Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 617/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 617/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 27-04-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.617/A/2015
Ședința publică din data de 27 aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. Ș., judecător
JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR – V. T.
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul D. M. G. împotriva sentinței penale nr.407 din 22 decembrie 2014 a Judecătoriei T., pronunțată în dosarul nr._, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul D. M. G. în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu av.A. N. M. din cadrul Baroului Cluj, cu delegația la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul D. M. G. arată că își menține apelul declarat și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
La întrebarea instanței, inculpatul D. M. G. arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel, își menține declarația dată în fața instanței de fond și nu are de făcut completări sau precizări la aceasta.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea apelului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul D. M. G. solicită admiterea apelului declarat de inculpat, desființarea sentinței atacate și, în consecință, reducerea pedepsei aplicate având în vedere persoana inculpatului, situația sa familială și comportamentul său în timpul procesului penal.
În consecință, solicită admiterea apelului cu consecința reducerii pedepsei aplicate inculpatului.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale arată că raționamentul instanței a fost corect în determinarea cuantumului pedepsei și modalității de executare, instanța raportându-se corespunzător la circumstanțele dovedite în cauză, cu precădere la acțiunea infracțională realizată de inculpat din perspectiva pericolului concret și la poziția procesuală a inculpatului pe durata desfășurării primei faze de judecată.
In consecință, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate.
Inculpatul D. M. G. având ultimul cuvânt achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA :
Prin sentința penală nr. 407 din 22 decembrie 2014 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei T., în temeiul art. 396, alin. 2 din Codul de procedură penală a fost condamnat inculpatul D. M.-G., fiul lui V. și M., născut la data de 06.01.1973, în mun. T., domiciliat în ., ., jud. Cluj, cu antecedente penale, C.N.P._, la o pedeapsă de 1 an și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86, alin. 1 din O.U.G 195/2002, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
În temeiul art. 71 din vechiul Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal;
În temeiul art. 274, alin. 1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 400 lei.
S-a încuviințat onorariul avocatului din oficiu I. M. în cuantum de 200 de lei care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul nr. 56/P/2014 întocmit de P. de pe lângă Tribunalul Cluj și înregistrat pe rolul acestei instanțe în data de 31.01.2014 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. M.-G., fiul lui V. și M., născut la data de 06.01.1973, în mun. T., domiciliat în ., ., jud. Cluj, cu antecedente penale, C.N.P._, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86, alin. 1 din O.U.G 195/2002, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
Prin actul de sesizare s-au reținut următoarele:
La data de 13.08.2013, inculpatul D. M.-G. s-a deplasat cu autoutilitara proprietate personală marca „Renault”, cu nr. de înmatriculare_, în care, pe scaunul din față de mai afla fiica lui. în vârstă de 5 ani, de la domiciliul său, din satul Livada, jud. Cluj, până în ., din același județ, situată la o distanță de aproximativ 5 km de satul amintit, conducând autovehiculul pe DC 88, care leagă cele două localități. Pe raza comunei Petreștii de Jos, inculpatul a fost oprit în trafic de către organele de poliție, ocazie cu care inculpatul a declarat verbal că posedă permis de conducere valabil, pe care tocmai l-a preschimbat de la autoritățile grecești la cele românești. Cunoscând faptul că inculpatul nu posedă permis de conducere, organele de poliție i-au solicitat să se deplaseze la postul de poliție, pentru a efectua verificări în baza de date, însă inculpatul a refuzat, a urcat în autoutilitară și a plecat de la fața locului, conducând, mai departe, fără permis. După aproximativ 20 de minute, organele de poliție l-au depistat din nou pe inculpat la volanul autoutilitarei, în satul Livada, însă acesta a intrat în curtea casei sale, de unde a ieșit supă scurt timp, arătând polițistului un permis de conducere românesc, pe care a refuzat însă sa îl înmâneze.
În urma verificării în baza de date, a reieșit faptul că inculpatul nu figurează în evidență ca deținător al vreunui permis de conducere.
Pentru dovedirea stării de fapt expuse, în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de depistare în trafic, proces-verbal de constatare a efectuării unor acte premergătoare, declarațiile inculpatului D. M.-G., declarațiile martorilor T. N. și J. L., adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a vehiculelor al Județului Cluj din care rezultă ca inculpatul D. M.-G. nu poseda permis de conducere la data săvârșirii faptei.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale incidente, instanța a reținut următoarele:
Din analiza probatoriul administrat în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești rezultă în esență aceeași stare de faptca și cea descrisă în actul de sesizare, respectiv:
La data de 13.08.2013, inculpatul D. M.-G. s-a deplasat cu autoutilitara proprietate personală marca „Renault”, cu nr. de înmatriculare_, în care, pe scaunul din față se mai afla fiica lui în vârstă de 5 ani, de la domiciliul său, din satul Livada, jud. Cluj, până în ., din același județ, conducând autovehiculul pe DC 88, drum public care leagă cele două localități.
