Înşelăciunea (art.244 NCP). Decizia nr. 829/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 829/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 3677/328/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.829/A/2015
Ședința publică din data de 8 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. - judecător
JUDECĂTOR: M. Ș.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR – S. D.
S-au luat spre examinare apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria T. și inculpatul B. T. împotriva sentinței penale nr.125 din 1 aprilie 2015 a Judecătoriei T., pronunțată în dosar nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prev. de art.244 al.1 C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art.290 al.1 C.pen. din 1968.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul B. T. asistat de av. T. A. în substituirea apărătorului ales al inculpatului, av. Simola L., ambii avocați din cadrul Baroului Cluj, cu delegațiile la dosar, lipsă fiind părțile civile M. V., C. (fostă S.) C. N. și L. R..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului B. T. depune la dosar înscrisuri medicale în circumstanțierea inculpatului privind starea de sănătate a inculpatului.
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul B. T. arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel, își menține poziția de recunoaștere din fața instanței de fond și nu are de făcut completări sau precizări la acestea.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților.
Reprezentantul Ministerului Public susține apelul așa cum a fost formulat în scris la dosar, apreciind că hotărârea primei instanțe este netemeinică sub aspectul pedepsei aplicate inculpatului B. T., respectiv amendă penală pentru infracțiunile de fals săvârșite, având în vedere modul și împrejurările de comitere a acestora precum și persoana inculpatului.
În susținerea apelului arată că din materialul probator administrat în cauză rezultă că în perioada iulie – noiembrie 2008, inculpatul a indus în eroare cele trei părți vătămate, angajându-le în baza unor contracte individuale de muncă false, acestea prestând activitate peste 3 luni de zile, fără a li se achita salariul.
Având în vedere fișa de cazier a inculpatului, din care rezultă că acesta a mai fost condamnat anterior pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, înșelăciune și distrugere precum și faptul că prezentele infracțiuni au fost săvârșite în stare de recidivă post executorie, consideră că nu se justifică condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu amenda.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Apărătorul inculpatului B. T. în temeiul art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen., solicită respingerea apelului formulat de P. de pe lângă Judecătoria T. ca fiind nefondat.
Apreciază că prima instanță a făcut o individualizare justă a pedepsei având în vedere toate circumstanțele faptei, precum și cele privind persoana inculpatului. În acest sens, pedeapsa amenzii apare ca fiind proporțională atât cu pericolul social concret redus al faptei, dar și cu profitul inculpatului care a avut o atitudine procesuală sinceră.
Faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță au fost săvârșite în contextul unei asocieri nefavorabile cu o altă persoană. Solicită a se observa că inculpatul nu a obținut nici un beneficiu din activitatea infracțională, a înțeles consecințele faptei sale și a făcut eforturi pentru diminuarea acestora, fapt pentru care instanța a făcut o corectă reținere a disp.art.75 al.2 lit.a C.pen.
Cu privire la antecedente penale ale inculpatului, solicită a se reține că persoana inculpatului nu are nici o legătură cu persoana pe care acel cazier o reliefează.
Având în vedere starea de sănătate a inculpatului și vârsta acestuia, apreciază că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție.
Referitor la apelul declarat de inculpat arată că se critică soluția primei instanțe dată cererii de schimbare a încadrării juridice din trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată aflate în concurs, în fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată cu trei acte materiale, faptă prev. de art.322 al.1 rap. la art.35 al.1 C.pen.
Instanța de fond a motivat respingerea acestei cereri prin aceea că nu este îndeplinită condiția unității de subiect pasiv, având în vedere că există trei persoane vătămate, ale căror interese au fost atinse prin folosirea înscrisurilor false.
Apreciază că soluția este netemeinică prin raportare la faptul că subiectul pasiv al oricărei infracțiuni se identifică prin obiectul juridic al faptei prevăzute penal. Ori, în cazul concret infracțiunea de fals sub semnătură privată are ca obiect juridic, relațiile sociale ale căror formare și dezvoltare este condiționată de existența încrederii publice în forța probatorie a înscrisurilor sub semnătură privată.
Ori, garantul acestei încrederi publice este statul care este și persoana juridică prejudiciată prin folosirea înscrisului.
