Măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară. Încheierea nr. 104/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 104/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 29-07-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.104/2015
Ședința camerei de consiliu din 29 iulie 2015
Instanța compusă din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: I. C. M.
GREFIER: M. B.
Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR: V. G.
S-a luat spre examinare contestația formulată de inculpatul M. N. împotriva încheierii penale din 30 iunie 2015 dată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistrița Năsăud, având ca obiect măsuri sau excepții dispuse în procedura camerei preliminare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul M. N., asistat de apărător ales av.C. T. din cadrul Baroului Bistrița Năsăud, cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, la întrebarea instanței, inculpatul M. N. care se identifică cu CI . nr._, arată că își însușește contestația formulată de către apărătorul său ales.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților.
Apărătorul ales al inculpatului M. N. solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată și, în consecință, a se dispune restituirea cauzei la parchet întrucât rechizitoriul este nelegal întocmit, fapt ce atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății.
În susținerea contestației arată că în mod nejustificat instanța a considerat faptul că nesemnarea declarației de către martora Cotfas L. este o nulitate relativă care ar putea să fie remediată în cursul judecății prin audierea acesteia.
In opinia sa, nesemnarea declarației la rubrica jurământ echivalează cu nedepunerea jurământului de către această martoră sens în care instanța trebuie să înlăture această probă ori să restituie cauza la procuror pentru readministrarea acesteia.
O altă critică vizează expirarea autorizării pentru interceptările audio video în mediul ambiental. Solicită a se observa faptul că această ordonanță a fost înaintată după expirarea termenului de 48 ore care este reglementat de art.141 al.3 C.pr.pen., instanța a respins și această cerere făcând trimitere la o decizie a ICCJ. Apreciază că această decizie nu este izvor de drept și, mai mult decât atât, disp.art.141 al.3 trebuie aplicate în acest sens. Este evident faptul că instanța a fost sesizată ulterior expirării acestui termen, astfel că se impune restituirea cauzei la parchet pentru refacerea u.p.
Pentru aceste considerente și cele expuse pe larg la dosar, solicită admiterea contestației formulată de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației ca nefondată și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
În susținerea poziției procesuale arată că temeiul legal invocat pentru restituirea cauzei la parchet este cel care prevede refacerea actului de sesizare a instanței. Ori, rechizitoriul în cauză este întocmit în conformitate cu dispozițiile legale deoarece cuprinde o descriere detaliată a actelor materiale comise de către inculpat, existând și o încadrare juridică.
Prin urmare, nu se poate dispune restituirea cauzei la parchet pentru refacerea actului de sesizare a instanței.
În consecință, solicită respingerea contestației ca neîntemeiată.
Inculpatul M. N. având ultimul cuvânt achiesează la concluziile apărătorului său.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Prin încheierea penală din data de 30.06.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Bistrița-Năsăud, în dosarul nr._ 15, în baza disp. art. 345 alin.1 Cod procedură penală, s-au respins cererile și excepțiile formulate de inculpatul M. N., fiul lui N. și M., născut la data de 11.12.1951, în .-Năsăud, cetățenia română, căsătorit, studii superioare, secretar la Primăria comunei Rebrișoara, domiciliat în ., jud. Bistrița-Năsăud, fără antecedente penale, CNP -_.
În baza disp. art. 346 Cod procedură penală, s-a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpatul Murșean N., trimis în judecată pentru infracțiunea de luare de mită prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale).
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 107/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, a fost trimis în judecată inculpatul M. N., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale).
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt, că la data de 9.04.2015, numitul Tupcil N.-G. a formulat un denunț la Direcția Generală Anticorupție - Serviciul Județean Bistrița-Năsăud, în care a arătat că la data de 6.04.2015 s-a prezentat la Primăria Rebrișoara pentru transcrierea certificatului de naștere al fiului său, Tupcil Christian-G., născut în Irlanda, după care, pentru a putea călători în Irlanda, urma să-i solicite eliberarea unui pașaport. Denunțătorul a arătat că pentru a i se elibera de urgență certificatul de naștere al fiului său, secretarul primăriei, M. N., i-a solicitat suma de 185 lei, pentru a urgenta eliberarea certificatului, întrucât trebuie să dea telefoane. Martorul-denunțător a susținut că i-a dat cu acea ocazie suma de 150 lei inculpatului, urmând ca restul să i-l remită altă dată.
La Serviciul Evidența Populației denunțătorul a aflat că taxa pentru eliberarea certificatului de naștere a fiului ei este de doar 2 lei, și, îndrumat de șefa serviciului, s-a prezentat pentru a formula denunțul.
Din cercetări s-a stabilit că martorul-denunțător lucrează și este rezident în Irlanda de 2 ani. La data de 12.11.2014 s-a născut fiul martorului, Tupcil Christian-G., fiind emis certificat de naștere de către autoritățile irlandeze.
La data de 05.04.2015, martorul Tupcil N.-G. a revenit în România, iar pentru a se putea întoarce în Irlanda la data de 19.04.2015 avea nevoie de pașaport pentru fiul său, document care nu putea fi eliberat fără a avea certificat de naștere emis de autoritățile române.
Pentru acest motiv, la data de 06.04.2015, denunțătorul s-a prezentat la sediul Primăriei comunei Rebrișoara, în vederea eliberării certificatului de naștere, unde a luat legătura cu secretarul primăriei, inculpatul M. N., căruia i-a prezentat situația. Inculpatul i-a spus denunțătorului faptul că durata de timp în care are nevoie de eliberarea acestui document fiind foarte scurtă, respectiv două săptămâni, era necesar să-i remită suma de 185 de lei, reprezentând o taxă specială, pentru ca el să urgenteze eliberarea documentelor necesare.
Martorul denunțător Tupcil N.-G. a susținut că inculpatul i-a dat de înțeles că banii respectivi trebuie să-i remită lui personal, iar nu casierului primăriei. Cu aceeași ocazie, denunțătorul a susținut că inculpatul 1-a asigurat că va apela la diferiți funcționari din cadrul Serviciului de Evidență a Populației Bistrița-Năsăud și Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, pentru a-i determina pe aceștia să emită în intervalul de timp necesar documentația în vederea eliberării de către el a certificatului de naștere, neprecizând numele vreunui lucrător din cadrul acestei instituții.
