Măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară. Încheierea nr. 19/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 19/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 18-05-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
ÎNCHEIERE PENALĂ NR. 19/2015
Ședința Camerei de consiliu din data de 18 mai 2015
Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: M. Ș.
GREFIER: E. C. B.
Ministerul Public –Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Cluj reprezentat de
PROCUROR: D. D.
S-au luat în examinare solicitarea formulată de petentul G. I., având ca obiect cererea de completare a dispozitivului Încheierii penale nr. 1/HI/04.05.2015 a Curții de Apel Cluj.
La apelul nominal se prezintă petentul G. I. asistat de avocat R. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Curtea, solicită apărătorului petentului G. I., să-și precizeze obiectul acestei cereri, respectiv să indice un temei legal, având în vedere că a fost înregistrată ca și completare a dispozitivului Încheierii penale nr. 1/HI/04.05.2015 a Curții de Apel Cluj.
Apărătorul petentului, av.R. C., cu privire la cererea formulată, arată că există un temei legal în codul de procedură penală, însă plecând de la dispozițiile art. 6 Cod procedură civilă, care este legea comună în materie de procedură, dacă nu există alte dispoziții care să o deroge, temeiul legal este art. 340 Cod procedură civilă.
Reprezentantul Ministerului Public, raportat la cele relatate, apreciază ca inadmisibile respectivele temeiuri legale.
Curtea, acordă cuvântul asupra cererii formulate.
Apărătorul petentului G. I., arată că așa cum a formulat și în scris, în dosarul în care s-a judecat contestația împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară, în termenul de pronunțare, a formulat o cerere de repunere pe rol și de punerea în discuție a excepției de sesizare a Curții Constituționale, cerere pe care a formulat-o după ce instanța a rămas în pronunțare. Arată că a explicat în cuprinsul cererii, rațiunea pentru care a ales acest moment pentru formularea cererii, respectiv că, din pct. său de vedere, în situația în care, Curtea a anulat un raport de constatare, care este reluat în proporție de 80% în rechizitoriu, plecând și de la premiza că nu există o soluție de a reface rechizitoriu fără a se face referire la probele excluse, a considerat că situația respectivă este neconstituțională și că intră în competența Curții Constituționale de la data formulării cererii.
Menționează că a cerut repunerea pe rol, întrucât pe prevederile Legii nr. 47/1997, excepția de neconstituționalitate trebuie pusă în discuția părților, iar încheierea de sesizare a Curții trebuie însoțită de poziția părților din dosar, acesta fiind motivul pentru care a solicitat repunerea pe rol. Poate presupune doar că cererea de repunere pe rol s-a respins, însă în raport de excepția de neconstituționalitate, nu a primit un răspuns. În măsura în care ar fi fost respinsă, ar fi avut dreptul la recurs.
Curtea solicită dl. avocat, să-și exprime poziția raportat la faptul că atâta vreme cât nu s-a admis cererea de repunere pe rol și se discută dacă termenele prevăzute de art. 344 C.p.p., mai subzistă, după ce a fost pronunțată decizia Curții Constituționale, poziția instanței fiind aceea că acele termene nu au fost excluse de către Curtea Constituțională.
Dl. avocat R. C., arată că a apreciat că în cadrul acestei cereri, poate avea o discuție asupra admisibilității cererii. Legat de momentul formulării cererii, dacă se apreciază că momentul nu era cel oportun, consecința este inadmisibilitatea cererii, condiție în care din punctul său de vedere ar fi trebuit să se regăsească în dispozitiv. Consideră că, atâta vreme cât s-a rămas în pronunțare și Curtea nu s-a pronunțat asupra excepțiilor care erau invocate la acel moment, consideră că instanța putea fi sesizată să soluționeze orice cerere.
Reprezentantul Ministerului Public, raportat la discuțiilor avute la acest termen, așa cum încă de la început a arătat, apreciază cererea și temeiul invocat ca fiind inadmisibile, apreciind că este evident că din moment ce cauza nu s-a repus pe rol și nu s-a pus în discuție excepția de neconstituționalitate, nu mai avem obiectul unei astfel de solicitări, respectiv de a soluționa orice fel de cerere. Prin urmare, pune concluzii de respingere a cererii ca inadmisibilă.
Dl. avocat, dorește a-și completa concluziile, în sensul că nu crede că putea invoca excepția de neconstituționalitate la momentul în care instanța a înlăturat o probă, referindu-se la acel raport de constatare. Anterior, dacă ar fi invocat aceeași excepție, era o excepție inadmisibilă, sau câtă vreme nu se înlăturase o probă, excepția era prematur formulată. La acest moment, dacă va solicita excepția la primul termen de judecată în fond, de asemenea cererea va fi inadmisibilă, întrucât instanța a fost sesizată cu un rechizitoriu a cărui legalitate nu a fost contestată.
Curtea, aduce la cunoștință domnului avocat că cererea a fost introdusă, înainte de a vedea soluția pronunțată de către instanță.
Apărătorul petentului, arată că a introdus cererea între momentul în care instanța a exclus proba și acel termen de cinci zile în care P. trebuia să-și precizeze punctul de vedere asupra solicitării de a lua dosarul înapoi sau nu, prin urmare cererea a fost introdusă după ce Curtea a exclus proba respectivă și rațiunea sa, a fost aceea că dacă așteaptă până când P. își exprimă poziția și menține dispoziția de trimitere în judecată, este prea târziu să mai invoce excepția. În consecință, a considerat că momentul oportun de a formula cererea este între data la care instanța s-a pronunțat pe excepțiile invocate și data la care instanța s-a desesizat dispunând începerea judecății, la cererea Parchetului.
Petentul G. I., menține concluziile domnului avocat.