În al doilea rând, infracțiunea de fals nu este o infracțiune contra patrimoniului, pentru a accepta optica potrivit căreia persoanele vătămate au calitatea de subiecți pasivi principali, pentru că ele au fost prejudiciate patrimonial prin săvârșirea infracțiunii. Ori, protecția acestora din punct de vedere pecuniar a fost deja realizată prin reținerea în sarcina inculpatului a celor trei infracțiuni de înșelăciune. Chiar dacă s-ar accepta că acestea au calitatea de subiecți pasivi principali, în raport de infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pot constitui cel mult subiecți pasivi secundari, iar potrivit disp.art.238 din Legea de punere în aplicarea a NCP, condiția unității de subiect pasiv este îndeplinită și atunci când infracțiunea a adus atingere mai multor subiecți pasivi secundari.
În raport de aceste aspecte, apreciază că este îndeplinită condiția unității de subiect pasiv, motiv pentru care solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței atacate și, rejudecând cauza, a se dispune admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor de fals, astfel cum a fost formulată și eliminarea sporului de pedeapsă de 6.000 lei amendă penală.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că apelul declarat de inculpat este nefondat, motiv pentru care solicită respingerea acestuia.
Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice, susține că aceasta a fost respinsă în mod corect de prima instanță.
Inculpatul B. T. având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA
Prin sentința penală nr.125 din 1 aprilie 2015 a Judecătoriei T., pronunțată în dosar nr._, s-a dispus:
Respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de către inculpat.
În temeiul art.386 cod procedură penală , s-a dispus schimbarea încadrării juridice reținute în sarcina inculpatului B. T. din: trei infracțiuni de înșelăciune prev. de art.244 al.1 și 2 cod penal și trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290 al.1 cod penal 1969, cu aplicarea art.33 lit.a cod penal 1969 și art.37 al.1 lit. b din cod penal 1969, art.5 cod penal - în: trei infracțiuni de înșelăciune prev. de art.244 al.1 și 2 cod penal și trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.322 cod penal, cu aplicarea, 38 al.1 cod penal, art.41 al.1, rap. la art.43 al.5 cod penal, art.5 cod penal
În baza art. 396 al.6 rap. la art. 16 al.1 lit.g Cod procedură penală, art.244 al.3 Cod penal, art.5 Cod penal, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B. T., fiul lui M. și E., născut la data de 22.08.1961 în R., jud. Călărași, căsătorit, studii liceul, stagiul militar satisfăcut, pensionar, domiciliat în T., ., ., cu reședința în ., jud. A., recidivist, CNP_ pentru săvârșirea a trei infracțiuni de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și 2 Codul penal comise în dauna persoanelor vătămate M. V., Șipos C. N. (C.), L. R..
În temeiul art.159 al.2 cod penal s-au constatat stinse acțiunile civile formulate de către persoanele vătămate M. V., Șipos C. N., L. R..
În baza art.396 al.2 și 10 cod procedură penală, art.5 cod penal condamnarea inculpatului B. T., fiul lui M. și E., născut la data de 22.08.1961 în R., jud. Călărași, căsătorit, studii liceul, stagiul militar satisfăcut, pensionar, domiciliat în T., ., ., jud. Cluj, cu reședința în comuna Poșaga, ., jud. A., recidivist, CNP_ la pedepsele de:
- 9.000 lei amendă penală (150 de zile amendă, fiecare zi amendă - 60 lei), pentru comiterea infracțiunii prev. de art.322 cod penal, cu aplicarea art.41 al.1 rap. la art.43 al.5 cod penal și cu aplicarea art.75 al.2 lit.a cod penal, în dauna persoanei vătămate M. V..
- 9.000 lei amendă penală (150 de zile amendă, fiecare zi amendă - 60 lei), pentru comiterea infracțiunii prev. de art.322 cod penal, cu aplicarea art.41 al.1 rap. la art.43 al.5 cod penal și cu aplicarea art.75 al.2 lit.a cod penal, în dauna persoanei vătămate Șipos C. N. (C.).
- 9.000 lei amendă penală (150 de zile amendă, fiecare zi amendă - 60 lei), pentru comiterea infracțiunii prev. de art.322 cod penal, cu aplicarea art.41 al.1 rap. la art.43 al.5 cod penal și cu aplicarea art.75 al.2 lit.a cod penal, în dauna persoanei vătămate L. R..