Denunțătorul i-a spus inculpatului că are la el doar 150 de lei, iar acesta i-a răspuns că „sunt buni și aceștia", primind banii. Tot atunci, martorul a susținut că inculpatul i-a spus că diferența o va achita altă dată, fără să precizeze exact momentul sau data, și promițându-i că îi va da ulterior o chitanță pentru suma totală plătită.
Cu aceeași ocazie, denunțătorul Tupcil N.-G. i-a prezentat inculpatului M. N. actele solicitate: copii după cartea de identitate a sa și a soției sale, copii după certificatul de căsătorie, copii după certificatul de naștere al său și al soției sale și certificatul de naștere al copilului, tradus și legalizat. După primirea acestor acte, denunțătorul a susținut că inculpatul i-a cerut să semneze în alb, un număr de 3 formulare, promițându-i că le va completa el în aceeași zi, urmând ca a doua zi să-i dea dosarul cu toate documentele, pentru ca să se deplaseze la Bistrița și să le depună la instituția unde îl va îndruma el.
În dimineața zilei de 07.04.2015 martorul-denunțător a luat legătura cu vărul său, martorul Tupcil F.-I., din cadrul Serviciului de Evidență a Populației Năsăud, căruia i-a relatat faptul că secretarul Primăriei din Rebrișoara i-a pretins suma de 185 lei, ca taxă specială pentru eliberarea certificatului de naștere, ocazie cu care acesta i-a răspuns că nu există o asemenea taxă, și l-a îndrumat să ia legătura cu doamna Cotfas L., șefa Serviciului Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanei Bistrița-Năsăud. În aceleași împrejurări, martorul Tupcil N.-G. a purtat discuții și cu martora S. G., șefa Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanei din Năsăud, care i-a oferit aceleași informații, spunându-i programul de audiențe al numitei Cotfas L..
După câteva ore, martorul-denunțător, s-a întâlnit cu inculpatul M. N., ocazie cu care acesta i-a înmânat dosarul cu documentele necesare eliberării certificatului de naștere pentru copilul său, îndrumându-l să se prezinte la instituția ce-i fusese indicată anterior - Serviciul Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanei Bistrița-Năsăud, situat în clădirea Primăriei Bistrița, unde trebuia să depună dosarul, urmând ca el să telefoneze la acest serviciu pentru ca el să fie primit, și pentru a fi urgentată eliberarea certificatului de naștere.
În aceeași zi, martorul denunțător s-a prezentat la Serviciul Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanei Bistrița-Năsăud, unde din nou a aflat că pentru eliberarea certificatului de naștere nu se percepe decât o taxă de timbru în cuantum de 2 lei.
Întrucât martora Cotfas L. nu se afla la birou, denunțătorul a revenit în mun. Bistrița la data de 9.04.2015, când a luat legătura cu aceasta. Martora Cotfas L. i-a spus martorului denunțător Tupcil N.-G. că procedurile de transcriere a certificatului de naștere a fiului ei sunt scurte, de maxim 2 zile, dacă actele sunt complete, iar cu privire la perceperea unor sume de bani neprevăzute de lege l-a îndrumat pe martor să ia legătura cu Serviciului Județean Anticorupție Bistrița-Năsăud.
Chiar martora Cotfas L. a luat legătura cu un ofițer din cadrul Serviciului Județean Anticorupție Bistrița-Năsăud, care 1-a condus pe denunțător la sediul instituției unde a formulat denunțul.
În aceeași zi, de 9.04.2015, după amiaza, martorul Tupcil N.-G. a fost anunțat că la Serviciul Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanei Bistrița-Năsăud formalitățile s-au încheiat, și că poate să-și ridice documentele, ceea ce martorul a și făcut.
Întrucât în aceeași zi, după ora 15, inculpatul M. N. plecase de la birou, telefonic, martorul-denunțător Tupcil N.-G. s-a înțeles cu acesta să-l caute a doua zi de dimineață.
La data de 10.04.2015, în jurul orelor 08:30, ca urmare a înțelegerii telefonice, denunțătorul s-a deplasat la sediul Primăriei comunei Rebrișoara, în biroul inculpatului M. N., căruia i-a înmânat dosarul pe care 1-a primit de la Serviciul Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanei Bistrița-Năsăud. Cu această ocazie, martorul Tupcil N.-G. i-a reamintit inculpatului M. N. că i-a dat anterior suma de 150 de lei, întrebându-l dacă mai are de plătit 35 de lei. Inculpatul i-a răspuns că mai trebuie să-i dea 34 lei nu 35 lei.
Denunțătorul i-a remis inculpatului suma de 40 de lei, formată din 4 bancnote în cupiură de 10 lei, bancnote a căror serii fuseseră consemnate de către lucrătorii din cadrul Serviciului Județean Anticorupție Bistrița-Năsăud într-un proces verbal. La întrebarea denunțătorului dacă se eliberează chitanță, inculpatul M. N. i-a răspuns că se va elibera chitanță ulterior, întrucât nu este niciun casier prezent la serviciu, deși martorul Ani D. era prezent în unitate.
Discuțiile în mediul ambiental au fost înregistrate audio-video în baza ordonanței provizorii nr. 107/P/2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud din 9.04.2015. Ordonanța a fost confirmată prin Încheierea Penală nr. 32/CI/14.05.2015 a Tribunalului Bistrița-Năsăud.
După ieșirea din birou a martorului denunțător Tupcil N.-G., în biroul inculpatului au pătruns organe de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție - Serviciul Județean Anticorupție Bistrița-Năsăud, însoțite de un procuror. Inculpatul a recunoscut că a primit suma de 40 de lei de la martorul denunțător Tupcil N.-G., deși nu are atribuțiuni de încasare a unor sume de bani, că urma să se elibereze chitanță pentru acești bani, care reprezintă o parte din taxa specială de eliberare a certificatului de naștere, taxă prevăzută de o hotărâre a Consiliului local Rebrișoara, însă nu a putut să indice la acel moment numărul actului normativ și nici cuantumul taxei.
Suma de 40 de lei a fost extrasă de inculpat din buzunarul din dreapta al pantalonilor cu care era îmbrăcat.
Asupra sa, inculpatul a mai avut suma de 1.353 lei și 50 de euro, sume ridicate în vederea cercetărilor.