Pe raza comunei Petreștii de Jos, inculpatul a fost oprit în trafic de către organele de poliție din cadrul Secției 9 Poliție Rurală – Postul de Poliție Comunală Petreștii de Jos care efectuat verificări ale culturilor agricole din zonă afectate de furturi și distrugeri, împreună cu reprezentanții persoanei juridice care dețineau terenurile respective.
Când polițistul i-a solicitat să prezinte permisul de conducere și actele mașinii pentru control inculpatul a refuzat prezentarea documentelor, a refuzat să se supună controlului corporal și s-a opus efectuării unui control al autoturismului.
Întrucât organele de poliție dețineau informații că inculpatul circulă fără permis de conducere polițistul i-a solicitat acestuia să se deplaseze la postul de poliție, pentru a efectua verificări în baza de date.
Inculpatul a refuzat, l-a înjurat pe polițist, s-a urcat în autoturism și și-a continuat deplasarea, conducând în continuare fără permis.
După aproximativ 20 de minute, organele de poliție l-au depistat din nou pe inculpat la volanul autoutilitarei, în satul Livada, însă acesta a intrat în curtea casei sale, de unde a ieșit după scurt timp, arătând polițistului un permis de conducere românesc, pe care a refuzat însă sa-l înmâneze.
Această stare de fapt a fost reținută de instanță că urmare a deplinei coroborări a aspectelor esențiale care rezultă din procesul-verbal de constatare(f. 4 dosar U.P.) și din declarațiile martorilor J. N.(f. 34 dosar instanță) și T. N.(f. 35 dosar instanță).
Martorii confirmă cele consemnate în procesul-verbal, martorul J. N. arătă în plus că inculpatul - atunci când vorbea cu polițistul – avea tonul ridicat iar martorul T. N. arată că inculpatul l-a amenințat și l-a înjurat pe polițist(„din câte îmi amintesc, șoferul l-a amenințat și înjurat pe polițist” – f. 35 verso dosar instanță).
Inculpatul a avut o poziție oscilantă pe parcursul cercetării judecătorești referitor la fapta săvârșită. Inițial a solicitat încuviintarea procedurii în cazul recunoașterii învinuirii (declarație f. 21) recunoscând faptul că a condus fără permis de conducere. Cerea inculpatului a fost respinsă intrucât recunoașterea săvârșirii faptei s-a făcut parțial și nuanțat, așa cum s-a arătăt în încheierea din 17.09.2014(f. 22). Astfel, inculpatul a arătat că a condus pe o distanța mai scurtă decât cea reținută prin rechizitoriu, că a condus „pe un drum de pâmânt care nu se întâlnește cu drumul principal” - sugerând astfel că nu era vorba de un drum public și că polițistul, atunci când l-a oprit a ieșit „din porumb, fiind în capul gol, cu cizme de gumă și tăind o căprioară” sugerând că săvârșirii infracțiunii nu a fost constatată în condiții de legalitate.
Ulterior, pe parcursul cercetării judecătorești inculpatul a arătăt că în realitate deține permis de conducere, permis pe care l-a arătăt și polițistului, solicitând un termen pentru depunerea unei copii a persmisului.(f. 36 dosar instanță).
La termenul următor inculpatul a depus o copia a unui permis de conducere iar ulterior a depus și originalul permisului respectiv.
Copia permisului a fost înaintată către S.P.C.R.P.C.Î.A – Cluj care a comunicat instanței că inculpatul nu posedă permis de conducere și că permisul respectiv este fals.
Fiind audiat după comunicarea acestui răspuns și după ce i-au fost aduse la cunoștintă aspectele comunicate(f. 52, 53 dosar instanță) inculpatul a declarat că a obținut permisul de la șeful de post în anul 2006 contra unei sume de 100 milioane lei vechi, că l-a folosit în G. unde a lucrat ca șofer și că l-a folosit inclusiv în țară fiind chiar sancționat contravențional pentru diverse abateri la regimul circulației rutiere.
În drept fapta inculpatului, așa cum a fost reținută de instanță, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86, alin. 1 din O.U.G 195/2002, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
În privința legii penale mai favorabile instanța a reținut următoarele:
Limitele de pedeapsă prevăzute de O.U.G. 195/2002(art. 86, alin. 1) și de Codul penal în vigoare(art. 335, alin. 1) sunt aceleași.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului(f. 8 dosar instanță) rezultă că la datele de 29.07.2013 și 27.01.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat pentru săvârșirea altor infracțiuni.
