaj; a doua sau a treia zi, martorul a declarat că, a venit la garaj inculpatul B. împreună cu inspectorul de daune de la asigurări care a făcut fotografii și a constatat avariile mașinii.
Totodată, sus-numitul a arătat că, nu-și aduce aminte cu ce persoane a vorbit în acea seară la telefon, însă poate preciza clar că a sunat la poliție, respectiv la Postul de Poliție al ., fără acordul organelor de poliție, nu are voie să tracteze mașini.
Din depozițiile inspectorului de daune M. D. - C. reiese că, el a întocmit procesul-verbal de constatare a daunelor din data de 04.03.2010, urmare a prezentării lui B. M. - D. la sediul societății de asigurare și a declarării evenimentului producător de daune. Cu acea ocazie, inculpatul B. i-a prezentat contractul de asigurare, copia declarației privitoare la eveniment pe care a dat-o la organele de poliție și procesul-verbal contravenție întocmit de polițist, făcând și o declarație la societatea de asigurare în legătură cu accidentul din care reține că, în timp ce circula cu autoturismul prin loc. M.-V., i-a ieșit în față un câine de după o autobasculantă ce trecea prin zonă și încercând să evite câinele prin virare la dreapta, a pierdut controlul volanului și a intrat cu roata dreapta față în șanț și apoi în copertina metalică a unei stații de autobuz. Pentru efectuarea constatării, s-a deplasat cu conducătorul auto la locul unde se afla autoturismul și a făcut acolo constatarea, întrucât, acesta nu era deplasabil din cauza avariilor, iar de acolo au mers în loc. M.-V. unde s-a produs accidentul de circulație, constatând că, existau niște dale din beton de pe trotuar dislocate de la locul lor și urme de roți în șanțul din partea aceea a trotuarului, care mergeau până la un podeț din fața porții unui imobil, lângă care exista urma conturului unei stații de autobuz ce avea dalele de beton de asemenea dislocate, iar scheletul metalic al stației dislocat fusese transportat în alt loc, efectuând cu acea ocazie fotografii asupra celor constatate. La momentul efectuării constatării, având în vedere conținutul actelor întocmite de organele de poliție ce confirmau aspectele relatate de B. M.-D. în declarația dată la societatea de asigurare, iar în procesul-verbal întocmit de poliție exista mențiunea că, acesta fusese testat în privința consumului de alcool și rezultatul a fost negativ, nu a avut suspiciuni că sus-numitul ar fi putut produce accidentul din alte cauze decât cele menționate de el, astfel că, la finalizarea constatării și a reparațiilor la autovehicul, au fost întocmite acte pentru plata contravalorii despăgubirii la firma care a efectuat reparațiile. Luând cunoștință abia după primirea de la parchet a adresei prin care se solicitau copii după actele dosarului de daună, despre faptul că, în procesul-verbal întocmit de organele de poliție s-a menționat nereal că, întocmirea actului s-ar fi făcut la data de 3.03.2010, ora 0010 (deci la cca. o oră de la accident), respectiv că, la aceeași oră conducătorul auto ar fi fost testat cu privire la consumul de alcool și rezultatul a fost negativ, pe când în realitate întocmirea actului și testarea alcoolscopică s-au făcut în cursul acelei zile, în intervalul orar 900 – 1200, inspectorul de daune a afirmat că, dacă ar fi avut atunci cunoștință că acele date nu sunt reale, ar fi fost mai precaut la întocmirea dosarului de daune și ar fi făcut investigații suplimentare pentru stabilirea dacă, ceea ce a declarat conducătorul auto este sau nu real, iar pentru verificarea stării reale de fapt, ar fi trimis dosarul la departamentul antifraudă al societății de asigurare.
De asemenea, martorul a menționat că, printre situațiile în care nu se acordă despăgubiri la producerea evenimentelor asigurate, se numără situațiile când conducătorul auto cu intenție provoacă daune la autovehicul doar pentru a obține despăgubire, când conducătorul auto se află sub influența băuturilor alcoolice, conduce autoturismul fără permis de conducere, se sustrage de la recoltarea probelor biologice ș.a., afirmând totodată că, modul în care s-a produs în evenimentul rutier, în speță, cu avarierea unui bun proprietate publică, era obligatoriu ca B. M. - D. să prezinte un proces-verbal întocmit de către organele de poliție, nefiind posibilă întocmirea unei constatări amiabile de accident între el ca persoană asigurată și societatea de asigurare, iar pe procesul verbal, organul de poliție trebuie să specifice faptul că, cel vinovat de producerea accidentului a fost testat în prealabil cu privire la consumul de alcool și rezultatul testării.