În baza art.38 al.1 cod penal s-a constatat că cele trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată au fost săvârșite în concurs real și în baza art.39 al.1 lit.c cod penal s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 9.000 lei, la care s-a adaugat o treime din celelalte pedepse (6.000 lei), pedeapsa rezultantă fiind de 15.000 lei (250 zile, fiecare zi amendă 60 lei).
În baza art.63 cod penal s-a atras atenția inculpatului că dacă cu rea-credință nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor de amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
În baza art.404 al.4 lit.g cod procedură penală raportat la art.25 al.3 cod procedură penală , s-a dispus desființarea înscrisurilor falsificate: contractele de muncă încheiate cu persoanele vătămate M. V., Șipos C. N. (C.), L. R.. (filele 20-21, 30-31, 40-41 d.u.p.).
În baza art. 274 alin.1 și art.275 al.1 pct.2 lit.d Cod procedură penală a fost obligat inculpatul și persoanele vătămate la plata cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 317/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul B. T. pentru săvârșirea a trei infracțiuni de înșelăciune prev. de art.244 al.1 și 2 cod penal și trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 al.1 cod penal 1968.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt, că inculpatul B. T. în perioada iulie-noiembrie 2008 a indus în eroare persoanele vătămate M. V., Șipos C. N., L. R. angajându-le în baza unor contracte individuale de muncă false la un ONG „Comisia de Abuzuri și Drepturile Omului” inexistent, unde au prestat activități profesionale, fără a li se achita drepturile salariale cuvenite, producându-le un prejudiciu de 8700 lei, 8200 lei și 8600 lei. În perioada septembrie-octombrie 2008 inculpatul a completat cu date nereale contractele de muncă ale persoanelor vătămate M. V., Șipos C. N., L. R., utilizându-le pentru a crea aparența de legalitate.
Cauza a fost înregistrată în data de 23.07.2014 sub dosar nr._ /2015.
Prin încheierea din 19.11.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Din actele și lucrările de la dosar, precum și din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale instanța a reținut aceeași stare de fapt ca și în actul de sesizare:
În luna iulie 2008, inculpatul B. T., prin intermediul și cu ajutorul martorului Hălăștăuan E. V., jurnalist la publicația, „Ziarul 21 T.” a publicat anunțuri în acest ziar referitor la efectuarea de angajări de către ONG „Comisia de Abuzuri și Drepturile Omului”.
În cursul lunii august 2008, inculpatul B. T., sub pretinsa calitate de vicepreședinte al ONG „Comisia de Abuzuri și Drepturile Omului” a organizat un interviu, în urma căruia persoanele vătămate M. V., Șipos C. N. (C.), L. R. au fost selectate pentru a-și desfășura activitatea în cadrul organizației.
Inculpatul în calitate de reprezentant legal vicepreședinte al ONG „Comisia de Abuzuri și Drepturile Omului” a încheiat în cursul lunilor septembrie-octombrie 2008, contracte individuale de muncă, pe formulare tipizate și ștampilate cu persoanele vătămate M. V., Șipos C. N. (C.), L. R..
Persoanele vătămate au fost angajate începând cu data de 1 septembrie 2008, în calitate de inspectori zonali, pe perioadă nedeterminată, cu un salariu de bază lunar brut de 2000 lei. ((filele 20-21, 30-31, 40-41 d.u.p.). Acesteași-au desfășurat activitatea în perioada 9.09._08 în sala de Protocol a primăriei municipiului Câmpia Turzii.
La solicitarea inculpatului persoanele vătămate s-au deplasat la grădinițe, școli, spitale, societăți comerciale și alte unități din raza de activitate a Primăriei municipiului Câmpia Turzii, în urma verificărilor efectuate întocmind documentația aferentă accesării și obținerii de fonduri europene pentru aparatură IT, mobilier, recondiționare imobile, iar documentațiile au fost predate inculpatului.
Persoanele vătămate nu au fost retribuite pentru activitatea prestată în cele 3 luni, iar în urma verificărilor s-a constat că angajatorul ONG „Comisia de Abuzuri și Drepturile Omului” este fictiv, iar datele de identificare menționate în contractele individuale de muncă aparțin unei societăți radiată la dat de 22.06.2006.
Contractele individuale de muncă au fost completate cu date nereale, false privind angajatorul, calitatea reprezentantului legal pentru a crea persoanelor vătămate aparența de legalitate. Aceste contracte nu au fost înregistrate conform prevederilor legale la Inspectoratul teritorial de Muncă Cluj.
Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul B. T. a recunoscut săvârșirea faptelor.
În fața instanței de judecată, inculpatul s-a împăcat cu persoanele vătămate M. V. și L. R., și a depus o declarația notarială pin care a arătat că s-a împăcat și cu persoana vătămată Șipos C. N. (C.), solicitând să se ia act de aceste împăcări și să se dispună încetarea procesului penal pornit împotriva sa cu privire la infracțiunile de înșelăciune.
Potrivit art.374 al.4 Cod procedură penală „ În cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10).”
Art.375 al.1 prevede că „Dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanța procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului și ale celorlalte părți, se pronunță asupra cererii.”, iar când judecata s-a desfășurat în aceste condiții iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.
La termenul de judecată din 25.03.2015, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată și solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, solicitând aplicarea art.396 al.10 cod procedură penală.
Starea reținută de către instanță este pe deplin dovedită cu probatoriului administrat în cauză: proces verbal de constare a actelor premergătoare efectuate în cauză (fila 6 d.u.p.), plângerile penale ale persoanelor vătămate ( filele 13-15,23-25,34-36 d.u.p.), contractele individuale de muncă (filele 20-21, 30-31, 40-41 d.u.p.), încheierea civilă nr.37/22.01.2009 a Judecătoriei T. (filele 62-63 d.u.p.), declarațiile persoanelor vătămate M. V., Șipos C. N. (C.), L. R., declarațiile martorului Hălăștăuan E. V. (filele 55-58, 60-61 d.u.p.), declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B. T. atât cele din cursul urmăririi penale cât și cea dată în fața instanței de judecată.
Din mijloacele de probă administrate în cauză amintite mai sus, se constată că există probe din care rezultă că inculpatul B. T., a săvârșit infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală și cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată.
Probele obiective și directe ce vin în acuzarea inculpatului sunt următoarele: plângerile penale ale persoanelor vătămate ( filele 13-15,23-25,34-36 d.u.p.), contractele individuale de muncă (filele 20-21, 30-31, 40-41 d.u.p.), încheierea civilă nr.37/22.01.2009 a Judecătoriei T. (filele 62-63 d.u.p.), declarațiile persoanelor vătămate M. V., Șipos C. N. (C.), L. R., declarațiile martorului Hălăștăuan E. V. (filele 55-58, 60-61 d.u.p.), declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B. T. atât cele din cursul urmăririi penale cât și cea dată în fața instanței de judecată.
In conformitate cu dispozițiile articolului 103 alin.1 C.p.p probele nu au valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe se face de către organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma tuturor probelor administrate. Inculpatul nu este obligat să relateze faptele pentru care este inculpat și de asemenea nu are obligația de a declara tot ce știe sau de a spune adevărul având libertatea de a minți fără ca organele judiciare să-l sancționeze pentru aceasta. Din contră, organele judiciare au obligația de a lămuri cauza sub toate aspectele, astfel încât orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale.
Instanța a reținut că împotriva inculpatului există probe obiective și directe (plângerile penale ale persoanelor vătămate ( filele 13-15,23-25,34-36 d.u.p.), contractele individuale de muncă (filele 20-21, 30-31, 40-41 d.u.p.), încheierea civilă nr.37/22.01.2009 a Judecătoriei T. (filele 62-63 d.u.p.), declarațiile persoanelor vătămate M. V., Șipos C. N. (C.), L. R., declarațiile martorului Hălăștăuan E. V. (filele 55-58, 60-61 d.u.p.), declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B. T. atât cele din cursul urmăririi penale cât și cea dată în fața instanței de judecată), pe baza cărora se poate demonstra fără tăgadă, că inculpatul în perioada iulie-noiembrie 2008 a indus în eroare persoanele vătămate M. V., Șipos C. N., L. R. angajându-le în baza unor contracte individuale de muncă false la un ONG „Comisia de Abuzuri și Drepturile Omului” inexistent, unde au prestat activități profesionale, fără a li se achita drepturile salariale cuvenite, producându-le un prejudiciu de 8700 lei, 8200 lei și 8600 lei, respectiv în perioada septembrie-octombrie 2008 inculpatul a completat cu date nereale contractele de muncă ale persoanelor vătămate M. V., Șipos C. N., L. R., utilizându-le pentru a crea aparența de legalitate, fapte ce sunt considerate infracțiuni conform art. 244 al.1 și 2 cod penal și art.322 cod penal.
