Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr. 958/2015. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 958/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 03-07-2015 în dosarul nr. 5079/190/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.958/A/2015

Ședința publică din 03 iulie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. I., judecător

JUDECĂTOR: E. B.

GREFIER: D. S.

P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR: V. G.

S-au luat spre examinare – pentru pronunțare - apelurile declarate de inculpații A. D. P. și P. A. L. împotriva sentinței penale nr.267 din 02 februarie 2015 a Judecătoriei Bistrița, inculpații fiind trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud nr. 471/P/2012, după cum urmează:

- inculpatul A. D. P. pentru comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1 și 2 VCP și vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1 și 3 VCP, cu aplic. art. 33 lit. b VCP și

- inculpatul P. A. L. pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1 și 2 VCP.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 26 iunie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA

Deliberând constată că,

Prin sentința penală nr.267 din 02 februarie 2015 a Judecătoriei Bistrița, a fost condamnat inculpatul A. D. P., fiul lui P. și A., născut la data de 22.01.1982 în Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, cetățean român, studii medii, căsătorit, cu domiciliul în Bistrița, ., .-Năsăud, fără antecedente penale, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 1 și 2 VCP, cu aplic. art. 396 alin. 10 CPP, la pedeapsa de: 3 ani închisoare.

S-a facut aplicarea dispozițiilor art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b VCP.

Conform art. 86¹ VCP, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului A. D. P. și implicit a pedepselor accesorii, potrivit art. 71 al. 5 VCP, stabilind un termen de încercare de 5 ani, pe durata căruia acesta urmează a se supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune Bistrița-Năsăud, potrivit programului care i se va întocmi;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ VCP.

În temeiul disp. art. 396 alin. 5 CPP rap. la art. 16 alin. 1 lit. b CPP s-a dispus achitarea inculpatului A. D. P. cu privire la comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1 și 3 VCP, deoarece fapta nu mai este prevăzută de legea penală.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, a fost obligat inculpatul la prelevarea probelor biologice conform dispozițiilor din prezenta lege.

A fost condamnat inculpatul PUGYL A. L., fiul lui Jozsef Vilmoș și E., născut la data de 04.08.1978 în Reșița, jud. C. S., cetățean român, studii superioare, inginer, cu domiciliul în Bistrița, .. 40, jud. Bistrița-Năsăud, fără antecedente penale, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 1 și 2 VCP, la pedeapsa de: 2 ani închisoare.

S-a facut aplicarea dispozițiilor art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b VCP.

Conform art. 86¹ VCP, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului Pugyl A. L. și implicit a pedepselor accesorii, potrivit art. 71 al. 5 VCP, stabilind un termen de încercare de 4 ani, pe durata căruia acesta urmează a se supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune Bistrița-Năsăud, potrivit programului care i se va întocmi;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ VCP.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, a fost obligat inculpatul la prelevarea probelor biologice conform dispozițiilor din prezenta lege.

S-a luat act de faptul că în cauză nu există constituire de parte civilă formulată de Pugyl A. L..

În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificat prin OUG nr. 72/2006 au fost obligați inculpații, în solidar, la plata despăgubirilor civile în sumă de 1.104 lei către partea civilă S. Județean de Urgență Bistrița și a sumei de 614,80 lei către partea civilă S. de Ambulanță Județean Bistrița-Năsăud.

În baza art. 274 alin. 2 CPP a fost obligat fiecare dintre inculpați la plata sumei de câte 1.000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud nr. 471/P/2012, înregistrat la Judecătoria Bistrița sub dosar nr._, a fost trimis în judecată inculpatul A. D. P. pentru comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1 și 2 VCP și vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1 și 3 VCP, cu aplic. art. 33 lit. b VCP și inculpatul P. A. L. pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1 și 2 VCP, reținându-se că în data de 29.03.2009, în jurul orelor 10.54, autoturismul marca VW Trasporter cu nr. de înmatriculare F-BI-176, la volanul căruia se afla inculpatul A. D. P., era staționat pe DN 17, pe acostamentul aferent sensului de mers Bistrița - Livezile, din jud. Bistrița-Năsăud.