Pentru verificarea documentației în baza căreia și-a reparat inculpatul B. M.-D. autoturismul, s-a solicitat S.C. G. Asigurări Cluj-N. să transmită la dosar, în copie, actele dosarului de daună nr. KCJO/_/2010 și să comunice valoarea totală a devizului de reparație acceptat și plătit, organul de urmărire penală aducând la cunoștința reprezentanților societății faptul că, se fac cercetări față de agentul de poliție care a întocmit procesul-verbal de constatare . nr._/3.03.2010 eliberat lui B. M.-D., pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual (f.34 dup).
Prin adresa nr._/14.12.2010, S.C. G. Asigurări S.A. București a transmis la dosar copia dosarului de daună nr. KCJO/_/2010 deschis pe numele asiguratului M. Excav S.R.L., precizând totodată că, se constituie parte civilă în cauză cu suma de 57.711,94 Ron, reprezentând contravaloarea despăgubirii plătite de firma de asigurare în baza contractului de asigurare K280289, deschis în urma evenimentului din data de 02.03.2010, în care a fost implicat autoturismul marca Audi Q7, cu nr. de înmatriculare_, proprietatea M. Excav S.R.L. (f.35 dup).
De asemenea, la solicitarea organului de urmărire penală, S.C. G. Asigurări S.A., prin adresa nr.1815/16.02.2011, a comunicat că, la întocmirea dosarului de daună KCJO/_/2010 și la acordarea despăgubirilor în baza contractului casco nr. K280289, a fost necesar procesul-verbal încheiat de agentul de poliție C., deoarece, în orice dosar de daună, pentru evaluarea despăgubirilor și stabilirea vinovăției este utilizat ca document de bază procesul-verbal al poliției, în conformitate cu prevederile art. 9.7 lit.e ale Normelor interne de instrumentare a unor astfel de dosare, pe care le-a atașat în copie extras cu prevederile relevante în cauză; la soluționarea dosarului de daună au fost avute în vedere următoarele mențiuni din procesul-verbal de contravenție: data producerii evenimentului (pentru a verifica dacă polița este valabilă la data accidentului), împrejurările producerii evenimentului (pentru a determina dacă este sau nu asigurat) și alcoolemia conducătorului auto (pentru a verifica dacă este sau nu caz de excludere de la acordarea despăgubirilor prevăzut de art. 3.22 din Normele interne ce are următorul conținut: „Dacă persoana care conducea autovehiculul și a fost implicată în accident se afla sub influența băuturilor alcoolice sau a drogurilor”), precum și că persoana asigurată este obligată conform condițiilor de asigurare (art. 9.7 lit. e din Norme) să depună la dosarul de daună actele eliberate de poliție, sens în care, inspectorul de daună i-a solicitat asiguratului procesul-verbal de contravenție.
În ce privește motivarea în fapt și în drept a constituirii de parte civilă, în adresa de răspuns sus-descrisă s-a menționat că, în cazul în care se dovedește că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu date false, iar conducătorul auto se afla la momentul producerii evenimentului sub influența băuturilor alcoolice, prejudiciul suferit de societatea de asigurare îl constituie valoarea despăgubirilor achitate în sumă de 57.711,94 lei, care, nu s-ar fi acordat dacă s-ar fi cunoscut existența cazului de excludere prevăzut la art.3.22 din Condițiile de asigurare, respectiv conducerea sub influența băuturilor alcoolice, iar procesul-verbal de contravenție ar fi fost întocmit în mod corect, în baza împrejurărilor reale (f.93-95 dup).
Latura civilă
Partea vătămată S.C. G. SA Asigurări București s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 57.711,94 lei, reprezentând contravaloarea despăgubirilor pentru reparațiile efectuate autoturismului inculpatului B. M. - D., achitate în mod eronat în urma inducerii în eroare de către acesta, prin întocmirea și utilizarea de acte cu date nereale (f.35 dup).