Până la finalizarea procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, inculpatul M. N. a prezentat în copie Hotărârea Consiliului local Rebrișoara nr. 26/25.11.2010, privind stabilirea unor taxe la nivel local datorate de persoane fizice și juridice, începând cu anul fiscal 2011.
Pe timpul redactării procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante în biroul primarului comunei Rebrișoara, la solicitarea organelor de anchetă, primarul comunei, martorul C. V., a prezentat Hotărârea Consiliului local Rebrișoara cu numărul 38/17.12.2014, privind stabilirea unor taxe speciale la nivel local datorate de persoane fizice și juridice începând cu anul fiscal 2015, pe care a susținut că o primise chiar de la inculpat și pe care 1-a întrebat dacă este cea valabilă la momentul de față, răspunsul fiind afirmativ.
În aceeași împrejurare, martorul C. V. s-a deplasat la casieria unității, de unde a luat un dosar în care se afla aceeași hotărâre, pentru a se convinge că angajații casieriei încasează aceleași taxe, constatând că hotărârile sunt identice.
Martorul Ani D., referent în cadrul Primăriei Rebrișoara, a arătat că a fost la serviciu la data de 10.04.2015 între orele 7,30 și 14,30, însă în aceeași zi nu a încasat nicio taxă pentru transcrierea și eliberarea vreunui certificat de naștere.
Același martor a susținut că nivelul taxelor se actualizează în fiecare an, iar pentru transcrierea și eliberarea unui certificat de naștere, cu mai mulți ani în urmă se percepea o taxă specială, fără a reține cuantumul, însă în anul în curs taxa este între 2 și 4 lei. Tot martorul Ani D. a mai susținut că doar casierii au atribuțiuni de încasare a taxelor.
Martora Ț. R.-A., casieră în cadrul aceleiași instituții, a susținut că a mai încasat taxă extrajudiciară de transcriere și eliberare a unui certificat de naștere în cuantum de 2 lei.
Martorii Tupcil F.-I. și S. G. au confirmat că au purtat discuții la data de 7.04.2015 cu martorul-denunțător, și că i-au spus acestuia că nu se percep de către primării doar taxe extrajudiciare de 2 lei, taxe care se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale.
Martora Cotfas L. a susținut că martorul denunțător Tupcil N.- G. s-a prezentat la data de 9.04.2015, la sediul Serviciului Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanei Bistrița-Năsăud și a reclamat faptul că d-1 secretar al comunei Rebrișoara, cu atribuțiuni de stare civilă, i-a cerut suma de 185 lei pentru transcrierea certificatului de stare civilă a copilului său minor născut în străinătate.
La întrebarea martorei despre discuția cu inculpatul, martorul Tupcil i-a relatat martorei Cotfas L. că secretarul i-a lăsat de înțeles că are mult de lucru, 1-a amânat să vină peste o jumătate de oră, a aruncat hârtii pe masă, pentru a arăta că are mult de lucru și că trebuie să dea niște telefoane la Bistrița. Din atitudinea secretarului martorul a înțeles că de fapt banii, cei 185 lei pe care i-a cerut, erau pentru el, și nu reprezentau o taxă.
Martorul Tupcil N.-G. i-a mai relatat martorei Cotfas L. că la acel moment i-a spus secretarului că nu are la el decât 150 lei, că acesta i-a primit și i-a spus că diferența i-o va da când îi va da certificatul. în aceeași discuție, martorul denunțător a relatat nemulțumirea sa legată de faptul că i s-a solicitat această sumă de bani, afirmând că el câștigă greu banii în străinătate și că dacă vrea să lase el ceva secretarului îi lasă, însă nu să-i ceară el bani.
Tot la data de 9.04.2015, martorul-denunțător a afirmat în biroul martorei Cotfas L. că a fost și la SPCLEP al orașului Năsăud, unde un lucrător din cadrul serviciului, Tupcil F., și șefa serviciului S. G., l-ar fi pus în temă cu faptul că secretarul de la Rebrișoara cere bani pentru orice problemă cu care se duc cetățenii la el. În acea discuție cei de la serviciu l-ar fi avertizat pe martor despre faptul că i se vor cere bani, și că nu se percep taxe.
Martora Cotfas L. a constatat că martorul Tupcil era hotărât la acel moment să meargă la Direcția Generală Anticorupție-Serviciul Județean Anticorupție Bistrița-Năsăud, motiv pentru care a susținut că ea a sunat la această instituție și a discutat cu subcomisarul Feierdi I., căruia i-a relatat situația, precum și faptul că martorul Tupcil dorește să denunțe fapta.
Aceeași martoră, Cotfas L., a mai declarat că nicio persoană din cadrul Primăriei Rebrișoara nu a sunat la serviciul pe care-1 conduce pentru a interveni pentru eliberarea documentelor martorului Tupcil N.-G..
Din fișa postului inculpatului M. N. rezultă că acesta are atribuțiuni pe domeniile autoritate tutelară, asistență socială, stare civilă, etc.
Prin Hotărârea Consiliului local Rebrișoara cu numărul 38/17.12.2014, privind stabilirea unor taxe speciale la nivel local, datorate de persoane fizice și juridice începând cu anul fiscal 2015, s-a stabilit o taxă pentru „transcrierea, la cerere, în registrele de stare civilă române a actelor de stare civilă întocmite de autoritățile străine" de 2 lei (f.l05, pct.8).
Martorul-denunțător a arătat că se consideră prejudiciat cu suma de 190 de lei, motiv pentru care solicită restituirea acesteia. De asemenea, același martor a mai arătat că el consideră că prin activitatea sa, inculpatul M. N. a prejudiciat imaginea Primăriei comunei Rebrișoara, afectând totodată credibilitatea acestei instituții și a funcționarilor din cadrul acesteia, precum și faptul că din zvon public a aflat că acesta obișnuia să procedeze în aceleași modalități ilicite.
S-a reținut că inculpatul M. N. a evitat să dea declarații în prezenta cauză sub diferite pretexte.
La data de 10.04.2015, cu ocazia prinderii în flagrant, după redactarea procesului-verbal, inculpatului M. N. i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect, moment în care nu a dorit să dea declarații.
La data de 11.05.2015, inculpatului M. N., asistat de apărător i s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat, moment în care nu a dorit să dea declarații, susținând că va da declarații după ce va studia dosarul.
