Furtul calificat (art. 209 C.p.). Decizia nr. 66/2015. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 66/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 16-01-2015 în dosarul nr. 14967/182/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.66/A/2015

Ședința publică din 16 ianuarie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. I., judecător

JUDECĂTOR: M. R.

GREFIER: D. S.

Ministerul Public reprezentat prin V. T. – procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

S-au luat spre examinare apelurile declarate de către P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BAIA M. și inculpatul R. O. împotriva sentinței penale nr.2114 din data de 18 septembrie 2014 a Judecătoriei Baia M., privind și pe inculpatul F. V., trimiși în judecată după cum urmează:

- inculpatul F. V. - M. pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat, fapte prev. și ped. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a,g și i Cod penal, totul cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit. a Cod penal;

- inculpatul R. O. pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat prev. și ped. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal și de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a,g, și i Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul R. O., asistat de apărător ales, av.C. I., din Baroul București și apărătorul din oficiu al inculpatului F. V. M., av.M. G., din Baroul Cluj, ambii avocați cu delegații la dosar, lipsă fiind inculpatul F. V. M. și părțile civile B. Z. și B. D..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se prezintă apărătorul din oficiu al inculpatului R. O., av.M. G., în substituirea av.M. M., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.

Inculpatul R. O. învederează instanței împrejurarea că inculpatul F. este la domiciliu, are cunoștință de proces, dar nu se poate prezenta pentru că nu are posibilități materiale.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea apelurilor.

Reprezentanta Parchetului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună executarea în regim de detenție a pedepsei aplicate inculpatului F. V. M. și majorarea pedepsei aplicate inculpatului R. O..

În privința inculpatului F., arată că acesta a comis singur și împreună cu inculpatul R. 4 infracțiuni de furt calificat și de violare de domiciliu în dauna unor persoane vătămate în vârstă, fapte de un pericol social concret deosebit de ridicat, are antecedente penale, fiind condamnat anterior pentru infracțiuni de același gen, aspecte care justifică aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție.

Referitor la inculpatul R. O., având în vedere activitatea infracțională, persoana sa, acesta fiind condamnat anterior pentru furt calificat, se impune majorarea pedepsei aplicate. Susține că pedeapsa este parțial nelegală, pentru că este incompletă. Astfel, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an și 1 lună închisoare fără să se specifice dacă aceasta se va executa în regim de detenție sau nu. Așa cum este soluția instanței de fond, se poate interpreta pedeapsa aplicată. Prin urmare, solicită să se specifice care este modalitatea de executare a pedepsei. Totodată, solicită aplicarea pedepselor accesorii și pentru inculpatul R., având în vedere că inculpatului F. i s-au aplicat.

Apărătorul inculpatului R. O. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea îndreptată spre minimul special prevăzut de lege, rezultat în urma reducerii limitelor de pedeapsă conform art.396 alin.10 C.pr.pen. fără a adăuga vreun spor și a reținerii de circumstanțe atenuante, revocarea măsurii suspendării condiționate și înlocuirea acesteia cu o măsură educativă.

Solicită să se aibă în vedere că inculpatul a comis doar o singură acțiune de pătrundere în imobil, „terenul” fiind pregătit de un vecin cu care a copilărit la țară, respectiv de inculpatul F.; provine dintr-o familie organizată, a trecut printr-o criză personală, aflând la vârsta de 18 ani că a fost înfiat, dată de la care a abandonat școala, nu a mai comunicat cu părinții și a intrat într-un anturaj nepotrivit. În prezent inculpatul este angajat, iar familia sa a încercat să repare prejudiciul, dar s-au lovit de refuzul părților vătămate. Numita B. Z. s-a constituit parte civilă inițial cu suma de 4400 lei, însă ulterior după ce a luat legătura cu un avocat, și-a majorat pretențiile la 8000 euro. La toate evaluările psihologice, se menționează că inculpatul are dificultăți de integrare și relaționare în mediul social, recomandarea fiind de consiliere psihologică și consult pediatric. Teama părinților este că-l pot pierde definitiv dacă se aplică o pedeapsă mai mare.

Pentru aceleași motive, solicită respingerea apelului declarat de P. ca nefondat.

Apărătorul inculpatului F. V. solicită respingerea apelului declarat de P. ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. În ceea ce privește modalitatea de executare, arată că în mod corect instanța de fond a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, având în vedere atitudinea de recunoaștere a inculpatului, faptul că nu are antecedente penale, a avut o condamnare pentru o faptă comisă în timpul minorității, dar pentru care s-a reabilitat și vârsta inculpatului. Numărul actelor materiale comise de inculpat a fost deja valorificat de instanță, în sensul neaplicării unei pedepse spre minimul special prevăzut de lege și cu suspendarea condiționată. Consideră că executarea pedepsei în regim de detenție ar fi excesivă. Cu onorariu avocațial din FMJ.

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpatul R. O. pentru motivele arătate în susținerea apelului declarat de P..

Inculpatul R. O. regretă comiterea faptei și arată că va plăti prejudiciul cauzat.