Ținând cont de aceste aspecte precum și de regulile privind sancționarea concursului de infracțiuni instanța apreciază că legea penală mai favorabilă este cea în vigoare la data săvârșirii faptei respectiv art. 86, alin. din OUG 195/2005 și vechiul Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. la art. 72 din vechiul Cod penal și limitele de pedeapsă prev. de art. 86, alin. 1, din O.U.G. 195/2002.
De asemenea instanța a avut în vedere antecedentele penale multiple ale inculpatului și faptul că acesta și-a procurat și a folosit un permis de conducere fals.
Nu în ultimul rând instanța a avut în vedere atitudinea inculpatului în privința faptei săvârșite concretizată în lipsă totală de regret și ostilitate față de autoritățile care au constatat infracțiunea și care l-au împiedicat să săvârșească în continuare acest gen de fapte penale.
Toate cele arătate mai sus creează convingerea instanței că pedeapsa ce urmează să fie stabilită inculpatului își va atinge scopul doar prin executarea efectivă a acesteia.
Fată de cele arătate mai sus:
În temeiul art. 396, alin. 2 din Codul de procedură penală instanta a condamnat pe inculpatul D. M.-G., fiul lui V. și M., născut la data de 06.01.1973, în mun. T., domiciliat în ., ., jud. Cluj, cu antecedente penale, C.N.P._, la o pedeapsă de 1 an și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86, alin. 1 din O.U.G 195/2002, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
Ținând cont de fapta săvârșită și de circumstanțele săvârșirii acesteia, instanța a apreciat că se impune, în temeiul art. 71 din vechiul Cod penal, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal;
În temeiul art. 274, alin. 1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 400 lei.
S-a încuviințat onorariul avocatului din oficiu I. M. în cuantum de 200 de lei care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul legal inculpatul D. M. G. solicitând instanței de control judiciar, admiterea căii de atac promovate, desființarea sentinței atacate și în consecință, reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii acesteia, având în vedere persoana inculpatului, comportamentul sincer al acestuia pe parcursul procesului penal și situația sa familială.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat, și a dispozițiilor art. 417 și următoarele Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Instanța fondului, în urma coroborării judicioase a materialului probator administrat atât în faza urmărire penală, cât și cu ocazia cercetării judecătorești a reținut o stare de fapt corectă, necontestată, în esență, de către inculpat, constând în aceea că, data de 13 august 2013 a condus un autovehicul pe DC 88 din Satul Livada județul Cluj până în . și retur, deși nu posedă permis de conducere.
Vinovăția inculpatului rezultă dincolo de orice dubiu, din declarațiile inculpatului date atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată, care a recunoscut că nu deținea un permis de conducere obținut în condițiile legii, deoarece nu a absolvit nicio școală de șoferi și nu a promovat vreun examen pentru obținerea permisului, din depozițiile martorilor T. N. și J. L., din adresa SPCRPCIV Instituția Prefectului Județului Cluj nr._ din 27 august 2013, din care rezultă că inculpatul nu figurează cu permis de conducere în evidența serviciului,
În drept, cum corect a reținut și instanța fondului fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu deține permis de conducere, prev de art. 86 alin 1 din OUG nr. 195/2002.
În ceea ce privește legea penală mai favorabilă aceasta a fost corect individualizată ca fiind legea veche datorită modalități de sancționare a concursului de infracțiuni.
Contrar criticilor formulate de inc pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare, a fost corect individualizată având în vedere gradul de pericol social concret al faptei deduse judecății, împrejurările în care aceasta a fost comisă, susținerile inculpatului, că deși nu posedă cunoștințe teoretice de manevrare a unui autovehicul pe drumurile publice, acesta a făcut demersuri în sensul obținerii unui permis de conducere în mod fraudulos folosindu-se de acest permis de conducere în G., unde a lucrat o perioadă relativ îndelungată ca și șofer, constituind un veritabil pericol pentru ceilalți participanți la trafic, dar și atitudinea parțial sinceră pe parcursul procesului penal și antecedentele penale ale acestuia.
Raportat la aceste împrejurări și constatând că nu există motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii atacate, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat, de către inculpat, conform dispozitivului cu consecința obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul D. M. G., fiul lui V. și M., n. la 06.01.1973 în T., deținut în prezent în penitenciarul G. - împotriva sentinței penale nr.407 din 22 decembrie 2014 a Judecătoriei T..
Stabilește în favoarea Baroului Cluj, suma de 200 lei, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu – avocat A. N. M..
Obligă pe apelantul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 aprilie 2015
P.,JUDECĂTOR,
M. ȘORTANANA C.
GREFIER
M. B.
Red. M.Ș./M.N.
4 ex./7.05.2015
| ← Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 612/2015.... | Măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră... → |
|---|