La data de 18.05.2015, după ce i se eliberaseră copii de pe actele de la dosar, inculpatul M. N., asistat de apărător, a solicitat în probațiune, deși nu dăduse încă declarații: confruntarea sa cu numitul Tupcil N.-G.; audierea/vizionarea înregistrărilor în mediul ambiental din data de 10.04.2015; reaudierea martorilor C. V. și Ani D., precum și confruntarea cu acești martori; copii ale CD-urilor privind înregistrarea în mediul ambiental și cea de la constatarea infracțiunii flagrante.
În aceeași zi i-au fost prezentate inculpatului înregistrările efectuate în mediul ambiental și cele efectuate cu ocazia flagrantului, aspect consemnat în procesul verbal întocmit în aceeași zi, și i s-au predat copii ale înregistrărilor efectuate la 10.04.2015. La aceeași dată, inculpatul, asistat de apărător, a susținut că va da declarații după ce va vizualiza înregistrările predate în copie în aceeași zi, motivând că modul de redare nu era optim.
Cererile în probațiune legate de confruntări și reaudierea martorilor nu erau motivate, iar pe cale de consecință au fost respinse.
Deși inculpatul a refuzat să dea declarații, din cele susținute cu ocazia flagrantului rezultă că a recunoscut comiterea faptelor, în sensul că nu a negat că a mai primit de la denunțător anterior suma de 150 de lei, la care a mai pretins încă 34 de lei și nu 35 de lei.
Tot cu aceeași ocazie, s-a constatat că inculpatul nu cunoștea numărul actului normativ al Consiliului local care reglementa taxa specială de transcriere și eliberare a certificatului de naștere și nici cuantumul acesteia, deși pretinsese de la martorul denunțător suma de 185 de lei sau 184 de lei, cât a susținut în ultima discuție cu denunțătorul.
Nici în Hotărârea Consiliului local Rebrișoara nr. 26/25.11.2010, privind stabilirea unor taxe la nivel local datorate de persoane fizice și juridice, începând cu anul fiscal 2011, nu există o taxă cu o sumă de 184 sau 185 lei, ci de 80 de lei/act transcris pentru „transcrierea actelor de stare civilă în registrul de stare civilă al Primăriei Rebrișoara"(f. 111, pct. 3, lit. a).
Din declarațiile martorilor C. V., Ani D., Ț. R.-A. și S. C.-M. a rezultat că doar casierii aveau atribuțiuni pentru încasarea taxelor, iar taxele valabile pentru anul 2015 sunt cele reglementate de Hotărârea Consiliului local Rebrișoara cu numărul 38/ 17.12.2014, privind stabilirea unor taxe speciale la nivel local, datorate de persoane fizice și juridice începând cu anul fiscal 2015, iar nivelul taxelor se actualizează în fiecare an, prin hotărâre a Consiliului local Rebrișoara.
Susținerile inculpatului că trebuie să facă mai multe demersuri pentru urgentarea soluționării cererii denunțătorului s-au dovedit a fi neadevărate.
S-a concluzionat că suma de 190 de lei, primită de inculpatul M. N.-secretar al comunei Rebrișoara, funcționar cu atribuțiuni de stare civilă, nu i se cuvenea acestuia.
S-a apreciat că situația mai sus-menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: denunț și verificările efectuate de Direcția Generale Anticorupție - Serviciul Bistrița-Năsăud f.1-4; ordonanțe de începere a urmăririi penale f.5; ordonanță de extindere a urmăririi penale și de schimbare a încadrării juridice f.6; ordonanță de efectuare în continuare a urmăririi penale f.7; ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale f.8; procese-verbale de aducere la cunoștință a calității de suspect/inculpat f.9-12; cerere în probațiune și ordonanța de admitere/respingere f.13-14; declarația de suspect a inculpatului f.15; ordonanță de delegare f.16; ordonanță de autorizare provizorie a înregistrării în mediul ambiental f.17; propunerea de confirmare a ordonanței de autorizare f.18; încheierea penală nr. 32/CI/2015 a Tribunalului Bistrița-Năsăud de confirmare a ordonanței de autorizare provizorie f.19-21; proces-verbal de redare a convorbirilor purtate în mediul ambiental f.22-24; propunere de audiere anticipată a martorului-denunțător f.25-26; copie de pe încheierea penală nr. 28/CC/2015 a Tribunalului Bistrița-Năsăud și declarația dată de martorul denunțător judecătorului de drepturi și libertăți f.27-35; declarațiile martorilor f.36-59; proces-verbal de consemnare a seriilor bancnotelor f.60-61; proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante f.62-66; fișa postului inculpatului f.67-68; copii ale actelor depuse de martorul-denunțător la Primăria Rebrișoara pentru eliberarea certificatului de naștere a fiului său f.69-79; copii ale unor hotărâri ale Consiliul local Rebrișoara de stabilire a unor taxe f.80-111; copii ale registrului de stare civilă și a unor acte de stare civilă eliberate în anul 2015, f.112-145; cazier judiciar, f.146; împuternicire avocațială și cerere a apărătorului f.147-148; plicurile cu sumele de bani ridicate de la inculpat la data de 10.04.2015 f.149-151.
Constituie de asemenea mijloace de probă suporturile optice DVD-R marca Omega nr.39/SJABN/2015 și CD-R marca Todisc, ce conțin copii ale înregistrărilor audio-video efectuate la data de 10.04.2015, urmând a fi înaintate instanței odată cu dosarul cauzei.
S-a apreciat că faptele inculpatului M. N., care, în calitate de secretar al Primăriei . atribuții de stare civilă, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la data de 6.04.2015, a pretins suma de 185 lei pentru eliberarea cu urgență a unui certificat de naștere pentru fiul numitului Tupcil N.- G. primind în aceeași zi suma de 150 lei, urmând ca restul să-i fie înmânați la o dată ulterioară, iar la data de 10.04.2015, în același scop, odată cu primirea documentelor care stăteau la baza eliberării certificatului de naștere, a mai pretins și a mai primit de la martorul Tupcil N.-G. suma de 40 de lei, sume de bani ce nu i se cuveneau, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 din N. C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.l din N. C.pen.(2 acte materiale)
S-a dispus de asemenea clasarea cauzei privind comiterea infracțiunii de dare de mită-pretins comisă de Tupcil N.-G., întrucât există o cauză de nepedepsire, denunțarea faptei, înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat. În baza art. 290 alin. 5 din C.pen. urmează a se dispune restituirea sumei de 190 de lei, martorului denunțător Tupcil N.-G., iar diferența de 50 de euro și 1203 lei urmează a fi restituită inculpatului.