Apărătorul inculpatului R. O. arată că părțile vătămate sunt plecate în străinătate și refuză să discute cu inculpatul.

Inculpatul R. O., având ultimul cuvânt, solicită o amendă sau o pedeapsă cu suspendare.

CURTEA

Prin sentința penală nr.2114 din 18 septembrie 2014 a Judecătoriei Baia M., a fost respinsăsolicitarea inculpatului F. V. M., prin apărător, formulată în sensul schimbării încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 1292/P/2013 din 13.12.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia M., din infracțiunile de furt calificat și violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal 1969, art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal 1969, totul cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit. a Cod penal 1969, în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, și i Cod penal 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.

Conform art. 5 Cod penal comb. cu art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 1292/P/2013 din 13.12.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia M., inculpatul R. O. din infracțiunile de: violare de domiciliu și furt calificat prev. și ped. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal 1969 și de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, și i Cod penal 1969 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969, în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, d, alin. 2 lit. b Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, cu aplic. art. 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul F. V. M. cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de: violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și cu incidența art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa închisorii de 2 ani și 6 luni; furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și cu incidența art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa închisorii de 3 ani;

Totul cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal 1969.

În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Cod penal 1969, au fost contopite pedepsele de mai sus, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 86 ind. 1 și 86 ind. 2 Cod penal 1969 s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate de 3 ani închisoare, pe un termen de încercare de 5 ani și 6 luni, ce se calculează de la dată rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 Cod penal 1969, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș;

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele prevăzute la lit. b, c și d, se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.

În baza art. 86 ind. 3 alin. 3 lit. a Cod penal 1969, pe durata termenului de încercare, inculpatul are următoarea obligație: să desfășoare o activitate sau să urmeze un curs de învățământ sau calificare.

Supravegherea executării obligației de mai sus, se face de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 alin. 2 Cod penal 1969, a consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare, precum și referitor la neîndeplinirea cu rea-credință a obligațiilor și măsurilor dispuse de instanță, constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal 1969, s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a Cod penal 1969 și, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul R. O., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, d alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplic. art. 75 alin. 2 lit. a și b Cod penal rap. la art. 76 alin. 1, 3 Cod penal, cu incidența art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 11 luni închisoare.

În temeiul art. 15 rap. la art. 21 alin. 1 comb. cu art. 22 alin. 1, 4 din Legea nr. 187/2012, și a art. 129 alin. 2 lit. b Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii de 6 luni, aplicată prin Sentința penală nr. 1141/10.05.2012 a Judecătoriei Baia M., care a fost înlocuită cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 6 luni.

În baza art. 129 alin. 2 lit. b, alin. 5 Cod penal, s-a stabilit inculpatului R. O., pedeapsa de executat, de 1 an și 1 lună închisoare.

S-a constatat că prejudiciul creat de inculpatul F. V. M. părții vătămate S. I., este recuperat prin restituire și nu există formulată constituire de parte civilă.

S-a constatat că nu există constituire de parte civilă formulată împotriva inculpatului F. V. M., de către părțile vătămate F. V. și D. I. T..

În baza art. 19 comb. cu art. 397 Cod procedură penală, rap. la art. art. 1349, 1357 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă și obligat inculpatul F. V. M., la plata sumei de 650 lei în favoarea părții civile R. M., domiciliată în loc. Tămaia, ., jud. Maramureș.

În baza art. 19 comb. cu art. 397 Cod procedură penală, rap. la art. art. 1349, 1357 și 1382 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă și obligați inculpații F. V. și R. O., în solidar, în favoarea părților civile B. Z. și B. D., ambii domiciliați în loc. Tămaia, ., jud. Maramureș, la plata despăgubirilor civile în sumă de 1.850 euro, constând în 1.625 euro daune materiale și 225 euro daune morale.

În baza art. 274 alin. 1, 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, astfel după cum urmează:

- inculpatul F. V. M. 500 lei;

- inculpatul R. O. 250 lei.

Conform art. 272 alin. 2 comb. cu art. 274 alin. 1 teza finală Cod procedură penală, onorariul parțial al apărătorului din oficiu al inculpatului R. O., în sumă de 100 lei în favoarea av. B. D. pentru faza de judecată, a rămas în sarcina statului și s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 276 alin. 1, 2, 4 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocațial în favoarea părților civile B. Z. și B. D., astfel după cum urmează:

- inculpatul F. V. M. 300 lei;

- inculpatul R. O. 300 lei.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin Rechizitoriul nr. 1292/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia M. au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații F. V. M. și R. O. trimiși în judecată prin Rechizitoriu nr. 1292/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia M.:

- inculpatul F. V.-M. pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat, fapte prev. și ped. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a,g și i Cod penal, totul cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit. a Cod penal;

În sarcina lor s-a reținut în esență, că în perioada 04-06.03.2013 inculpații au intrat fără drept, pe timp de noapte prin efracție, în curțile și apoi în locuințele părților vătămate, de unde au sustras mai multe bunuri.

Raportat la data sesizării instanței, la termenul de judecată din 27.02.2014, cauza a fost transpusă în procedura de Cameră preliminară.