JUDECĂTOR CAMERĂ PRELIMINARĂ
La data de 5 mai 2015 pe rolul Curții de Apel Cluj a fost înregistrată cererea de completare a dispozitivului Hotărârii nr. 1/HI/2015 din 4 mai 2015 a Curții de Apel Cluj deoarece instanța ar fi omis să se pronunțe cu privire la excepția de neconstituționalitate de către apărătorii inculpaților I. G. și I. H..
Investită cu soluționarea acestei cereri, Curtea de Apel constată că această cerere este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Codul de procedură penală nu prevede, spre deosebire de Codul de procedură civilă, această instituție a completării dispozitivului.
În Codul de procedură penală în art. 278 este prevăzută instituția îndreptării erorilor materiale care prevede că erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedura, se îndreaptă de însăși organul de urmărire penală, de judecătorul de drepturi și libertăți sau de cameră preliminară, ori de instanța care a întocmit actul, la cererea celui interesat sau din oficiu și instituția prevăzută de art. 279 a înlăturării omisiunii vădite care constă în situația în care organul judiciar ca urmare a unei omisiuni vădite nu s-a pronunțat asupra sumelor pretinse de martori, experți, interpreți, avocați potrivit art 272 și art 273 precum și cu privire la restituirea lucrurilor sau la ridicarea măsurilor asigurătorii.
Este facil de observat că cererea de completare a dispozitivului hotărârii cu privire la respingerea sau admiterea unei excepții de neconstituționalitate invocată de către apărătorii inculpaților nu se încadrează în niciuna din situațiile reglementate de textele legate anterior menționate și care reglementează cadrul procesual penal.
Dispozițiile din codul de procedură civilă potrivit art 2 din NCPC se aplică în procesele penale însă doar cu privire la aspectele care țin de modalitate de soluționare a laturii civile.
O altă interpretare dată acestor dispozițiilor legale respectiv art.2 din NCPC care arată că dispozițiile prezentului cod constituie procedura de drept comun în materie civilă ar fi contrară tuturor principiilor d drept și ar fi absolut imprevizibilă.
Ar fi inadmisibil ca printr-o astfel de interpretare să se creeze instituții noi, fiind obligat judecătorul să se substituie în acest fel legiuitorului care, dacă ar fi avut o astfel de intenție legislativă, ar fi legiferat-o.
De asemenea, trebuie observată și maniera în care a fost formulată cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Curtea de Apel investită cu soluționarea dosarului nr._ /a13 a rămas în pronunțare cu privire la contestațiile formulate de către unii inculpați, în data de 9 februarie 2015.
S-a apelant la instituția amânării pronunțării având în vedere complexitatea problemelor de drept invocate și astfel, prin încheierea penală 115 din 26 februarie 2015 au fost admise contestațiile formulate de către inculpați H. I., G. I., B. V. V., N. P., B. E., C. S. L., B. G., B. M., P. I., P. T., Z. A., I. E., S. N., P. N. D., ATANASOV D. și D. M. împotriva încheierii penale f n din 13 11 2014 a Tribunalului S. pe care a desființat-o și în consecință:
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală desfășurate cu privire la inculpatul D. M..
S-a dispus, în conformitate cu prevederile art 102 alin 2 Cpp, înlăturarea raportului de constatare tehnico- științifică efectuat la data de 14 07 2014 de specialiștii D. și existent în volumul 139 al dosarului de urmărire penală.
S-a dispus comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D. –Biroul Teritorial Salaj, procurorul urmând a comunica judecătorului de camera preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei,în termen de 5 zile de la data comunicării prezentei.
S-a respins cererea de constatare a încetării de drept a măsurii sechestrului asigurător instituită de procuror asupra bunurilor inculpaților formulată de către inculpații H. I., G. I., B. V. V..
În data de 3 martie 2015 apărătorul ales a doi inculpați a solicitat ca în situația în care Ministerul Public va menține dispozițiile de trimitere în judecată, să se repună cauza pe rol pentru a se discuta excepția de neconstituționale prev. de art. 346 alin 3 și 4 CPP.
Instanța nu a dispus repunerea cauzei pe rol, și ca atare nerepunând cauza pe rol, fiind astfel dezinvestită nu avea cum să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate invocate.
Apreciem că de la momentul pronunțării încheierii nr.115/26 februarie 2015 instanța a fost parțial desesizată etapa următoare a procedurii, așa cum este ea reglementată în NCPP derulându-se doar între judecătorul de cameră preliminară și procuror, fără intervenția vreuneia dintre părțile contestatoare, în condițiile în care contestațiile formulate de către inculpați au fost soluționate cu participarea acestora în condiții de oralitate și contradictorialitate.
Momentul până la care puteau fi depuse eventualele cereri și excepții este cel prevăzut de art. 344 alin 2 CPP, care se aplică și procedurii de soluționare a contestației, așa cum este ea reglementată în art 347 CPP.
Aceste texte de lege au fost supuse controlului de constituționalitate iar excepția invocată a fost admisă, doar în ceea ce privește participarea părților la procedura de cameră preliminară.
Curtea Constituțională nu a constatat ca fiind neconstituționale termenele și restul procedurii prevăzute de articolele mai sus menționate.
În aceste condiții, formularea unei astfel de cereri și invocarea unei astfel de excepții în acel moment procesual, era contrară dispozițiilor legale în vigoare.
Pentru toate aceste considerente, va fi respinsă ca inadmisibilă cererea formulat de inculpat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca inadmisibilă cererea de completare a dispozitivului încheierii 1/HI/04.05.2015 a Curții de Apel Cluj.
Obligă petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 18 mai 2015.
PREȘEDINTEGREFIER
M. ȘORTANELIZA C. B.
Red. M.Ș./M.N.
4 ex./21.05.2015
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 617/2015.... | Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... → |
|---|