Inculpatul M. N. are 63 de ani, este căsătorit, studii superioare, secretar în cadrul Primăriei Rebrișoara, fără antecedente penale.
Prin Ordonanța din 9.04.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin.l C.pen. S-a reținut că la data de 6.04.2015, secretarul Primăriei Rebrișoara - funcționar cu atribuțiuni de stare civilă, a pretins suma de 185 lei pentru a urgenta obținerea unui certificat de naștere pentru fiul denunțătorului Tupcil N.-G., născut în Irlanda, primind în aceeași zi suma de 150 lei, restul sumei urmând a fi predată la o dată ulterioară, la obținerea certificatului.
Prin ordonanța din 10.04.2014, s-a dispus extinderea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii de luare de mită de mită prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin.l C.pen. cu privire la pretinderea și primirea sumei de 40 de lei și schimbarea încadrării juridice a faptelor din 2 infracțiuni de luare de mită prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin.l C.pen. în infracțiunea de luare de mită prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin.l C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.l C.pen.(2 acte materiale), întrucât la data de 10.04.2015, în baza aceleiași rezoluții infracționale, secretarul Primăriei Rebrișoara, M. N. - funcționar cu atribuțiuni de stare civilă, a pretins și a primit suma de 40 de lei de la martorul denunțător Tupcil N.-G. în același scop de a elibera mai urgent certificatul de naștere pentru fiul martorului denunțător, suma totală primită fiind de 190 de lei.
Prin ordonanța din aceeași dată, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de M. N. pentru comiterea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin.l C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.l C.pen.(2 acte materiale).
Prin ordonanța cu numărul de mai sus, din 5.05.2014, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru comiterea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin.l C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.l C.pen.(2 acte materiale).
Prin ordonanța din data de 9.04.2015, s-a dispus autorizarea cu titlu provizoriu, pe o durată de 48 ore, de la data de 9.04.2015 ora 14,30 până la data de 11.04.2015 ora 14,30 a înregistrării în mediu ambiental audio și video a discuțiilor purtate de denunțătorul Tupcil N.-G. cu făptuitorul M. N., inclusiv prin pătrunderea în sediul Primăriei Comunei Rebrișoara biroul secretarului primăriei.
Prin încheierea Penală nr. 32/CI/14.05.2015 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr._, a fost confirmată ordonanța din 9.04.2015.
Prin încheierea Penală nr.28/CC/2015 a Tribunalului Bistrița.Năsăud, pronunțată în dosarul nr._, s-a constatat îndeplinită procedura audierii anticipate a martorului denunțător, întrucât la data de 19.04.2015, acesta urma să părăsească țara și să plece în Republica Irlanda, martorul denunțător Tupcil N.-G., fiind audiat la termenul din 17.04.2015.
La datele de 10.04.2015, 11.05.2014 și 18.05.2015 inculpatului M. N. i s-au adus la cunoștință calitățile de suspect și de inculpat, întocmindu-se cu acele ocazii procese verbale (f.9-12).
În cauză au fost formulate cereri și excepții de către apărătorul inculpatului în baza prev. art. 280,282 rap. la art. 344,346 Cod procedură penală: excepția nelegalității administrării mijloacelor de probă și a efectuării actelor de urmărire penală precum și neregularitatea rechizitoriului cu consecința restituirii cauzei la P., în condițiile art. 346 alin.3 lit. a Cod procedură penală, în situația în care procurorul nu va remedia neregularitățile constatate; excepția nelegalității obținerii mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală în dosarul nr. 107/P/2015, solicitând în temeiul art. 345 alin.2 Cod procedură penală rap. la art. 280 alin.1,2 și art. 281 alin.1 lit. f, art. 282 Cod procedură penală, anularea tuturor actelor de urmărire penală ca fiind lovite de nulitate absolută; în temeiul art. 345 alin.2 Cod procedură penală rap. la art. 102 alin. 2,3 Cod procedură penală, excluderea tuturor probelor administrate, ca fiind nelegal obținute, iar în temeiul art. 346 alin.3 lit. b Cod procedură penală, restituirea cauzei la parchet, în vederea refacerii întregii urmăriri penale; faptelor reținute le lipsește latura obiectivă, raportat la disp. art. 289 Cod penal, iar cercetarea penală este incompletă; a se constata nulitatea declarației martorei Cotfas L. din data de 27.04.2015 raportat la împrejurarea că aceasta a fost audiată fără ca în prealabil să depună jurământul, sens în care se impune excluderea acestei probe sau readministrarea ei.
În susținerea poziției sale, a arătat că prin cererea de probațiune formulată în data de 18.05.2015 a solicitat să fie confruntat cu numitul Tupcil N.-G., să audieze/vizioneze înregistrările efectuate în mediul ambiental în data de 10.04.2015, reaudierea martorilor C. V. și Ani D., respectiv confruntarea cu acești martori, deși prin Ordonanța din data de 18.05.2015, pronunțată în dosarul nr. 107/P/2015 s-a dispus admiterea doar în parte a acestei cereri, prin respingerea cererilor în probațiune formulate încălcându-i-se în mod grav dreptul la apărare, impunându-se în baza disp. art. 346 alin.3 lit. a Noul Cod de procedură penală, restituirea cauzei către parchet, deoarece rechizitoriul este neregulamentar întocmit, fapt ce atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății.
Totodată, la data de 20.05.2015 a formulat o nouă cerere în probațiune, care nu a fost soluționată, P. sesizând instanța cu rechizitoriul.
Până în data de 20.04.2015 nu a fost asistat de către apărător, și mai mult, ulterior efectuării flagrantului, a solicitat să i se ofere posibilitatea să-și angajeze un apărător, sau să-i fie desemnat un apărător din oficiu, însă acest aspect nu a fost consemnat în niciunul din actele existente la dosar.