Starea de fapt mai sus prezentată se probează cu următoarele probe și mijloace de probă: lucrarea Inspectoratului de Poliție Județean Cluj nr._/20.08.2010 cuprinzând referatul cu propunere de declinare a competenței privind infracțiunea de fals intelectual comisă de agentul de poliție C. M. (f.f.1-2); procesul-verbal de sesizare din oficiu a lucrătorului din cadrul Biroului de Control Intern din 19.08.2010 (f.3); raportul din 11.08.2010 al agentului V. E. - F. (f.4-5); raportul din 11.08.2010 a agentului C. M. (f.6-7); proces-verbal al Biroului Control Intern de ridicare de înscrisuri de la Postul de Poliție M. V. (f.8); declarația pe formular tipizat a lui B. M.-D. înregistrat sub nr. 16/03.03.2010 ora prezentării 00,10 (f.9); proces-verbal . nr._ din 03.03.2010, 00,10, întocmit de agent C. M. (f.10); adresa Inspectoratului de Poliție Județean Cluj nr._/2010 privind faptul că agentul C. M. face parte din structura politiei judiciare (f.11-12); declarația martorului B. M. - D. (f.25-26), copia procesului-verbal de constatare a daunelor din 04.03.2010 (f.21); copia facturii . din 06.05.2010 (f.28); declarația martorului V. E.-F. (f.29); adresa Postului de poliție M. V. nr.160/ 07.10.2010 (f.31); adresa Primăriei comunei M. V. nr.7264/11.01.2011 (f.33); comunicarea ._/14.12.2010 privind constituirea de parte civilă și comunicarea dosarului de daună KCJO/_/2010 conținând 53 file (f.35); proces-verbal de constatare a daunelor din 04.03.2010 al GROP AMA Asigurări în dosar KCJO_/2010 (f.36-38); procese-verbale suplimentare de constatare a daunelor (f.40-45); declarații de acceptare a despăgubirilor (f.46); factura . din 06.05.2010 cu anexe (f.47-56); facturile . către G. Asigurări Cluj (f.57-77); copiile certificatului de înmatriculare, cărții de identitate și permisului de; conducere ale lui B. M. - D. (f.78); procesul-verbal . nr._ din 03.03.2010, ora 00,10 (f.79-80); declarația tipizată de accident de la poliție a lui B. M. - D. din 03.03.2010 (f.81-82); contract de asigurare a autovehiculelor pentru avarii și furt nr. K280289 (f.83-85); declarația privitoare la accident a lui B. M. - D. din 04.03.2010 dată la G. Asigurări (f.86-87); adrese CDR transmise de G. Asigurări (f. 88); proces-verbal de expunere a documentelor dosarului de daună și a imaginilor de pe CDR (f.89-90); adresa .. 1815/16.08.2011 (f.93-959; adresa Postului de poliție M. Viteazul nr. 555/24.02.2011 cu anexe (f.97-99); ordonanța de delegare a organelor de poliție pentru efectuarea unei activități (f.112-113); adresa Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, Biroul de Control Intern din 04.05.3011 cu răspunsul privind activitățile solicitate (f.114-117); declarația martorului M. D. - C. (f.121-123); declarația martorului O. P. - C. (f. 124); declarația martorului C. V. (f.125-126, 193-194); declarația martorului S. C. (f.127, 192); declarația martorului Z. I. (f. 128); declarația martorului I. E. (f.129-130); adresa Orange România S.A. nr.11/FG/SEC/_/22.06.2011 privind trimiterea în format electronic a convorbirilor efectuate de la nr. de telefon_ și_ (f. 137-138); listele convorbirilor de la posturile telefonice de mai sus (f.139-148); adresa Orange România S.A. nr.11/FG/SEC/_/08.07.2011 privind trimiterea în format electronic a listei convorbirilor postului telefonic nr._ (f.150-151); lista convorbirilor telefonice ale postului telefonic de mai sus (f.152); proces-verbal privind identificarea convorbirilor telefonice dintre învinuiții C. M., V. E. - F. și cu persoanele audiate ca martori în cauză (f.153-154); liste ale convorbirilor telefonice separate pentru posturile telefonice ale fiecărui învinuit (f.155-157); declarația martorului Nagyoși Ș. (f.158-159); adresa I.P.J. Cluj nr._/ 2011 privind comunicarea cum că agentul V. E.-F. face parte din structura poliției judiciare (f.161); raportul de constatare tehnico-științifică nr._/2011 privind testarea cu tehnică poligraf a lui B. M. - D. (f. 165-171); scriptul de pe calculator privind art.79 și 80 din OUG nr.195/2002 depus în probațiune de C. M. (f.185-187); copia adresei IGPR - Direcția Poliției Rutiere nr._/2008 depusă în probațiune de C. M. (f.188-189); adresa Inspectoratul de Poliție Județean Cluj nr._/2013 privind comunicarea în copie a instrucțiunilor MI nr.766/1998 și Metodologiei nr._/2002 privind soluționarea accidentelor rutiere din care au rezultat numai pagube materiale (f.196-203); copia Metodologiei PRO - PS / PR 19/2011 (f.204-212); copia Ordinului Comisiei de supraveghere a asigurărilor nr. 12/_ (f. 213-216); copia Ordinului Comisiei pentru - asigurare nr. 21/2008 (f. 217-221); adresa Inspectoratul de Poliție Județean Cluj_/2013 privind comunicarea faptului că agenții de poliție C. M. și V. E.-F. au fost desemnați ca polițiști rutieri (f.223); declarațiile învinuitului C. M. (f.15-18, 110-111, 174, 180-181, 184, 224-225); împuternicirea avocatului ales al învinuitului și comunicările acestuia (f. f. 19-23); fișa de cazier judiciar al învinuitului (f.14); proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f.226-227); declarațiile învinuitului B. M. - D. (f.104-106, 230, 173, 178-179,183,228); fișa de cazier judiciar a învinuitului (f.102); proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f. 229-230); declarațiile învinuitului V. E. - F. (f.131, 134, 175-177, 190,231); fișa de cazier judiciar a învinuitului (f.135); proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f. 232-233 dup); declarații inculpați (f.39-42); declarații martori (f.44,66-68,89 dos. instanță).