Concluzionând, se reține că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa,acestea fiind săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege și nu există nici o cauză justificativă sau de neimputabilitate care să înlăture caracterul penal al faptelor.
Legea penală mai favorabilă
Având în vedere dispozițiile art.244 al.3 cod penal care prevăd că „Împăcarea înlătură răspunderea penală.”, iar inculpatul s-a împăcat cu cele trei persoane vătămate, instanța a apreciat că noul cod penal este legea mai favorabilă, întrucât este înlăturată răspunderea penală cu privire la infracțiunile de înșelăciune.
Prin urmare a dispus schimbarea încadrării juridice reținute în sarcina inculpatului B. T. din: - trei infracțiuni de înșelăciune prev. de art.244 al.1 și 2 cod penal și trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290 al.1 cod penal 1969, cu aplicarea art.33 lit.a cod penal 1969 și art.37 al.1 lit. b din cod penal 1969, art.5 cod penal - în: trei infracțiuni de înșelăciune prev. de art.244 al.1 și 2 cod penal și trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.322 cod penal, cu aplicarea, 38 al.1 cod penal, art.41 al.1, rap. la art.43 al.5 cod penal, art.5 cod penal
În ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către inculpat prin apărătorul ales, instanța a respins-o întrucât nu este îndeplinită condiția unității de subiect pasiv. În speța de față, subiectul pasiv al fiecărei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată este o altă persoană vătămată (sunt trei persoane vătămate), aceasta fiind cea ale cărei interese materiale sau morale au fost atinse prin folosirea înscrisului sub semnătură privată întocmit.
În drept, s-a stabilit că:
Faptele inculpatului B. T. care în perioada iulie-noiembrie 2008 a indus în eroare persoanele vătămate M. V., Șipos C. N. (C.), L. R. angajându-le în baza unor contracte individuale de muncă false la un ONG „Comisia de Abuzuri și Drepturile Omului” inexistent, unde au prestat activități profesionale, fără a li se achita drepturile salariale cuvenite, producându-le un prejudiciu de 8700 lei, 8200 lei și 8600 lei, întrunesc elementele constitutive a trei infracțiuni de înșelăciune prev. de art.244 al.1 și 2 cod penal.
Faptele inculpatului B. T. care în perioada septembrie-octombrie 2008 a completat cu date nereale, false contractele de muncă ale persoanelor vătămate M. V., Șipos C. N.(C.), L. R., utilizându-le pentru a crea aparența de legalitate întrunesc elementele constitutive a trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.322 cod penal.
Având în vedere declarațiile persoanelor vătămate prin care au arătat că s-au împăcat cu inculpatul în ceea ce privește infracțiunile de înșelăciune, instanța a luat act de această împăcare și a dispus încetarea procesului pornit cu privire la infracțiunile anterior amintite.
În temeiul art.159 al.2 cod penal s-au constatat stinse acțiunile civile formulate de către persoanele vătămate M. V., Șipos C. N., L. R..
La individualizarea pedepselor care s-au aplicat inculpatului pentru comiterea celor trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Astfel, s-a avut în vedere faptul deși inculpatul nu este la prima incidență cu legea penală, infracțiunile săvârșite nu prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, iar consecințele infracțiunii au fost înlăturate, pe cât cu putință, de către inculpat, fapt care rezultă din împăcarea acestuia cu persoanele vătămate și susținerile sale că a achitat fiecărei persoane vătămate câte 4500-5000 lei.
Poziția adoptată de inculpat, în fața procurorului și a instanței de judecată, de recunoaștere a infracțiunilor, constituie un aspect pozitiv cu privire la faptele comise, acest aspect coroborat cu celelalte formând convingerea judecătorului că pentru reeducarea acestuia este suficientă o pedeapsă neprivativă de libertate, respectiv o amendă penală.
Atitudinea procesuală reprezintă o componentă semnificativă în cadrul circumstanțelor personale, ce conturează profilul de personalitate al inculpatului, care la rândul său, se examinează în mod plural, cu celelalte criterii legale adecvate în contextul cauzei, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, circumstanțele reale efective.