Referatul cu propunere de confirmare a ordonanței provizorii de autorizare a înregistrării audio și video în mediul ambiental a fost înregistrat tardiv pe rolul instanței, după expirarea termenului prevăzut de disp. art. 141 alin.3 Cod procedură penală; în concret, ordonanța a expirat în data de 11.04.2015, ora 14,30, iar instanța a fost sesizată în data de 14.04.2015. Înțelege să conteste ora 14,30, consemnată în cuprinsul încheierii penale nr. 32/CI/2015 pronunțată în dosarul nr._, iar în acest sens solicită audierea înregistrării ședinței de judecată.
Raportat la faptul că înregistrarea în mediul ambiental s-a făcut prin intermediul telefonului denunțătorului, înțelege să invoce nulitatea acestei probe, raportat la dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 440/8.07.2014, prin care dispozițiile Legii nr. 82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului au fost declarate neconstituționale: așadar nici datele astfel obținute nu mai pot fi utilizate ca probe în procesul penal.
De asemenea, a invocat nulitatea procesului-verbal din data de 14.04.2015, privind redarea în formă scrisă a convorbirilor purtate în mediul ambiental, raportat la inadvertențele existente între acesta și suportul tehnic CD. Astfel, înregistrarea audio nu este transcrisă în mod corect, fapt ce determină o greșită interpretare a acestei transcrieri.
În plus, faptelor reținute în sarcina sa le lipsește latura obiectivă, raportat la disp. art. 289 Cod penal, astfel că cercetarea penală este incompletă.
În fine, a arătat că se impune a se constata nulitatea declarației martorei Cotfas L. din data de 27.04.2015, raportat la împrejurarea că aceasta a fost audiată fără ca în prealabil să depună jurământul, sens în care se impune excluderea acestei probe.
Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară a constatat că rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral și de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielilor judiciare, iar excepțiile și cererile formulate de către inculpatul M. N. sunt neîntemeiate.
Astfel, susținerea că declarația martorei Cotfas L., din data de 27.04.2015 a fost luată fără ca aceasta în prealabil să depună jurământul nu se întemeiază pe o certitudine, existând posibilitatea ca martora să fi depus jurământul, și doar să se fi omis semnarea rubricii aferente; de altfel, chiar și în ipoteza omisiunii depunerii jurământului, în cauză ar exista un caz de nulitate relativă, și nu absolută, iar martora poate fi audiată în cursul cercetării judecătorești.
Faptul că au fost respinse o . cereri în probațiune nu a putut fi cenzurat în acel cadru procesual, și de altfel admiterea sau respingerea unor astfel de cereri este lăsată de legiuitor la latitudinea procurorului de caz, care analizează admisibilitatea acestora, neputându-se concluziona că rechizitoriul este neregulamentar întocmit și că este imposibilă stabilirea obiectului sau limitelor judecății pentru acest motiv.
În cauză desemnarea unui apărător din oficiu nu era obligatorie, întrucât în faza de urmărire penală este obligatorie desemnarea unui apărător din oficiu doar în situația în care suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenție ori într-un centru educativ, când este reținut sau arestat, chiar în altă cauză, când față de acesta a fost dispusă măsura de siguranță a internării medicale, chiar în altă cauză, precum și în alte cazuri prevăzute de lege (nefiind incidentă niciuna din aceste situații în cazul inculpatului), doar în cursul judecății, în cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii cu viața sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani fiind necesară asistența juridică.
Solicitarea inculpatului de i se acorda posibilitatea de a-și angaja apărător nu a fost dovedită; chiar dacă ar fi existat această omisiune, dacă se dorea consemnarea acesteia în scris, inculpatul trebuia să solicite acest lucru; pe de altă parte, inculpatul avea posibilitatea oricând, independent de permisiunea organelor judiciare, să își angajeze un apărător, dreptul său la apărare fiind consfințit de legislația în vigoare.
În ceea ce privește susținerea că referatul cu propunere de confirmare a ordonanței provizorii de autorizare a înregistrării audio și video în mediul ambiental a fost înregistrat tardiv pe rolul instanței, după expirarea termenului prevăzut de disp. art. 141 alin.3 Cod procedură penală, respectiv că în concret, ordonanța a expirat în data de 11.04.2015, ora 14,30, iar instanța a fost sesizată în data de 14.04.2015, contestându-se în consecință ora 14,30, consemnată în cuprinsul Încheierii penale nr. 32/CI/2015, pronunțată în dosarul nr.929/112/ 2015, și aceasta a fost apreciată ca neîntemeiată.
În Decizia sa penală nr. 3725/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, a arătat că, „referitor la nulitatea interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor telefonice, audio sau video în mediul ambiental, invocată de către apărătorul inculpaților M.B. și M.D., întrucât procurorul nu a respectat termenul de 48 de ore prevăzut de art. 91 alin. (3) C. proc. pen., instanțele au apreciat că acest termen în care procurorul trebuie să înainteze ordonanța pentru confirmare este reglementat pentru a conduce la celeritatea procedurii, fiind un termen de recomandare a cărui nerespectare nu are consecințe asupra valabilității ordonanței, cu atât mai mult cu cât ea a fost deja confirmată de judecător. În cauză, s-a solicitat de către procuror doar confirmarea, nu și prelungirea autorizării, astfel că la data sesizării judecătorului, interceptările încetaseră, nerespectarea termenului de 48 ore neaducând nicio vătămare”.
De asemenea, a fost apreciată ca neîntemeiată susținerea că înregistrarea în mediul ambiental făcută prin intermediul telefonului denunțătorului atrage nulitatea acestei probe și aceasta raportat la dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 440/8.07.2014, prin care dispozițiile Legii nr.82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, au fost declarate neconstituționale, astfel că nici datele astfel obținute nu mai pot fi utilizate ca probe în procesul penal.
În cauză au fost autorizate măsuri de supraveghere tehnică, în temeiul art. 141 rap. la art. 139 Cod procedură penală, fiind confirmată de către judecător Ordonanța procurorului prin care s-a dispus autorizarea înregistrării în mediul ambiental audio și video a discuțiilor dintre denunțător și inculpat, fiind înregistrate în consecință convorbiri telefonice, nefiind incidente dispozițiile art. 152 Cod procedură penală, care reglementează la alte aspecte, respectiv obținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, altele decât conținutul comunicațiilor, și reținute de către aceștia.