Prin Încheierea din data de 24.03.2014 a judecătorului de cameră preliminară, s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală, privitor la ambii inculpați..

Inculpații au recunoscut fapta pentru care au fost trimiși în judecată prin actul de inculpare, solicitând judecarea lor în baza procedurii simplificate de recunoaștere a învinuirii, prevăzută de art. 375 Cod procedură penală.

Analizând materialul probator administrat in cursul urmăririi penale, însușit de inculpat, conform prev. art. 375 Cod procedură penală, instanța a reținut în fapt, următoarele:

1. În noaptea de 04/05.03.2013 inculpatul F. V. M. a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate (casa nouă), B. Z. din localitatea Tămaia, ., jud. Maramureș fără să sustragă bunuri, iar în noaptea următoare de 05/06.03.2013 inculpatul F. V. M. a pătruns împreună cu inculpatul R. O. în ambele case (casa nouă și casa veche) ale părților vătămate B. D. și B. Z. situate în localitatea Tămaia, Culturii nr. 33 jud. Maramureș de unde au sustras mai multe aparate (aparate foto, camere video, aparat de bărbierit cu mai multe rezerve, cafea, sticle cu băuturi alcoolice, flexuri, parfumuri, șampoane, țuică) în valoare de aproximativ 14.800 lei, bunuri pe care ulterior le-au împărțit între ei. O parte dintre bunurile furate au fost recuperate de la cei doi învinuiți și predate părții vătămate pe bază de dovadă.

Părțile vătămate B. D. și B. Z. s-au constituit părți civile în proces cu suma de 8000 euro, în faza de urmărire penală.

O mare parte dintre bunurile furate (ceasuri de mână, bijuterii, cafea, băuturi alcoolice, parfumuri, încălțăminte, îmbrăcăminte, șampoane au fost ridicate de la domiciliul inculpatului F. V. M. și de la locuința inculpatului R. O. și predate părții vătămate B. Z. pe bază de dovadă ( f 59-63 d.u.p., 78-79 d.u.p., 85, 97-98 d.u.p.).

De la martorii Kocsi G. Ș. și Petrușca M. L. au fost ridicate două camere video ( marca Orion și Thomson), cinci aparate foto (marca Blue Schi, Minolta, Nikon, Olimpus și Fujifilm), un flex marca Blak Decker, două pachete de cafea și o sticlă de wiski Jack Daniels, bunurile respective fiind date martorilor de către inculpatul F. vasile-M., pentru a fi vândute sau au fost oferite cadou ( fila 105, 106, 112 d.u.p.).

Toate bunurile ridicate pe bază de dovadă de la inculpați și martori, au fost predate părții vătămate ( f. 59-63 d.u.p.)

2. În perioada 02-25.02.2013 inculpatul F. V. M. a pătruns prin efracție, de mai multe ori, în locuința părții vătămate R. M. folosind chei potrivite, de unde a sustras diferite sume de bani. În noaptea de 09/10.03.2013 inculpatul F. V. M. a pătruns din nou prin efracție, în locuința părții vătămate R. M., de unde a sustras un card bancar eliberat de BRD pe numele părții vătămate, precum și un plic care conținea codul PIN. Inculpatul F. V. M. a predat organelor de poliție cardul bancar și plicul acestea fiind restituite părții vătămate. Partea vătămată R. M. s-a constituit parte civilă față de inculpatul F. V. M. cu suma de 650 lei.

3. În perioada februarie 2013 – martie 2013 inculpatul a pătruns pe timp de noapte, prin escaladare și efracție, în locuințele părților vătămate F. V. și D. I. T., de unde a intenționat să sustragă bani, însă, a părăsit locuințele fără să sustragă ceva. Părțile vătămate D. I. și F. V. nu s-au constituit părți civile față de inculpatul F. V. M..

4. Inculpatul F. V. M. pe timp de noapte, prin escaladare a pătruns în locuința părții vătămate S. I. din localitatea Tămaia, ., de unde a sustras două bucăți de tablă de aluminiu, în greutate de aproximativ 5 kg, în valoare de 60 lei. Cele două bucăți de tablă au fost predate de către inculpat organelor de poliție, iar apoi părții vătămate S. I.. Partea vătămată S. I. nu s-a constituit parte civilă față de inculpatul F. V. M..

Vinovăția inculpaților recunoscută de altfel de către aceștia, în fața instanței, este dovedită cu următoarele mijloace de probă, administrate în faza de urmărire penală, existente în dosarul de urmărire penală, astfel după cum urmează: În cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele probe: plângerea și declarațiile numitei G. M. ( f. 13 d.u.p.), plângerea și declarațiile părții vătămate R. M. ( f.115-123 d.u.p.), declarațiile părții vătămate B. Z. ( f. 56-58 du.p.), declarațiile părții vătămate D. I. ( f. 150-155 d.u.p.), declarațiile părții vătămate F. V. ( f. 157 d.u.p.), declarațiile părții vătămate S. I. ( f. 159-160 d.u.p, declarațiile inculpatului R. O. ( f. 89-95 d.u.p.), declarațiile inculpatului F. V. M. ( f.68-77, 134-136 d.u.p.), proces verbal de reconstituire cu planșă foto ( 18-55, 123-133, 167-179 d.u.p.), dovezi de ridicare și predare a bunurilor ( f. 59-63, 78-88, 96-102, 105-110, 112, 139-146, 161 d.u.p.), declarațiile martorilor Kocsi G., Petrușca M., B. Sonel, V. C. ( f. 103-104, 111, 162-164, 165-166 d.u.p.).