La stabilirea pedepselor aplicate, instanța a avut în vedere vârsta inculpatului (53 ani), faptul că prin săvârșirea infracțiunilor inculpatul nu a obținut nici un beneficiu material sau de altă natură, activitatea infracțională fiind acestuia păgubitoare, care din banii proprii a achitat parte din salariile persoanelor vătămate. De asemenea, se va avea în vedere intervalul mare de timp de la data săvârșirii infracțiunilor, dată de la care inculpatul nu a mai intrat în conflict cu legea penală. Având în vedere poziția inculpatul care a achitat persoanelor vătămate sume de bani considerabile raportat la veniturile pe care le obține, instanța a reținut în favoarea acestuia circumstanțele atenuante judiciare facultative prev. de art.75 al.2 lit.a cod procedură penală.
Față de aceste aspecte instanța a aplicat câte o pedeapsa de 9.000 lei amendă penală pentru fiecare dintre infracțiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pedepsele aplicate fiind necesare și suficiente pentru atingerea scopurilor educativ și de exemplaritate ale sancțiunilor, dându-i posibilitatea îndreptării atitudinii față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa pozitivă, fiind în măsură sa contribuie la o schimbare în comportamentul inculpatului față valorile sociale ocrotite de normele penale.
În baza art.38 al.1 cod penal s-a constatat că cele trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată au fost săvârșite în concurs real și în baza art.39 al.1 lit.c cod penal s-au contopi pedepsele de mai sus și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 9.000 lei, la care s-a adăugat o treime din celelalte pedepse (6.000 lei), pedeapsa rezultantă fiind de 15.000 lei (250 zile, fiecare zi amendă 60 lei).
S-a făcut aplicarea art.63 cod penal, iar în baza art.404 al.4 lit.g cod procedură penală raportat la art.25 al.3 cod procedură penală s-a dispus desființarea înscrisurilor falsificate.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat apel P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA T. și inculpatul B. T..
P. de pe lângă Judecătoria T. a solicitat desființarea în parte, a hotărârii atacate și, pronunțând o nouă hotărâre, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare în detenție, pentru comiterea celor trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
S-a arătat că prima instanță nu a făcut o individualizare corectă a pedepselor, nu a ținut seama de modul și împrejurările comiterii faptelor, de persoana inculpatului, acre nu este la prima confruntare cu legea penală, fiind recidivist.
Nu se impunea reținerea circumstanței atenuante prev. de art.75 alin.2 C.pen. care se circumscrie doar infracțiunilor de înșelăciune - achitarea prejudiciului, motiv pentru care a intervenit și împăcarea cu persoanele vătămate, păgubite prin aceste infracțiuni.
Așa fiind, natura pedepsei finale aplicate inculpatului nu corespunde gradului de pericol social ridicat al infracțiunilor de fals și, respectiv, periculozității inculpatului.
Inculpatul B. T. asolicitat desființarea în parte, a hotărârii atacate și, pronunțând o nouă hotărâre, condamnarea inculpatului la o singură pedeapsă a amenzii penale pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, urmare a admiterii cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa din trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs.
În motivarea apelului s-a arătat că în mod greșit, instanța de fond a motivat respingerea acestei cereri prin aceea că nu este îndeplinită condiția unității de subiect pasiv, având în vedere că există trei persoane vătămate, ale căror interese au fost atinse prin folosirea înscrisurilor false.
Subiectul pasiv al infracțiunii se identifică prin obiectul juridic al faptei prevăzute penal, astfel că în cauză, infracțiunea de fals sub semnătură privată are ca obiect juridic, relațiile sociale ale căror formare și dezvoltare este condiționată de existența încrederii publice în forța probatorie a înscrisurilor sub semnătură privată. Ori, garantul acestei încrederi publice este statul care este și persoana juridică prejudiciată prin folosirea înscrisului.
În al doilea rând, infracțiunea de fals nu este o infracțiune contra patrimoniului, pentru a accepta optica potrivit căreia persoanele vătămate au calitatea de subiecți pasivi principali, pentru că ele au fost prejudiciate patrimonial prin săvârșirea infracțiunii. Ori, protecția acestora din punct de vedere pecuniar a fost deja realizată prin reținerea în sarcina inculpatului a celor trei infracțiuni de înșelăciune. Chiar dacă s-ar accepta că acestea au calitatea de subiecți pasivi principali, în raport de infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pot constitui cel mult subiecți pasivi secundari, iar potrivit disp.art.238 din Legea de punere în aplicarea a NCP, condiția unității de subiect pasiv este îndeplinită și atunci când infracțiunea a adus atingere mai multor subiecți pasivi secundari.