La un moment dat, numitul A. D. P. a efectuat o manevră de întoarcere a autoturismului, pentru a pătrunde pe banda aferentă sensului de mers Livezile –Bistrița. În timpul acestei manevre a colizionat cu motocicleta marca Honda CBR 600, cu nr. de înmatriculare_, condusă de către inculpatul P. A. L.. În urma accidentului a survenit decesul numitei P. V., pasageră a locul din spate al motocicletei, precum și vătămarea corporală a inculpatului P. A. L..

În calitate de parte vătămată, dar și în calitate de moștenitor al soției sale, victima P. V., P. A. L. a precizat că nu se constituie parte civilă în cauză.

S. Județean de Urgență Bistrița s-a constituit parte civilă cu suma 1.104 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de asistență medicală care au fost acordate lui P. A. L. (fila 157).

Serviciu de Ambulanță Județean Bistrița-Năsăud se constituie parte cu suma de 614,80 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de asistență medicală de urgența și transport medical asistat acordate lui P. L. și P. V. (fila 159).

Inculpatul A. D. P. a precizat în fața instanței că solicită să fie judecat conform procedurii simplificate, întrucât recunoaște în totalitate comiterea faptei, așa cum a fost reținută prin actul de sesizare, la care nu formulează obiecțiuni, a solicitat să fie judecat pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu dorește administrarea altor probe, nu a dorit să dea o nouă declarație în fața instanței de judecată, întrucât își menține declarațiile date în faza de urmărire penală.

Inculpatul P. A. L. s-a declarat nevinovat cu privire la infracțiunea de ucidere din culpă pentru care a fost cercetat și trimis în judecată, considerând că, culpa în producerea accidentului aparține în exclusivitate inculpatului A. D. P..

La data de 29.03.2009, în jurul orelor 10.54, autoturismul marca VW Trasporter cu nr. de înmatriculare F-BI-176, la volanul căruia se afla inculpatul A. D. P., era staționat pe DN 17, pe acostamentul aferent sensului de mers Bistrița - Livezile din jud. Bistrița-Năsăud.

Intenționând să întoarcă această mașină pentru a pătrunde pe banda aferentă sensului de mers Livezile - Bistrița, inculpatul a efectuat o manevră de întoarcere. În timpul acestei manevre, neasigurându-se suficient și neobservând că din direcția de mers Bistrița - Livezile venea motocicleta marca Honda CBR 600, cu nr. de înmatriculare_, condusă de către inculpatul P. A. L., a colizionat cu această motocicletă.

În urma accidentului a survenit decesul numitei P. V., pasageră a locului din spate al motocicletei, precum și vătămarea corporală a inculpatului P. A. L..

Din Raportul de constatare medico-legală (fila 41) a rezultat că moartea lui P. V. a fost violentă și s-a datorat unei insuficiențe circulatorii acute consecutivă unei hemoragii interne prin rupturi pluriviscerale. A rezultat că leziunile s-au putut produce prin mecanismul de proiectare de pe un vehicul cu două roți (motocicletă) și lovire de o suprafață dură (posibil caroseria unei autoutilitare), în cursul unei decelerații bruște, din cadrul unui accident rutier.

Din actele medico-legale (fílele 46-60) a rezultat că P. A. L. a prezentat leziuni corporale traumatice care s-au putut produce în cadrul unui accident rutier, leziuni care au necesitat 48-50 zile îngrijiri medicale. A rezultat, de asemenea, că leziunile nu întrunesc caracteristicile medico-legale ale noțiunii de infirmitate fizică.

S-a constatat, în urma accidentului, că cei doi conducători auto nu se aflau sub influența băuturilor alcoolice.

Pentru elucidarea împrejurărilor în care s-a produs accidentul, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto de către experți din cadrul Biroului Local de Expertize Judiciare Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Conform Raportului de expertiză tehnică auto (fila 72), întocmit de expertul J. D. A., a rezultat că accidentul s-a produs din culpa comună a părților implicate, ambii conducători auto fiind implicați într-o proporție sensibil egală.

Inculpatul P. A. L. a formulat obiecțiuni cu privire la concluziile acestui raport, solicitând efectuarea unei noi expertize.

A fost dispusă efectuarea unei expertize criminalistice de către experți din cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj, expertiză la care a participat ca expert parte, expertul criminalist T. V..