Față de dispozițiile art. 5 Noul Cod penal, în acord cu Decizia CCR nr. 265/2014, instanța luând și concluziile părților, constată inculpații au săvârșit faptele de care sunt acuzați în cursul anului 2013, fiind trimiși în judecată în condițiile Codului penal vechi, astfel că legea penală mai favorabilă este legea penală veche inculpatului F. (care a comis infracțiuni în formă continuată în dauna unor părți vătămate distincte și în concurs real, ținând cont de limitele pedepsei și tratamentul juridic sancționator al concursului de infracțiuni și al modalității de executare a pedepsei, inclusiv sub aspectul consecințelor), respectiv legea penală nouă, inculpatului R..

Așa fiind, nu s-a impus o schimbare a încadrării juridice a faptelor, decât pentru inculpatul R. O..

În drept, faptele inculpaților se prezintă astfel după cum urmează:

I. Privitor la inculpatul F. V. M.:

Fapta inculpatului F. V. M. care în perioada februarie – martie 2013, în baza aceleiași rezoluții infracționale, singur și împreună cu coinculpatul R. O. la săvârșirea unui act material, prin efracție, escaladare și pe timp de noapte a pătruns în locuința părților vătămate B. D. și Z., R. M., D. I., F. V. și S. I., de unde a sustras și a încercat să sustragă bunuri, descrisă la pct. 1 – 4 din starea de fapt mai sus expusă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. și ped. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal anterior, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal anterior, pentru care instanța îi va aplica pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
Fapta inculpatului F. V. M. care în perioada februarie – martie 2013, în baza aceleiași rezoluții infracționale, singur și împreună cu coinculpatul R. O. la săvârșirea unui act material, prin efracție, escaladare și pe timp de noapte a pătruns în locuința părților vătămate B. D. și Z., R. M., D. I., F. V. și S. I., de unde a sustras și a încercat să sustragă bunuri, descrisă la pct. 1 – 4 din starea de fapt mai sus expusă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal anterior, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal anterior, pentru care instanța îl va condamna la pedeapsa închisorii de 3 ani.

Faptele fiind săvârșite în concurs real de infracțiuni, în temeiul art. art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Cod penal 1969, se vor contopi cele două pedepse aplicate inculpatului R., în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În privința încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul F. a fost trimis în judecată, se va respinge fiind apreciată ca neîntemeiată, cererea apărătorului acestuia, în sensul schimbării încadrării juridice din infracțiunile de furt calificat și violare de domiciliu, în infracțiunea de furt calificat săvârșită prin modalitatea efracție, în care este absorbită infracțiunea de violare de domiciliu, deoarece:

Infracțiunea de violare de domiciliu nu este absorbită în mod natural de infracțiunea de furt calificat.

În cauză probatoriul administrat relevă că inculpatul F. de 2 ori iar inculpatul R. o singură dată împreună cu coinculpatul F., au violat domiciliul părților civile B. întrucât au intrat fără drept, noaptea în locuința acestora din urmă, din care ulterior au sustras bunuri.

Așa fiind, constatând că faptele există și au fost săvârșite de inculpatul F., i s-au aplicat pedepsele de mai sus respectiv pedeapsa rezultantă după contopire a închisorii de 3 ani, cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.

La individualizarea și dozarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului F., conform art. 72 Cod penal anterior, instanța reține limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite (3 – 12 ani, acestea fiind reduse cu 1/3 în cazul inculpatului care s-a prevalat de procedura recunoașterii învinuirii, conform consecințelor prev. de art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, rezultând pedeapsa minimă de 2 ani închisoare, gradul de pericol social generic ridicat, împrejurarea în care a fost săvârșita fapta - noaptea, modul săvârșirii acesteia – prin efracție, numărul mare al actelor materiale în raport de părțile vătămate, atitudinea de recunoaștere a inculpatului, dar și persoana acestuia care este tânăr, nu are antecedente penale în sensul strict al legii având o condamnare anterioară pentru fapte săvârșite în minorat, pentru care s-a reabilitat de drept (f. 180 d.u.p.), inclusiv împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și nu a contestat pretențiile civile emise în cauză, în raport de constituirile de parte civilă formulată. D. în privința pretențiilor părților civile B. inculpatul a menționat că este de acord să achite paguba efectivă.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, s-a apreciat că executarea pedepsei în regim privativ de libertate solicitată de procuror este excesivă.

Pentru cele de mai sus, nu s-a impus în favoarea inculpatului în raport de numărul actelor materiale săvârșite și a infracțiunilor comise, aplicarea pedepselor la nivelul minim.

Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, constatând că sunt îndeplinite condițiile cerute de lege, instanța, în temeiul art. 86 ind. 1 și urm. Cod penal 1969, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului F., pe un termen de încercare de 5 ani și 6 luni, ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri - și atrage atenția inculpatului conform art. 404 Cod procedură penală, asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 alin. 2 Cod penal 1969, rap. la disp. art. 16 din Legea nr. 187/2012, a consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare, precum și referitor la neîndeplinirea cu rea-credință a obligațiilor și măsurilor dispuse de instanță, constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Instanța a apreciat că nu se este justificată suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, în raport de numărul faptelor comise de inculpat și trecutul său infracțional, când a comis fapte de aceeași natură, respectiv că privitor la faptele comise în dauna părților vătămate B., l-a angrenat și pe coinculpatul R..

Întrucât inculpatul prin fapta sa a adus atingere valorilor sociale apărate de legea penală, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a din Codul penal potrivit disp. art. 71 alin. 1 Cod penal 1969, comb. cu art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, în sensul interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, acesta fiind incompatibil cu săvârșirea unei infracțiuni, iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării, pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii arătate mai sus.

În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 Cod penal 1969, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș;

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele prevăzute la lit. b, c și d, se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.

Supravegherea executării obligației de mai sus, se face de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.

Supravegherea executării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor impuse condamnatului s-a realizat de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.

Conduita inculpatului urmează a fi verificată pe durata termenului de încercare, astfel încât se apreciază că există toate premisele ca scopul preventiv și educativ al pedepsei să fie atins și prin această modalitate de individualizare a executării, fără executarea efectivă a pedepsei, inculpatul neavând antecedente penale în sensul strict al legii.

Astfel, instanța a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului, corespunde sub aspectul naturii - neprivativă de libertate și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei, tocmai pentru ca aceasta să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii.

II. Referitor la inculpatul R. O.:

Acesta a fost trimis în judecată, pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat prev. și ped. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal și de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a,g, și i Cod penal anterior cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal anterior.

Sub aspectul legii penale mai favorabile, conform art. 5 Cod penal comb. cu art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 1292/P/2013 din 13.12.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia M., inculpatul R. O. din infracțiunile de: violare de domiciliu și furt calificat prev. și ped. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal 1969 și de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, și i Cod penal 1969 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969, în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, d, alin. 2 lit. b Cod penal – infracțiune complexă cu limite de pedeapsă reduse.

Fapta inculpatului R. O. care în noaptea de 05/06.03.2013 în baza unei înțelegeri prealabile cu coinculpatul F. V. M., pe timp de noapte, prin escaladare a pătruns în locuința părților vătămate B. D. și B. Z., de unde au sustras bunuri, descrisă la punctul 1 a stării de fapt mai sus expusă, constituie infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, d, alin. 2 lit. b Noul Cod penal, pentru care i se aplică pedeapsa de 11 luni închisoare.

Așa fiind, constatând că fapta există și a fost săvârșite de inculpatul R., i s-a aplicat pedeapsa de mai sus, cu consecințele prevăzute de lege, în raport de împrejurarea a săvârșit fapta în termenul de încercare al pedepsei de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării aplicată prin Sentința penală nr. 1141/10.05.2012 a Judecătoriei Baia M. (f. 16 și f. 181 d.u.p.).

La individualizarea și dozarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului R., conform art. 74 Cod penal, instanța reține limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșite (2 – 7 ani, acestea fiind reduse cu 1/3 în cazul inculpatului care s-a prevalat de procedura recunoașterii învinuirii, conform consecințelor prev. de art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, rezultând pedeapsa minimă de 1 an și 4 luni închisoare, gradul de pericol social generic ridicat, împrejurarea în care a fost săvârșita fapta - noaptea, modul săvârșirii acesteia – prin efracție, atitudinea de recunoaștere a inculpatului, dar și persoana acestuia care este tânăr, are antecedente penale din minorat, inclusiv împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și nu a contestat pretențiile civile emise în cauză, în raport de constituirea de parte civilă formulată, în privința părților civile B. inculpatul a menționat că este de acord să achite paguba efectivă.

Așa fiind, în favoarea inculpatului au fost reținute cu consecințe favorabile circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. a și b în legătură cu împrejurările legate de fapta comisă, inculpatul fiind chemat de coinculpatul F. după ce anterior acesta a studiat locul faptei, a recunoscut săvârșirea faptei, s-a prezentat la organele de poliție când a fost chemat, a colaborat cu organele judiciare, s-a prezentat în fața instanței la toate termenele de judecată, a înțeles să uziteze de procedura medierii cu părțile civile soldată fără efect, a oferit o sumă de bani părților civile, a trecut printr-o situație personală delicată aflând că a fost înfiat, a fost expertizat psihologic (f. 53 - 55) circumstanțe cărora li s-a dat eficiență conform art. 76 Cod penal.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, se constată că față de condamnarea anterioară, suspendarea executării acesteia se revocă și se înlocuiește de drept cu o măsură educativă, iar minim o pătrime din aceasta se adaugă la pedeapsa aplicată pentru fapta săvârșită în termenul de încercare, aceasta fiind executabilă în regim de detenție, în conformitate cu disp. art. 15 rap. la art. 21 alin. 1 comb. cu art. 22 alin. 1, 4 din Legea nr. 187/2012, și a art. 129 alin. 2 lit. b Cod penal, respectiv ale art. 129 alin. 2 lit. b, alin. 5 Cod penal, urmând ca inculpatul R. O., să execute pedeapsa de 1 an și una lună închisoare.