Verificând hotărârea atacată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.417 alin.2, art.420 alin.8 C.pr.pen., Curtea constată fondat în cauză doar apelul formulat de inculpat pentru considerentele, ce vor fi arătate în continuare.
În cauză, judecata s-a făcut în procedura simplificată prev. de art.374 alin.4, art.396 alin.10 C.pr.pen., inculpatul recunoscând faptele descrise în actul de sesizare a instanței și solicitând judecarea sa în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Așa fiind, instanța a procedat la evaluarea legilor penale succesive în virtutea dispoz. art.5 C.pen. stabilind judicios că Noul Cod penal este legea penală mai favorabilă inculpatului din prezenta cauză, dat fiind posibilitatea oferită de legiuitor de înlăturare a răspunderii penale prin împăcarea părților în cazul infracțiunii de înșelăciune, ipoteză incidentă în speță, pentru că inculpatul s-a împăcat cu persoanele vătămate.
În ceea ce privește infracțiunile de fals sub semnătură privată, constatăm însă, că instanța a interpretat greșit dispozițiile Noului Cod penal relativ la infracțiunea continuată.
Astfel, potrivit art.35 alin.1 C.pen. infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleași infracțiuni.
În speță, inculpatul B. T. în perioada septembrie-octombrie 2008 a completat cu date nereale, false, contractele de muncă ale persoanelor vătămate M. V., Șipos C. N. (C.), L. R., utilizându-le pentru a crea aparența de legalitate.
Deci, acțiunile frauduloase ale inculpatului au fost comise la intervale de timp foarte scurte, chiar în aceeași zi, fiind evidentă unicitatea rezoluției infracționale și, cel mai important, împotriva aceluiași subiect pasiv - statul.
După cum se știe, subiectul pasiv al unei infracțiuni este persoana fizică sau juridică, titulară a valorii sociale împotriva căreia s-a îndreptat infracțiunea, care suferă răul cauzat prin săvârșirea infracțiunii.
Ori, în cazul infracțiunilor de fals, obiectul juridic este reprezentat de relațiile sociale referitoare la încrederea publică în înscrisurile producătoare de consecințe juridice, iar titularul acestor valori ocrotite este statul.
Bineînțeles că, în principiu, orice persoană poate fi subiect pasiv al infracțiunii, fiindcă orice membru al societății are drept de ocrotire juridică împotriva infracțiunilor, este deci un subiect pasiv secundar, însă norma incriminatoare, în principal, ocrotește valoarea socială al cărei titular este statul.
Persoanele vătămate din prezenta cauză au fost prejudiciate, în principal, prin infracțiunile de înșelăciune comise de inculpat, au suferit răul cauzat prin săvârșirea acestor infracțiuni - păgubite material.
Așa fiind, în cauză este îndeplinită și condiția unității de subiect pasiv al infracțiunilor de fals, astfel că suntem în prezența formei continuate a acestei infracțiuni.
În privința individualizării judiciare a sancțiunilor ce se apreciază ca oportune în cauză, raportat la fapte și făptuitor, se consideră și de către Curte că instanța a făcut o valorificare judicioasă a criteriilor prev. de art.74 C.pen., aplicându-se pedepse prevăzute de lege - amenda penală, în limite legale, în măsură a realiza scopurile coercitive și de prevenție ale pedepsei.
Chiar dacă, într-adevăr, inculpatul nu este la prima incidență cu legea penală, fiind recidivist, această circumstanță nu exclude de plano, posibilitatea aplicării pedepsei de această natură - amenda, dacă se evaluează, coroborat și cu restul circumstanțelor reale ale cauzei.
Ori, în speță, corect s-a reținut de către instanță că infracțiunile săvârșite de inculpat nu prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, iar consecințele au fost înlăturate de către inculpat, nu neapărat direct (după cum am arătat, consecințele directe ale infracțiunii de fals nu s-au produs relativ la persoanele vătămate, la patrimoniul acestora), ci colateral, prin împăcarea acestuia cu persoanele vătămate prin înșelăciunea, în strânsă legătură cu falsurile realizate.