La termenul din data de 27.02.2014, reprezentanta parchetului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului C. M., respectiv din infracțiunile de complicitate la uz de fals, prev. de art.26 rap. la art.291 teza I C.p. din 1969 și complicitate la înșelăciune, prev. de art.26 rap. la art.215 al.1,2,3, C.p. din 1969, cu aplic. art.33 lit.a C.p. din 1969, într-o singură infracțiune de complicitate la înșelăciune, prev. de art.26 rap. la art.215 al.1,2,3, C.p. din 1969 și totodată aplicarea disp. art.5 C.p. privind aplicarea legii penale mai favorabile în privința ambilor inculpați, cu motivarea ce reiese din încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată.
Inculpatul C. M., prin apărător ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina clientului său, respectiv înlăturarea disp. prev. de art.41 al.2 C.p. din 1969 din infracțiunea de fals intelectual, prev. de art.289 C.p., cu aplic. art.41 al.2 C.p. din 1969, cu motivarea că, aceste dispoziții nu pot coexista cu cele prev. de art.33 lit.a C.p. din 1969.
Instanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată de inculpatul C. M., prin apărător ales, întrucât, disp. art.41 al.2 C.p. privind forma continuată, au fost reținute raportat la cele două înscrisuri completate cu date nereale de către sus-numit, respectiv declarația tipizată și procesul verbal de contravenție, descrise în considerentele de mai sus; disp. art.33 lit.a C.p. privind concursul real de infracțiuni, poate coexista cu disp. art.41 al.2 C.p., în speță fiind vorba de mai multe infracțiuni concurente, pretins comise de aceeași persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele, din care una, în formă continuată.
Instanța de fond, în baza art.334 C.p.p., a admis și cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentanta parchetului raportat la infracțiunile reținute în sarcina inculpatului C. M., respectiv din infracțiunile de complicitate la uz de fals, prev. de art.26 rap. la art.291 teza I C.p. din 1969 și complicitate la înșelăciune, prev. de art.26 rap. la art.215 al.1,2,3, C.p. din 1969, cu aplic. art.33 lit.a C.p. din 1969, într-o singură infracțiune de complicitate la înșelăciune, prev. de art.26 rap. la art.215 al.1,2,3, C.p. din 1969, întrucât, raportat la starea de fapt descrisă, fapta de a-i înmâna înscrisul oficial întocmit în fals, fac parte din latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune, sub forma complicității.
Totodată, s-a făcut și aplicarea art.5 C.p. privind aplicarea legii penale mai favorabile, respectiv Noul Cod penal având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute în noile texte de lege raportat la infracțiunile de înșelăciune, respectiv complicitate la înșelăciune, reținute în sarcina inculpaților B. și respectiv C., precum și referitor la cea de uz de fals, reținută în sarcina inculpatului B., întrucât, deși limitele de pedeapsă sunt aceleași, noul text de lege prevede pedeapsa închisorii alternativ cu cea a amenzii.
Astfel, s-a constatat că infracțiunea de complicitate la înșelăciune reținută în sarcina inculpatului C. M., prev. de art.26 rap. la art.215 al.1,2,3, C.p. din 1969 își are corespondentul în infracțiunea prev. de art.48 rap. la art.244 al. 1,2 C.p., iar infracțiunile de înșelăciune, prev. de art.215 al.1,2,3 C.p. din 1969 și uz de fals, prev. de art.291 teza I C.p. din 1969, reținute în sarcina inculpatului B. M.-D., își au corespondentul în infracțiunile prev. de art.244 al. 1,2 C.p. și respectiv prev. de art.323 teza I C.p.
Însă, având în vedere probatoriul administrat în cauză mai sus evidențiat, respectiv declarațiile inculpaților, coroborate cu depozițiile testimoniale, instanța de fond a apreciat că, în cauză, nu s-a făcut dovada certă a faptului că, la momentul producerii evenimentului din seara zilei de 02.03.2010, inculpatul B. M. D. se afla sub influența băuturilor alcoolice, existând dubii serioase în privința acestui aspect, dubii care profită inculpatului, conform principiului in dubio pro reo.
Astfel, inculpatul B. a declarat că nu a consumat băuturi alcoolice în data de 02.03.2010, iar martorii audiați în cauză, V. E. F., S. C., Zeng I. și C. V., nu l-au văzut consumând băuturi alcoolice la petrecerea șefului său.
Totodată, inculpații C. și B. au declarat că, în seara zilei de 02.03.2010, ulterior producerii accidentului, nu s-au întâlnit, nu au discutat nici telefonic, iar martorii V., N., S. și C. nu își aduc aminte dacă, în același context, au discutat telefonic cu vreo persoană.