Susținerea că există inadvertențe între forma scrisă a convorbirilor purtate în mediul ambiental și suportul tehnic CD, respectiv că înregistrarea audio nu ar fi transcrisă în mod corect (fapt ce determină o greșită interpretare a transcrierii), ca și susținerea că faptelor reținute le lipsește latura obiectivă, raportat la disp. art. 289 Cod penal, iar cercetarea penală este incompletă, nu pot fi cenzurate în acest cadru procesual, fiind aspecte ce vizează netemeinicia.
Pentru aceste considerente, în baza disp. art. 345 alin.1 Cod procedură penală, au fost respinse cererile și excepțiile formulate de inculpatul M. N., iar în baza disp. art. 346 Cod procedură penală s-a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpatul M. N., trimis în judecată pentru infracțiunea de luare de mită prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale).
Conform art.275 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei încheieri, a formulat contestație inculpatul M. N., solicitând admiterea contestației și în consecință admiterea cererilor și excepțiilor formulate de către inculpat în procedura de cameră preliminară iar în baza art.346 alin.3 lit.a NCPP restituirea cauzei la parchet deoarece rechizitoriul este neregulamentar întocmit fapt ce atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății.
În motivarea contestației au fost reiterate cererile și excepțiile invocate în fața judecătorului de cameră preliminară al Tribunalului Bistrița-Năsăud după cum urmează: excepția nelegalității administrării mijloacelor de probă și a efectuării actelor de urmărire penală precum și neregularitatea rechizitoriului cu consecința restituirii cauzei la P., în condițiile art. 346 alin.3 lit. a Cod procedură penală, în situația în care procurorul nu va remedia neregularitățile constatate; excepția nelegalității obținerii mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală în dosarul nr. 107/P/2015, solicitând în temeiul art. 345 alin.2 Cod procedură penală rap. la art. 280 alin.1,2 și art. 281 alin.1 lit. f, art. 282 Cod procedură penală, anularea tuturor actelor de urmărire penală ca fiind lovite de nulitate absolută; în temeiul art. 345 alin.2 Cod procedură penală rap. la art. 102 alin. 2,3 Cod procedură penală, excluderea tuturor probelor administrate, ca fiind nelegal obținute, iar în temeiul art. 346 alin.3 lit. b Cod procedură penală, restituirea cauzei la parchet, în vederea refacerii întregii urmăriri penale; faptelor reținute le lipsește latura obiectivă, raportat la disp. art. 289 Cod penal, iar cercetarea penală este incompletă; a se constata nulitatea declarației martorei Cotfas L. din data de 27.04.2015 raportat la împrejurarea că aceasta a fost audiată fără ca în prealabil să depună jurământul, sens în care se impune excluderea acestei probe sau readministrarea ei.
Astfel, inculpatul a arătat că prin cererea de probațiune formulată în data de 18.05.2015 a solicitat să fie confruntat cu numitul Tupcil N.-G., să audieze/vizioneze înregistrările efectuate în mediul ambiental în data de 10.04.2015, reaudierea martorilor C. V. și Ani D., respectiv confruntarea cu acești martori, deși prin Ordonanța din data de 18.05.2015, pronunțată în dosarul nr. 107/P/2015 s-a dispus admiterea doar în parte a acestei cereri, prin respingerea cererilor în probațiune formulate încălcându-i-se în mod grav dreptul la apărare, impunându-se în baza disp. art. 346 alin.3 lit. a Noul Cod de procedură penală, restituirea cauzei către parchet, deoarece rechizitoriul este neregulamentar întocmit, fapt ce atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății. Totodată inculpatul, la data de 20.05.2015 a formulat o nouă cerere în probațiune, care nu a fost soluționată, P. sesizând instanța cu rechizitoriul și până în data de 20.04.2015 nu a fost asistat de către apărător, și mai mult, ulterior efectuării flagrantului, a solicitat să i se ofere posibilitatea să-și angajeze un apărător, sau să-i fie desemnat un apărător din oficiu, însă acest aspect nu a fost consemnat în niciunul din actele existente la dosar.
Referatul cu propunere de confirmare a ordonanței provizorii de autorizare a înregistrării audio și video în mediul ambiental a fost înregistrat tardiv pe rolul instanței, după expirarea termenului prevăzut de disp. art. 141 alin.3 Cod procedură penală; în concret, ordonanța a expirat în data de 11.04.2015, ora 14,30, iar instanța a fost sesizată în data de 14.04.2015. Înțelege să conteste ora 14,30, consemnată în cuprinsul încheierii penale nr. 32/CI/2015 pronunțată în dosarul nr._, iar în acest sens solicită audierea înregistrării ședinței de judecată.
Raportat la faptul că înregistrarea în mediul ambiental s-a făcut prin intermediul telefonului denunțătorului, inculpatul a invocat că înțelege să invoce nulitatea acestei probe, raportat la dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 440/8.07.2014, prin care dispozițiile Legii nr. 82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului au fost declarate neconstituționale: așadar nici datele astfel obținute nu mai pot fi utilizate ca probe în procesul penal.
De asemenea, a invocat nulitatea procesului-verbal din data de 14.04.2015, privind redarea în formă scrisă a convorbirilor purtate în mediul ambiental, raportat la inadvertențele existente între acesta și suportul tehnic CD. Astfel, înregistrarea audio nu este transcrisă în mod corect, fapt ce determină o greșită interpretare a acestei transcrieri și totodată a arătat că se impune a se constata nulitatea declarației martorei Cotfas L. din data de 27.04.2015, raportat la împrejurarea că aceasta a fost audiată fără ca în prealabil să depună jurământul, sens în care se impune excluderea acestei probe.
Examinând probele dosarului judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Cluj va constata că această contestație este nefondată.
Judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Bistrița-Năsăud a procedat la o analiză obiectivă a modalității de administrare a probelor în concordanță cu dispozițiile procesual penale.
Astfel referitor la respingerea de către procuror a cererilor în probațiune formulate de inculpat respectiv să fie confruntat cu numitul Tupcil N.-G., să audieze/vizioneze înregistrările efectuate în mediul ambiental în data de 10.04.2015, reaudierea martorilor C. V. și Ani D., respectiv confruntarea cu acești martori, aprecierea utilității pertinenței și concludenței unei probe în faza de urmărire penală aparține în exclusivitate procurorului ceea ce nu exclude că în cursul cercetării judecătorești probațiunea să fie completată dacă se apreciază de către instanța de judecată.