Față de dispozițiile legii penale noi, nu se impune aplicarea unei pedepse complementare sau accesorii inculpatului R., însă nu se poate stabili conform dispozițiilor legale mai sus arătate, suspendarea sub supraveghere sau amânarea executării pedepsei.

În ce privește latura civilă a cauzei instanța a constatat următoarele:

S-a constatat că prejudiciul creat de inculpatul F. V. M. părții vătămate S. I., este recuperat prin restituire și nu există formulată constituire de parte civilă.

S-a constatat că nu există constituire de parte civilă formulată împotriva inculpatului F. V. M., de către părțile vătămate F. V. și D. I. T..

Partea civilă R. M., a solicitat obligarea inculpatului F. V. M., la plata despăgubirilor civile în cuantum de 650 lei, reprezentând daune materiale - suma sustrasă

(f. 86 și f. 115 d.u.p.).

Inculpatul F. a recunoscut pretenția emisă.

2. Părțile civile B. Z. și D., au înțeles să exercite acțiunea civilă împotriva inculpaților (f. 56 57, 58, 66-67 d.u.p.) și precizată la data de 11.09.2014 de apărătorul părților civile B., în sensul solicitării obligării inculpaților în solidar la plata următoarelor sume de bani:

- 1.200 euro cu titlu de diferență retribuție părți civile ocazionate de lipsirea de la locul de muncă, urmare a spargerii locuinței;

- 1.000 euro cheltuieli ocazionate cu deplasarea dus-întors Franța – România;

- 3.000 euro contravaloare bunuri sustrase și nerecuperate;

- 800 euro cheltuieli pentru înlocuirea geamurilor, ușilor și a închizătorilor din locuința părților vătămate;

- 2.000 euro daune morale.

Referitor la acțiunea civilă, față de disp. art. 19, 25 alin. 1 și 397 Cod procedură penală, instanța a constatat că inculpatul F. singur împotriva părții civile R. M. și ambii inculpați împotriva părților civile B., au săvârșit în mod direct, o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, în cauză fiind vorba de o răspundere civilă delictuală și îndeplinite condițiile acesteia, conform art. 1349, 1357 și respectiv 1382 (privitor la răspunderea civilă solidară) Cod civil, în vigoare la data săvârșirii faptei și anume: existența unui prejudiciu care este urmarea directă a faptelor inculpaților și vinovăția acesteia sub forma intenției directe.

Față de pretențiile emise de părțile civile B. (din care nu au fost sub aspectul numărului, identificării și caracteristicilor bunurilor sustrase ci doar sub aspect global) instanța a constatat că acestea sunt justificate în parte, astfel:

-pentru suma de 1.625 euro cu titlu de daune materiale:

Instanța a constatat că pentru dovedirea pretențiilor materiale a fost depuse înscrisuri în faza de cercetare judecătorească (f. 56-57, 58, 59-62), din care reies pentru B. Z. – două locuri de muncă de unde realiza în luna martie 2013 venituri nete 494 euro și 330 euro respectiv 824 euro și pentru soțul său Sotul B. D. realiza venituri de 1.444,63 euro (f. 56). În România părțile civile au fost prezente conform declarațiilor martorilor 1/3 din lună aproximativ, astfel că sumele mai sus menționate vor fi acordate proporțional, adică 274 euro pentru B. Z. și 484 euro pentru B. D., în total 755 euro.

Referitor la cheltuielile de transport ocazionate cu deplasarea din Franța în România, cu autoturismul personal așa cum au arătat și martorii audiați în cauză, instanța a reținut în lipsa unor alte dovezi distanța România – domiciliul părților civile – Franța Paris (1.950 km, iar dus-întors distanța 3900 km, la o media de combustibil de 7,5 %, cu un preț de aproximativ de 6 lei/litru), de 1.755 lei respectiv 390 euro. Este real că părțile civile nici chiar în privința acestor cheltuieli nu au înțeles să dovedească cu înscrisuri conform legii pretenția, se constată că deplasarea acestora este justificată, fiind cauzată de fapta ilicită a inculpaților.

În privința bunurilor sustrase s-a constatat că acestea nu au fost precizate în concret, cu excepția cantității de 40 litri țuică fără a preciza detalii, menționate de numita G. M. și partea civilă B. Z.. Însă întrucât privitor la aceasta nu s-au produs dovezi, iar inculpații nu au recunoscut efectiv sustragerea acesteia fiind greu dar nu imposibil de dovedit această paguba, se va reține cantitatea de 25 litri țuică la prețul de 25 lei/litru, respectiv 625 lei adică 138,8 euro.