În aceeași ordine de idei, referitor la cererea inculpatului C., formulată oral prin apărător ales, la termenul din data de 24.10.2013, depusă și în scris la dosar (f.53), raportat la solicitarea făcută de organul de urmărire penală către societatea de telefonie mobilă ai cărei abonați erau inculpații, inclusiv martorul V., privind comunicarea listingurilor (desfășurătoarele) convorbirilor telefonice din perioada 2.03.2010 ora 2200 - 3.03.2010 ora 1500, purtate de sus-numiți, instanța a înlăturat aceste probe ca fiind obținute în mod nelegal, întrucât, prin Decizia 1258/08.10.2009, publicată în MO 798/23.11.2009, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate invocată de Comisariatul pentru Societatea Civilă în dosarul nr._ al Trib. București, constatând că, dispozițiile Legii 298/2008 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, precum și pentru modificarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice sunt neconstituționale, iar la momentul solicitării, Legea nr.82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, nu era în vigoare; în rechizitoriu se menționează că, solicitarea în discuție s-a făcut în baza prevederilor în materie la acea dată, fără a specifica clar care sunt acestea.
În privința celorlalte înscrisuri menționate în cererea formulată, instanța a constatat că, sunt mijloace de probă obținute cu respectarea dispozițiilor legale în materie; astfel, prezentarea materialului de urmărire penală, inculpaților C. și V., s-a făcut cu respectarea disp. art.257 C.p.p. din 1969, fiind lipsit de relevanță juridică faptul că, inculpatului V., i s-a prezentat materialul de urmărire penală la o altă dată, respectiv la o zi după ce i-a fost prezentat materialul, inculpatului C.; iar Procedura privind soluționarea accidentelor de circulație în urma cărora a rezultat numai avarierea vehiculelor și/sau alte pagube materiale, emisă de IGPR - Direcția Poliției Rutiere, a fost trimisă la dosar în baza adresei emise către această instituție, de către organul de urmărire penală (f.204-216 dup).
Instanța nu a putut reține nici concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr._/3.11.2011 al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj - Serviciul Criminalistic întocmit în urma testării inculpatului B. cu tehnica Poligraf, pe de o parte, este vorba de o probă extrajudiciară, iar pe de altă parte, nu se coroborează cu restul probelor administrate în cauză.
În plus, raportat la bunul proprietate publică distrus, potrivit disp. art.79 al.1 lit.a,b din OUG 195/2002 în vigoare la acea dată, într-adevăr inculpatul B. avea obligația de se prezenta la sediul unității de poliție competente în termen de 24 ore de la momentul producerii accidentului, în vederea solicitării întocmirii documentelor de constatare, chiar dacă deținea asigurare facultativă Casco pentru autoturism, cerință pe care însă a respectat-o; așa încât, este lipsit de relevanță faptul că, a fost testat alcoolscopic de către inculpatul C., întrucât, pe de o parte, textul de lege mai sus menționat nu prevede această obligație; pe de altă parte, în speță, pentru constatarea existenței cazului de excludere prevăzut la art.3.22 din Condițiile de asigurare, respectiv conducerea sub influența băuturilor alcoolice, această procedură trebuia efectuată conducătorului auto implicat la momentul producerii evenimentului rutier și în condițiile în care organul de poliție are cunoștință de existența unei asigurări facultative Casco, ceea ce nu este cazul în speță, așa cum rezultă din declarațiile celor doi, precum și din declarația tipizată completată de inculpatul B..
Inculpatul B. a precizat și că, nu a citit procesul verbal întocmit de agentul C., nefiind interesat de conținutul său, având convingerea că, pentru repararea mașinii sale nu are nevoie de el, iar la dosar nu există o dovadă contrară certă care să infirme aceste susțineri în sensul că, s-a folosit de acest înscris, deși cunoștea caracterul fals al datelor inserate în cuprinsul său; și câtă vreme, nu există dovada certă că la momentul producerii accidentului, inculpatul B. se afla sub influența băuturilor alcoolice, sus-numitul nu poate fi învinuit de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa; așa încât, societatea de asigurare avea obligația, în baza asigurării menționate anterior, să îi repare autoturismul, sus-numitul, neaflându-se în cazul de excludere de la acordarea despăgubirilor, prev. de art.3.22 din condițiile de asigurare.
Pe cale de consecință, nici în sarcina inculpatului C. nu s-a putut reține comiterea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, principiul in dubio pro reo fiind pe deplin aplicabil.
Pentru considerentele de mai sus, în baza art.396 al.5 rap. la art.16 lit.c Cp.p., s-a dispus achitarea inculpaților C. M., de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art.48 rap. la art.244 al.1,2 C.p., cu aplic. art.5 C.p. și B. M. D., de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art.244 al. 1,2 C.p. și uz de fals, prev. de art.323 teza I C.p., totul cu aplic. art.38 lit.a C.p., art.5 C.p.
Instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului C. M., de a menționa eronat ora prezentării inculpatului B. la sediul poliției, raportat la întreaga stare de fapt reținută mai sus, ținând cont și de persoana acestuia - agent de poliție, căsătorit, un copil minor, cu o bună reputație în societate, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind lipsită de importanță.
În consecință, potrivit art.18/1 al.3 rap. la art.91 C.p. din 1969, cu aplic. art.5 C.p., a fost achitat inculpatul de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art.289 al.l C.p., cu aplic. art.41 al.2 C.p. din 1969 și s-a aplicat inculpatului C. M. sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 700 lei.
Pentru aceleași considerente mai sus expuse, în temeiul art.397 C.p.p. rap. la art.1357 C.c., s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. G. Asigurări SA București.
Potrivit art.397 rap. la art.25 al.3 C.p.p., s-a dispus desființarea totală a înscrisurilor falsificate de inculpatul C. M. (f.9-10,79-82 dup).
În baza art.275 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat, au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ solicitând desființarea acesteia și, rejudecând, condamnarea inculpaților C. M. și B. M.-D. pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
În motivarea apelului s-a arătat că, faptele reținute în sarcina celor doi inculpați au fost pe deplin dovedite, astfel că principiul in dubio pro reo, nu este aplicabil în speță.
Rezultă cu certitudine din probele dosarului că inculpatul B.M.-D. a participat la petrecerea din 02.03.2010, că nu s-a prezentat la postul de poliție în noapte respectivă, ci a doua zi; de asemenea, la fel de evident este că inculpatulC. M. a consemnat, nereal, în procesul verbal întocmit cu ocazia prezentării inculpatului B. la poliție, ora prezentării ca fiind 00.10, deși ambii au arătat că prezentarea la poliție a avut loc la orele 9.00-10.00, astfel că și ora testării alcoolscop a fost aceeași. Prezentarea acestui proces verbal, care atesta împrejurări nereale, de însuși inculpatul B., societății de asigurare a determinat aprobarea de despăgubiri către inculpat de la societatea de asigurare, unde acesta avea poliță CASCO.
Chiar dacă s-ar admite că nu a existat o înțelegere între cei doi inculpați privind intenția inculpatului B. de a solicita despăgubiri de la asigurător, folosindu-se de procesul - verbal întocmit de inculpatul C., a cesta din urmă a fost, cel puțin complice la uzul de fals, știind că actul întocmit de el conține date nereale și urmează a fi folosit pentru repararea mașinii inculpatului B..
Verificând hotărârea atacată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.420 alin.8 C.pr.pen., Curtea constată nefondat apelul formulat în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Fără a reitera întreaga stare de fapt, corect reținută, de altfel, de către prima instanță și cu care, și instanța de control judiciar este de acord, vom analiza în continuare, punctual, criticile formulate de apelant - în sensul că nu au fost interpretate corect probele dosarului - și vom arăta motivele pentru care acestea nu se găsesc întemeiate.
În sarcina inculpatului B. M.-D. s-a reținut prin actul de sesizare a instanței că, la data de 02.03.2010, cu ocazia participării la o zi de naștere a consumat băuturi alcoolice, după care, la reîntoarcerea de la local, cu autoturismul proprietatea firmei sale, Audi Q7 cu nr._, în jurul orei 23.00, pe raza localității M. V. a pierdut controlul volanului și a intrat cu roțile autoturismului în șanțul din partea dreaptă a sensului său de mers și apoi, a lovit și copertina stației de autobuz din zonă, aparținând Primăriei . în urma accidentului avarierea autoturismului și a copertinei stației de autobuz, după care, a doua zi, în jurul orelor 10.00-12.00, s-a deplasat la sediul postului local de poliție pentru obținerea documentelor de constatare și a completat declarația tipizată de accident, pe care agentul de poliție C. M. a înscris cu știință ca dată și oră a prezentării la poliție date nereale, respectiv 03.03.2010, ora 00.10, date pe care le-a menționat și în procesul-verbal de consemnare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit cu acea ocazie, în care a înscris și mențiunea că, a fost testat alcoolscopic și rezultatul a fost negativ, lăsând să se înțeleagă că testarea alcoolscopică s-a făcut la aceeași dată și oră nereală, după circa o oră de la producerea accidentului, acte ce i-au fost apoi înmânate de polițist, acestuia și le-a folosit în dosarul de daună de la . București - Sucursala Cluj, la care avea asigurare facultativă Casco pe autoturism, inducând astfel în eroare reprezentanții firmei de asigurare să-i acorde despăgubire reprezentând contravaloarea reparației la autoturism în sumă totală de 57.711,94 lei și să-i producă astfel o pagubă, deși el nu avea dreptul să solicite și să încaseze despăgubirea, întrucât, se afla într-unul din cazurile de excludere prevăzute în condițiile de asigurare.