De asemenea referitor la faptul că în data de 20 aprilie 2015 inculpatul nu a fost asistat de către apărător, așa cum a constatat și judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Bistrița-Năsăud desemnarea unui apărător din oficiu nu era obligatorie, întrucât în faza de urmărire penală este obligatorie desemnarea unui apărător din oficiu doar în situația în care suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenție ori într-un centru educativ, când este reținut sau arestat, chiar în altă cauză, când față de acesta a fost dispusă măsura de siguranță a internării medicale, chiar în altă cauză, precum și în alte cazuri prevăzute de lege (nefiind incidentă niciuna din aceste situații în cazul inculpatului), doar în cursul judecății, în cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii cu viața sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani fiind necesară asistența juridică, iar pe de altă parte inculpatul nu a solicitat în mod expres că dorește să-și angajeze apărător ales.
Și susținerea inculpatului că declarația martorei Cotfas L., din data de 27.04.2015 a fost luată fără ca aceasta în prealabil să depună jurământul nu se întemeiază pe o certitudine, existând posibilitatea ca martora să fi depus jurământul, și doar să se fi omis semnarea rubricii aferente; de altfel, chiar și în ipoteza omisiunii depunerii jurământului, în cauză ar exista un caz de nulitate relativă, și nu absolută, iar martora poate fi audiată în cursul cercetării judecătorești.
În ceea ce privește susținerea inculpatului că referatul cu propunere de confirmare a ordonanței provizorii de autorizare a înregistrării audio și video în mediul ambiental a fost înregistrat tardiv pe rolul instanței, după expirarea termenului prevăzut de disp. art. 141 alin.3 Cod procedură penală, respectiv că în concret, ordonanța a expirat în data de 11.04.2015, ora 14,30, iar instanța a fost sesizată în data de 14.04.2015, contestându-se în consecință ora 14,30, consemnată în cuprinsul Încheierii penale nr. 32/CI/2015, pronunțată în dosarul nr.929/112/ 2015, și aceasta în mod corect a fost respinsă ca neîntemeiată de către judecătorul de cameră preliminară a Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Astfel, în cuprinsul Deciziei penale nr. 3725/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, a arătat că, „referitor la nulitatea interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor telefonice, audio sau video în mediul ambiental, invocată de către apărătorul inculpaților M.B. și M.D., întrucât procurorul nu a respectat termenul de 48 de ore prevăzut de art. 91 alin. (3) C. proc. pen., instanțele au apreciat că acest termen în care procurorul trebuie să înainteze ordonanța pentru confirmare este reglementat pentru a conduce la celeritatea procedurii, fiind un termen de recomandare a cărui nerespectare nu are consecințe asupra valabilității ordonanței, cu atât mai mult cu cât ea a fost deja confirmată de judecător. În cauză, s-a solicitat de către procuror doar confirmarea, nu și prelungirea autorizării, astfel că la data sesizării judecătorului, interceptările încetaseră, nerespectarea termenului de 48 ore neaducând nicio vătămare”.
De asemenea, a fost în mod corect apreciată de către judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Bistrița-Năsăud ca neîntemeiată susținerea că înregistrarea în mediul ambiental făcută prin intermediul telefonului denunțătorului atrage nulitatea acestei probe și aceasta raportat la dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 440/8.07.2014, prin care dispozițiile Legii nr.82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, au fost declarate neconstituționale, astfel că nici datele astfel obținute nu mai pot fi utilizate ca probe în procesul penal.
În cauză au fost autorizate măsuri de supraveghere tehnică, în temeiul art. 141 rap. la art. 139 Cod procedură penală, fiind confirmată de către judecător Ordonanța procurorului prin care s-a dispus autorizarea înregistrării în mediul ambiental audio și video a discuțiilor dintre denunțător și inculpat, fiind înregistrate în consecință convorbiri telefonice, nefiind incidente dispozițiile art. 152 Cod procedură penală, care reglementează la alte aspecte, respectiv obținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, altele decât conținutul comunicațiilor, și reținute de către aceștia.
Susținerea că există inadvertențe între forma scrisă a convorbirilor purtate în mediul ambiental și suportul tehnic CD, respectiv că înregistrarea audio nu ar fi transcrisă în mod corect (fapt ce determină o greșită interpretare a transcrierii), ca și susținerea că faptelor reținute le lipsește latura obiectivă, raportat la disp. art. 289 Cod penal, iar cercetarea penală este incompletă, exced cadrului procesual al camerei preliminare, fiind aspecte ce vizează netemeinicia nu nelegalitatea probelor.
Ca atare, în baza disp. art. 345 alin.1 Cod procedură penală, în mod corect au fost respinse de către judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Bistrița-Năsăud cererile și excepțiile formulate de inculpatul M. N., iar în baza disp. art. 346 Cod procedură penală s-a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpatul M. N., trimis în judecată pentru infracțiunea de luare de mită prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale).
În contextul celor expuse mai sus, judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Cluj în baza art. 348 rap. la art. 421 indice 1 alin. 7 pct. 2 lit. b) N. C.pr.penală va respinge ca nefondată contestația formulata de inculpatul M. N. împotriva încheierii penale din Camera de consiliu din data de 30.06.2015 a judecătorului de cameră preliminară al Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare în baza art. 275 alin. 2 N. C.pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art. 348 rap. la art. 421 indice 1 alin. 7 pct. 2 lit. b) N. C.pr.penală respinge ca nefondată contestația formulata de inculpatul M. N. împotriva încheierii penale din Camera de consiliu din data de 30.06.2015 a judecătorului de cameră preliminară al Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare în baza art. 275 alin. 2 N. C.pr.penală.
Definitivă.
Pronunțată în camera de consiliu în data de 29 iulie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I.-C. M. M. B. se află în CO semnează
prim-grefier M. T.
Red.I.C.M./ 24.08.2015.
Dact.SMD/3 ex.
Jud.fond: G. A..
| ← Conflict de competenţă. pozitiv/negativ. Art. 43 CPP/art51... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 980/2015.... → |
|---|