Prin Raportul de expertiză criminalistică (filele 99-110), întocmit de expertul criminalist oficial L. L. din cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj s-au arătat următoarele:

La capitolul nr. V, „Observații preliminare", se arată că toate problemele cuprinse în ordonanța de efectuare a expertizei criminalistice vor fi tratate în cadrul celor patru puncte în care este structurată lucrarea, cu mențiunea că stabilirea vinovăției și a normelor legale încălcate este de competența organelor judiciare.

La capitolul nr. VII, „Concluzii", se arată că: 2 - în planul transversal al drumului impactul a avut loc pe sensul mers Bistrița - Livezile, la o distanță de circa 2,1 metri față de linia continuă ce desparte sensul de mers de acostamentul din dreapta, iar în plan longitudinal la circa 41 metri față de borna hectometrică cu nr. 9, aleasă ca punct de reper în cercetarea locului faptei; viteza de deplasare probabilă a autoturismului VW Transporter din momentul impactului a fost nulă;

viteza de deplasare a motocicletei Honda din momentul impactului a fost de circa 60 km/h; viteza inițială de deplasare a motocicletei Honda a fost de circa 107 km/h; în condițiile date, numitul P. A. L. nu putea evita producerea evenimentului rutier; numitul P. A. L. putea însă preveni producerea accidentului dacă s-ar fi deplasat cu o viteză care să se încadreze în limita admisă pe acel segment de drum.

- numitul P. A. L. putea însă preveni producerea accidentului dacă înainte de a iniția manevra de întoarcere prin viraj la stânga, cât permanent în timpul acesteia, s-ar fi asigurat că în acel moment nu circulă nici un vehicul, astfel încât această manevră să nu prezinte un pericol pentru ceilalți participanți la trafic;

- 4 - accidentul s-a produs, atât din cauza neacordării priorității de trecere cu ocazia manevrei de întoarcere de către A. D. P., cât și din cauza deplasării motocicletei condusă de către P. A. L. cu o viteză superioară celei maxime admise pe acel segment de drum.

Cu privire la concluziile acestui Raport de expertiză, expertul parte T. V. a depus la dosar un comentariu și un punct de vedere (filele 21-143), din care a rezultat că vina exclusivă în producerea accidentului rutier aparține lui A. D. P., care a efectuat manevra de întoarcere a mașinii pe care o conducea fără a se asigura, susținând că P. A. L. s-a deplasat cu motocicleta cu viteza legală pe acel segment de drum.

Luând în considerare faptul că, între punctul de vedere al expertului parte T. V. și concluziile expertizei criminalistice efectuate de către I.E.C.E. Cluj au existat contradicții, s-au solicitat lămuriri Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj.

Din adresa Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj (f.112-114), a rezultat că, în urma analizei materialului pus la dispoziție, menține în totalitate concluziile Raportului de expertiză criminalistică efectuat fi cauză.

Inculpatul P. A. L. a declarat că nu se consideră vinovat de comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa, afirmând că „anterior frânării mă deplasam în treapta a 2-a de viteză și circulam cu 80-90 km/h”……”În treapta a 2-a motocicleta nu poate depăși sub nici o formă 100 km/h”.

La solicitarea acestuia, instanța a dispus efectuarea unui nou raport de expertiză criminalistică, de către Institutul Național de Expertize Criminalistice București.

Prin Raportul de expertiză Criminalistică nr. 141/06.10.2014 s-a răspuns pe larg tuturor obiectivelor stabilite de instanță (f. 361-370).

În primul rând s-a stabilit că „segmentul de drum pe care s-a produs accidentul este în aliniament, pe suprafața carosabila asfaltată circulația fiind organizată în două sensuri, despărțite prin marcaj longitudinal discontinuu”.

„În momentul producerii evenimentului rutier partea carosabilă era uscată, vizibilitatea fiind corespunzătoare desfășurării traficului rutier pe timp de zi”.

La capitolul „Concluzii”, expertul criminalist autorizat a formulat următoarea opinie:

„2. Nu se poate stabili viteza inițială de deplasare a motocicletei Honda înmatriculată cu nr._ . S-a determinat însă o valoare minimă a acestei viteze, fără componenta pierdută prin impact, de cca. 83 km/h.

- Se apreciază că la momentul impactului viteza de deplasare a autoturismului Volkswagen cu nr. F-BI-176 a fost foarte redusă, la limita cu oprirea sau chiar nulă.