În esență, deci, i se impută inculpatului că a indus în eroare societatea de asigurare, cu ocazia executării contractului de asigurare, prin folosirea de mijloace frauduloase - înscrisuri false (declarația tipizată privind accidentul de circulație și procesul verbal de consemnare și sancționare a contravenției întocmit de inculpatul C.) - în care erau consemnate date nereale privind consumul de alcool și ora testării alcoolscop, în scopul obținerii pentru sine a unui folos material injust (despăgubiri pentru repararea autoturismului avariat, deși nu era îndreptățit la acestea ), astfel încât, fără această eroare, asigurătorul nu ar fi executat contractul, adică nu ar fi plătit despăgubiri în condițiile stipulate, adică în condițiile de asigurare.
Analizând probele administrate în cauză, constatăm că, deși, faptele în materialitatea lor există, nu sunt probe care să dovedească că inculpatul a săvârșit infracțiunile de înșelăciune și uz de fals în forma lor tipică, prevăzută de lege, deci nu sunt dovedite toate elementele constitutive ale infracțiunilor în discuție.
Astfel, cu privire la infracțiunea de înșelăciune, este cert că inculpatul B.M.-D. a participat la petrecerea din 02.03.2010, că nu s-a prezentat la postul de poliție în noaptea respectivă, ci a doua zi, că a dat o declarație în care s-a consemnat nereal ora prezentării la poliție și a testării alcoolscop și că a folosit această declarație împreună cu procesul verbal de contravenție întocmit de polițist - cu aceleași date nereale privind aceleași împrejurări - la societatea de asigurare, pentru obținerea de despăgubiri.
Nu s-a realizat însă elementul esențial pentru existența infracțiunii de înșelăciune - inducerea în eroare.
Raportat la bunul proprietate publică distrus, potrivit disp. art.79 al.1 lit.a,b din OUG 195/2002 în vigoare la acea dată, inculpatul B. avea obligația de se prezenta la sediul unității de poliție competente în termen de 24 ore de la momentul producerii accidentului, în vederea solicitării întocmirii documentelor de constatare, chiar dacă deținea asigurare facultativă Casco pentru autoturism, cerință pe care însă a respectat-o; în consecință, corect s-a precizat că este lipsit de relevanță faptul că, a fost testat alcoolscopic de către inculpatul C., întrucât, pe de o parte, textul de lege mai sus menționat nu prevede această obligație, iar pe de altă parte, pentru constatarea existenței cazului de excludere prevăzut în Condițiile de asigurare, respectiv conducerea sub influența băuturilor alcoolice, această procedură trebuia efectuată conducătorului auto implicat la momentul producerii evenimentului rutier și în condițiile în care organul de poliție are cunoștință de existența unei asigurări facultative Casco, ceea ce nu este cazul în speță, așa cum rezultă din declarațiile celor doi, precum și din declarația tipizată completată de inculpatul B..
Rezultă clar din condițiile de asigurare și din depoziția inspectorului de daune M. D. C. că, printre cazurile de excludere de la despăgubiri, se numără, printre altele - situația în care conducătorul auto implicat în accident s-a aflat sub influența băuturilor alcoolice sau a drogurilor. Ori, această împrejurare nu s-a dovedit cu certitudine în speță. Inculpatul a susținut constant că nu a consumat alcool la petrecere și, niciunul din martorii audiați în cursul urmăririi penale ori în fața instanței - cei care au participat la petrecere sau au intrat în contact cu inculpatul anterior ori ulterior accidentului - nu au arătat că inculpatul a băut ori că s-a aflat sub influența alcoolului, menționând fie că nu știu, fie că nu l-au văzut pe inculpat consumând băuturi alcoolice.
Atât timp cât, împrejurarea determinantă a excluderii de la despăgubiri - conducător auto aflat sub influența alcoolului - nu a fost dovedită, dincolo de orice îndoială, nu este dovedită, pe cale de consecință, nici inducerea în eroare a asigurătorului - în sensul că inculpatul a indus în eroare societatea de asigurare cu privire la faptul că nu era subinfluența alcoolului, când în realitate ar fi fost și, astfel, a obținut despăgubiri, la care nu era îndreptățit.
Faptul că înscrisurile prezentate de inculpat asigurătorului conțineau date nereale (cu privire la ora la care inculpatul a fost testat alcoolscop și, deci, ora la care nu era sub influența alcoolului) nu conduce automat la concluzia că la ora accidentului era sub influența alcoolului și că, deci, ar fi fost exclus de la despăgubiri și că, în consecință, ar fi indus în eroare asigurătorul cu privire la acest aspect determinant.
Strâns legată de acest aspect determinant pentru acordarea de despăgubiri de către asigurător - nedovedirea conducerii sub influența alcoolului - este și împrejurarea privind consecințele juridice urmărite de inculpat prin prezentarea înscrisurilor false la asigurător.