În fine, referitor la pretențiile emise cu titlu de cheltuieli pentru repararea încuietorilor/înlocuirea ușilor/geamurilor, se observă depus la dosarul cauzei (f. 58) o factură fiscală în valoare totală de 4.315 lei, reprezentând 5 bucăți ferestre termopan mari, 1 geam baie și 1 fereastră mai mică. Numai că în cauză nu s-a dovedit în raport de înscrisurile existente la dosarul de urmărire penală și depozițiile martorilor părților civile, că toate cele 6 geamuri trebuie schimbate, astfel că inculpații urmează a fi obligați la plata contravalorii geamului baie (200 lei), 1 fereastră mare (693 lei) și 1 fereastră mai mică (600 lei) adică 1.543 lei respectiv 343 euro, cu privire la restul neproducându-se dovezi că acestea au fost folosite/distruse sau afectate de inculpați prin efracție.

-pentru suma de 225 euro reprezentând daune morale.

Privitor la daunele morale, instanța a reținut că prin fapta ilicită de natură penală, a fost cauzat părților civile, un prejudiciu de natură morală inerent actelor de violare a domiciliului pe timp de noapte și sustragerii bunurilor implicit a urmării create. Întrucât textele legale nu oferă criterii de stabilire a întinderii unui asemenea prejudiciu, instanța a avut în vedere, la acordarea acestora:

- împrejurările săvârșirii faptei – prin nerespectarea de către inculpat a normelor de conduită civică;

- urmarea creată și consecințele faptei sub aspectul vieții victimei;

astfel încât sumele stabilite constituie o reparație echitabilă a prejudiciului moral cauzat.

Pe de altă parte, la stabilirea cuantumului daunelor morale, s-a avut în vedere că sumele de bani ce urmează a se acorda cu acest titlu trebuie să aibă efecte compensatorii pentru victimă și să nu constituie amenzi excesive pentru inculpatul care prin fapta sa ilicită a stat la originea lor și care pentru aceasta a suferit deja o condamnare penală.

De asemenea, instanța a luat în considerare și principiul potrivit căruia daunele morale, având drept finalitate compensarea suferințelor psihice ale victimei, suferințe care în sine nu pot fi înlăturate sau vindecate prin presații bănești, nu se pot constitui în sursă de îmbogățire fără just temei a părții civile.

Pentru cele ce preced, în baza art. 19 comb. cu art. 397 Cod procedură penală, rap. la art. art. 1349, 1357 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă și obligat inculpatul F. V. M., la plata sumei de 650 lei în favoarea părții civile R. M..

În baza art. 19 comb. cu art. 397 Cod procedură penală, rap. la art. art. 1349, 1357 și 1382 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă și obligă inculpații F. V. și R. O., în solidar, în favoarea părților civile B. Z. și B. D., la plata despăgubirilor civile în sumă de 1.850 euro.

În baza art. 274 alin. 1, 2 și a art. 276 alin. 1, 2 și 4 Cod procedură penală, inculpații aflați în culpă procesuală și infracțională, au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, respectiv la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocațial pentru părțile civile B., conform dispozitivului prezentei hotărâri. Onorariul apărătorilor din oficiu a fost suportat de stat.

Împotriva aceste hotărâri au declarat în termen legal, apel atât P. de pe lângă Judecătoria Baia M., cât și inculpatul R. O., criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea apelului său, P. de pe lângă Judecătoria Baia M. a învederat faptul că raportat la împrejurările concrete de comitere a faptelor, la perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul F. V. se impune ca acesta să execute pedeapsa stabilită în regim de detenție. În ceea ce-l privește pe inculpatul R. O. se impune majorarea cuantumului pedepsei aplicate acestuia și a se dispune aplicarea unor pedepse accesorii acestui inculpat.

În motivarea apelului său, inculpatul R. O. a învederat faptul că se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate acestuia având în vedere faptul că a participat doar la comiterea unui singur act material, a trecut printr-o criză personală și în prezent este angajat, încercând să repare prejudiciul cauzat.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:

În urma administrării în cursul urmăririi penale, în condiții de legalitate și loialitate a unui probatoriu vast, coroborat cu declarațiile de recunoaștere a comiterii faptei dată în condițiile art.375 C.p.p., instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.

Astfel, se constată dovedită atât vinovăția inculpatului F. V. care, în perioada februarie – martie 2013, în baza aceleiași rezoluții infracționale, singur și împreună cu coinculpatul R. O. la săvârșirea unui act material, prin efracție, escaladare și pe timp de noapte a pătruns în locuința părților vătămate B. D. și Z., R. M., D. I., F. V. și S. I., de unde a sustras și a încercat să sustragă bunuri, cât și vinovăția inculpatului R. O. care, care în noaptea de 05/06.03.2013 în baza unei înțelegeri prealabile cu coinculpatul F. V. M., pe timp de noapte, prin escaladare a pătruns în locuința părților vătămate B. D. și B. Z., de unde au sustras bunuri, starea de fapt fiind în mod detaliat expusă în considerentele hotărârii atacate, nefiind necesară reluarea acesteia.