De asemenea, poziția adoptată de inculpat, în fața procurorului și a instanței de judecată, de recunoaștere a infracțiunilor nu este de ignorat, fiind un aspect pozitiv care, coroborat cu celelalte aspecte favorabile inculpatului, poate forma convingerea judecătorului că pentru reeducarea acestuia este suficientă o pedeapsă neprivativă de libertate.
Apoi, s-a mai avut în vedere vârsta inculpatului (53 ani), faptul că prin săvârșirea infracțiunilor inculpatul nu a obținut nici un beneficiu material sau de altă natură, activitatea infracțională fiind chiar păgubitoare pentru el, din banii proprii fiind obligat să achite salariile persoanelor vătămate. De asemenea, s-a avut în vedere intervalul mare de timp de la data săvârșirii infracțiunilor, dată de la care inculpatul nu a mai intrat în conflict cu legea penală.
Nu apreciem că este nejustificată reținerea circumstanței atenuante prev. de art.75 al.2 lit.a C.pen. - eforturile depuse pentru diminuarea consecințelor infracțiunii - chiar dacă, într-adevăr, acestea se raportează la infracțiunea direct producătoare de prejudiciu - înșelăciune, și consecințele, în economia întregii activități frauduloase a inculpatului, s-au diminuat, prin atitudinea inculpatului sinceră, de despăgubire a persoanelor vătămate, de repunere a lor, într-un fel, în situația inițială, anterioară comiterii înșelăciunilor și falsurilor.
Pentru toate aceste considerente, se va admite apelul inculpatului B. T., în baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen. și, drept urmare, sentința atacată va fi desființată, în parte, sub aspectul încadrării juridice a faptelor de fals reținute în sarcina inculpatului și pronunțând o nouă hotărâre:
În temeiul art.386 Cod procedură penală se va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului B. T. din trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în concurs, prev. de art.322 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.1 C penal - într-o singură infracțiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art.322 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin.1 C. penal., art.41 al.1 Cod penal.
Va fi condamnat inculpatul, în baza art.322 C.pen. cu aplic. art. 35 alin.1 C. penal, art. 41 alin.1 C.pen., art.75 al.2 lit.a Cod penal, art.5 C.pen., art.396 alin. 10 cod procedură penală, la pedeapsa de 9.000 lei amendă penală (150 de zile amendă, fiecare zi amendă - 60 lei) pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În baza art.63 Cod penal se va atrage atenția inculpatului că, dacă cu rea-credință nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor de amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
Se vor menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
În baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. se va respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria T. împotriva aceleași sentințe penale.
Văzând și dispoz. art.275 alin.3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
I. În baza art.421 pct.2 lit.a admite apelul declarat de inculpatul B. T., domiciliat în T., ., ., jud. Cluj, cu reședința în comuna Poșaga, ., jud. A. - împotriva sentinței penale nr.125 din 01.04.2015 a Judecătoriei T., pe care o desființează, în parte, sub aspectul încadrării juridice a faptelor de fals reținute în sarcina inculpatului și pronunțând o nouă hotărâre:
În temeiul art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului B. T. din trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în concurs, prev. de art.322 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.1 C penal - într-o singură infracțiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art.322 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin.1 C. penal., art.41 al.1 Cod penal.
Condamnă pe inculpatul B. T., fiul lui M. și E., născut la data de 22.08.1961 în R., jud. Călărași, căsătorit, studii liceul, stagiul militar satisfăcut, pensionar, domiciliat în T., ., ., jud. Cluj, cu reședința în comuna Poșaga, ., jud. A., recidivist, CNP_,
- în baza art.322 C.pen. cu aplic. art. 35 alin.1 C. penal, art. 41 alin.1 C.pen., art.75 al.2 lit.a Cod penal, art.5 C.pen., art.396 alin. 10 cod procedură penală, la pedeapsa de:
- 9.000 lei amendă penală (150 de zile amendă, fiecare zi amendă - 60 lei) pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În baza art.63 Cod penal atrage atenția inculpatului că dacă cu rea-credință nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor de amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
Menține restul dispoz. hotărârii atacate.
II. În baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria T. împotriva aceleași sentințe penale.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 8 iunie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. C. M. Ș.
GREFIER
M. B.
Red./Tehnred. A.C.
2 ex./11.06.2015
Jud. fond: C. A.
| ← Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice... | Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 870/2015.... → |
|---|