Dincolo de faptul că, într-adevăr, cum a arătat instanța, nu s-a dovedit că inculpatul a verificat, înainte de semnare declarația tipizată și procesul verbal de contravenție și că, deci ar fi cunoscut că sunt menționate date nereale în cuprinsul acestora, nici nu este dovedit cu certitudine scopul folosirii acestora - producerea de consecințe juridice - inculpatul având reprezentarea că, având încheiată polița CASCO, nu are nevoie de astfel de înscrisuri pentru obținerea de despăgubiri. Așa fiind, nici intenția directă, cerută de lege pentru comiterea infracțiunii de uz de fals nu a fost dovedită cu certitudine în privința acțiunii inculpatului.
În sarcina inculpatului C. M., s-a reținut prin actul de sesizare a instanței că, în calitate de agent de poliție în cadrul Postului de Poliție comunală M. V., jud. Cluj, având și calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare și fiind desemnat ca polițist rutier, în urma unui accident de circulație comis în noaptea de 02.03.2010, în jurul orelor 23,00, de către inculpatul B. M. - D. în timp ce circula cu autoturismul Audi Q7 cu nr._, pe raza localității M. V., jud. Cluj, de pe urma căruia a rezultat avarierea autoturismului și a copertinei unei stații de autobuz din localitate, la prezentarea acestuia la sediul postului de poliție în ziua de 03.03.2010, în jurul orelor 10-12, spre a face declarația cu privire la accident și a obține documente de constatare, a înscris cu știință pe declarația tipizată completată de acesta ca dată și oră a prezentării sale la poliție data de 03.03.2010, ora 00.10, ce era contrară realității, înscriind apoi aceeași dată și oră nereală și în procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ și menționând în el și faptul că, a fost testat alcoolscopic și că rezultatul a fost negativ, lăsând astfel să se înțeleagă că testarea alcoolscopică s-a făcut la data nereală de 03.03.2010, ora 00,10, acte pe care le-a înmânat apoi inculpatului B., despre care știa că are asigurare facultativă Casco, pe care în urma unui astfel de ajutor fraudulos, acesta le-a folosit în dosarul de daună la . București - Agenția Cluj, inducând astfel în eroare reprezentanții firmei să-i acorde despăgubire reprezentând contravaloarea reparației la autoturism în sumă totală de 57.711,94 lei, pe care a solicitat-o și încasat-o pe nedrept, aflându-se într-unul din cazurile de excludere prevăzut în condițiile de asigurare.
Deci, inculpatului i se impută că,a înscris cu știință pe declarația tipizată completată de inculpatul B. ca dată și oră a prezentării sale la poliție data de 03.03.2010, ora 00.10, ce era contrară realității, a întocmit în fals procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ (menționând în el o oră nereală a testării alcoolscop și a rezultatului negativ) și, încredințând înscrisurile false inculpatului B., l-a ajutat pe acesta să inducă în eroare societatea de asigurare și l-a ajutat la folosirea înscrisurilor false.
Nu s-a dovedit în cauză vreo înțelegere între cei doi inculpați cu privire la folosirea de către inculpatul B. la asigurător, a înscrisurilor încredințate de inculpatul C., nu s-a dovedit că inculpatul C. știa că conducătorul auto avea asigurarea CASCO și că intenționează să obțină despăgubiri în baza acesteia și, pentru că, anterior am arătat de ce nu poate fi reținută comiterea infracțiunii de înșelăciune de către inculpatul B., pentru aceleași argumente, nu se poate reține nici în sarcina inculpatului C., complicitatea la infracțiunea de înșelăciune (complicitatea la uz de fals, fiind parte din latura obiectivă a infracțiunii de complicitate la înșelăciune, așa încât este superfluă solicitarea apelantului de reținere în sarcina inculpatului, măcar a complicității la uz de fals, însăși reprezentantul parchetului solicitând în primă instanță această schimbare de încadrare juridică).
În privința infracțiunii de fals intelectual, s-a apreciat rezonabil de judecătorul fondului că fapta inculpatului C. M., de a menționa eronat ora prezentării inculpatului B. la sediul poliției, raportat circumstanțele concrete ale faptelor în economia cauzei, ținând cont și de persoana acestuia - agent de poliție, căsătorit, un copil minor, cu o bună reputație în societate - nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, aplicându-i o amendă administrativă.
Pentru toate aceste considerente, apelul formulat în cauză se privește ca nefondat, urmând a fi respins, ca atare în baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen.
Văzând și dispoz. art.275 alin.3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ împotriva sentinței penale nr. 221 din 21.03.2014 a Tribunalul Cluj.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 09 februarie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. Ș. A. C.
GREFIER
M. B.
Red. A.C./Dact.A.C.
3 ex./18. 02.2015
Jud. fond: I.N. B.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 214/2015.... → |
|---|