În contextul aprecierii globale a legii penale mai favorabile, în sensul art.5 N.C.p. și deciziei nr.265/2014 a Curții Constituționale, curtea, în consens cu instanța de fond, constată că legea penală mai favorabilă este în cazul inculpatului F. V., Codul penal anterior, raportat în primul rând la regimul sancționator al pluralității de infracțiuni (potrivit noului C.p. existând un concurs de infracțiuni) iar în cazul inculpatului R. O. C.p. nou, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de Noul C.p. dar și la regimul sancționator al infracțiunilor comise în minorat.

Așa fiind, curtea apreciază că individualizarea judiciară a pedepselor s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în materie, instanța de fond ținând seama de toate criteriile prevăzute atât de art.72 din vechiul C.p., cât și art.74 din N.C.p., astfel că, cuantumul pedepselor stabilite este în măsură să contribuie la sancționarea și reeducarea celor doi inculpați, reflectând pericolul social concret al faptelor comise, contribuția fiecăruia dintre inculpați la săvârșirea acestora, urmările produse, precum și persoanele inculpaților, care au mai suferit condamnări anterioare în minorat (pentru inculpatul F. fiind îndeplinit termenul reabilitării de drept de sub condamnarea la pedeapsa de 3 luni închisoare cu suspendare condiționată pe durata termenului de încercare de 9 luni prin sentința penală nr.340/2009 a Judecătoriei Baia M.), dar care au recunoscut și regretat comiterea faptelor. Mai mult, inculpatul R. a declarat., în fața curții, că dorește să se reintegreze social și și-a găsit un loc de muncă.

În ceea ce-l privește însă pe inculpatul F. V., curtea apreciază că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea efectivă a acesteia, în regim de detenție. Pentru a conchide astfel, am avut în vedere perseverența infracțională de care a dat dovadă acest inculpat, comițând un număr de 4 acte materiale de furt calificat și violare de domiciliu, sustrăgând bunuri din locuințe, profitând de lipsa proprietarilor sau de vulnerabilitatea acestora, iar valoarea prejudiciului cauzat este una mare, având în vedere faptul că inculpații au sustras din locuințele părților vătămate atât bani cât și bijuterii și alte bunuri.

În ceea ce privește motivul de apel al Parchetului referitor la pedepsele accesorii ce trebuie aplicate inculpatului R., acesta este nefundat, având în vedere împrejurarea că potrivit art.12 din Legea 187/2012, pedepsele accesorii se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă, deci C.p.nou, potrivit căruia, pedepsele accesorii se aplică doar în cazul în care au fost aplicate și cele complementare art.65 C.p.

Față de cele de mai sus, în baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen. va admite apelul declarat de P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BAIA M. împotriva sentinței penale nr.2114 din 18 septembrie 2014 a Judecătoriei Baia M. pe care o va desființa în privința modalității de executare a pedepsei rezultante aplicate inculpatului F. V. M. și pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite, va dispune ca pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului F. V. M., să se execute în regim de detenție.

Va înlătură disp.art.86/1, 86/2, 86/3 și 86/4 C.pen., precum și disp.art.71 alin.5 C.pen.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 300 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu al inculpatului F. V. M., av.M. G., sumă ce se va plăti din FMJ.

Pentru motivele invocate mai sus, în baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. O. împotriva aceleiași sentințe.

Va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului R. O., av.M. M., sumă ce se va plăti din FMJ.

Va obliga pe inculpatul R. O. să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

I. În baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen. admite apelul declarat de P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BAIA M. împotriva sentinței penale nr.2114 din 18 septembrie 2014 a Judecătoriei Baia M. pe care o desființează în privința modalității de executare a pedepsei rezultante aplicate inculpatului F. V. M. și judecând:

Dispune ca pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului F. V. M., CNP_, fiul lui M. și F., născut la 29.12.1993 în Baia M., jud.Maramureș, dom.în localitatea Tămaia, . jud.Maramureș să se execute în regim de detenție.

Înlătură disp.art.86/1, 86/2, 86/3 și 86/4 C.pen., precum și disp.art.71 alin.5 C.pen.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 300 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu al inculpatului F. V. M., av.M. G., sumă ce se va plăti din FMJ.

II. În baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. O., CNP_, fiul lui G. și M., născut la 14.03.1994, dom.în Baia M. ./8 jud.Maramureș împotriva aceleiași sentințe.

Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului R. O., av.M. M., sumă ce se va plăti din FMJ.

Obligă pe inculpatul R. O. să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 16 ianuarie 2015.

PREȘEDINTEJUDECĂTORGREFIER

C. I. M. R. D. S.

red.MR/SMD

7 ex./19.01.2015

jud.fond. I. B.

← Vătămarea corporală (art. 181 C.p.). Decizia nr. 147/2015....		Mărturia mincinoasă (art. 260 C.p.). Decizia nr. 28/2015.... →

Furtul calificat (art. 209 C.p.). Decizia nr. 66/2015. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat (art. 209 C.p.). Decizia nr. 66/2015. Curtea de Apel CLUJ