3. Locul impactului s-a situat pe sensul de mers Unirea-Livezile al DN 17, contactul inițial dintre motocicletă și autoturism având loc probabil la distanța laterală de cca. 0,7 m de axul median al carosabilului.

4. Se apreciază că o stare de pericol potențial s-a declanșat pentru conducătorul motocicletei la momentul angajării autoturismului Volkswagen pe sensul Unirea-Livezile. Ulterior, autoturismul a pătruns pe contrasens, eliberând, probabil, cea mai mare parte a benzii de circulație a sensului Unirea-Livezile. În momentul în care autoturismul s-a pus în mișcare cu spatele, evoluând iar în interiorul sensului de deplasare al motocicletei, se opinează că s-a declanșat starea de pericol iminent pentru numitul P. A. L..

5. Viteza limită maximă care ar fi permis oprirea prin frânare a motocicletei până la locul impactului (viteza de evitare), în aceleași condiții de acționare a frânei ca cele din momentul producerii evenimentului rutier, ar fi fost de cca. 95 km/h. În situația în care limita maximă de viteză legal admisă era de 100 km/h, nu se pot reține, în condițiile avute în vedere, măsuri certe de evitare a accidentului din partea conducătorului motocicletei, numitul P. A. L..

- Conducătorul autoturismului Volkswagen, numitul A. D. P., putea preveni producerea evenimentului rutier dacă s-ar fi asigurat că nu circulă nici un vehicul din spate sau din lateral și deci că poate face manevra de întoarcere fără să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.

6. Producerea evenimentului rutier s-a datorat evoluției autoturismului Volkswagen pe o traiectorie de intersectare a direcției de deplasare a motocicletei Honda”.

Conform ultimului raport de expertiză, ambii inculpați au culpă în producerea evenimentului rutier, vinovăția acestora fiind însă în proporții diferite, principalul vinovat fiind inculpatul A..

Astfel, stare de pericol potențial s-a declanșat pentru conducătorul motocicletei la momentul pătrunderii autoturismului Volkswagen pe sensul Unirea-Livezile. Ulterior, autoturismul VW a pătruns pe contrasens, eliberând, probabil, cea mai mare parte a benzii de circulație a sensului Unirea-Livezile. În momentul în care autoturismul VW s-a pus din nou în mișcare, cu spatele, evoluând, iar în interiorul sensului de deplasare al motocicletei, s-a opinat că s-a declanșat starea de pericol iminent pentru numitul P. A. L..

Potrivit susținerilor martorului Ș. A., care a declarat că a oprit autovehiculul pe care îl conducea pe sensul de circulație Livezile-Unirea, în momentele premergătoare producerii evenimentului rutier, pentru a permite conducătorului autoturismului Volkswagen să efectueze manevra de întoarcere. La momentul impactului, numitul A. D. P. efectua sau terminase de efectuat mișcarea de mers cu spatele din cadrul manevrei de întoarcere din trei mișcări.

Orientarea roților directoare ale autoturismului VW, observabilă în fotografiile judiciar-operative, confirmă susținerile martorului.

A rezultat astfel că, anterior impactului, autoturismul VW a efectuat o mișcare de virare stânga de pe partea dreaptă a drumului, până pe cea stângă, iar apoi una de mers cu spatele. Prin expertiză nu s-a putut stabili cu certitudine cât timp a durat efectuarea celor două mișcări din cadrul manevrei de întoarcere și, implicit (mai ales că nu s-a putut determina viteza inițială a motocicletei), nici distanța la care s-a aflat autovehiculul condus de numitul Pugyl A. L. la momentul inițierii respectivei manevre.

Inculpatul Pugyl a susținut însă că a observat angajarea pe carosabil a autoturismului VW de pe partea dreaptă a drumului, situație în care expertul a apreciat că o stare de pericol potențial s-a declanșat pentru conducătorul motocicletei la momentul pătrunderii autoturismului VW pe sensul Unirea-Livezile.

Ulterior, autoturismul VW a pătruns pe contrasens, eliberând, probabil, cea mai mare parte a benzii de circulație a sensului Unirea-Livezile. În momentul în care autoturismul VW s-a pus din nou în mișcare, cu spatele, evoluând iar în interiorul sensului de deplasare al motocicletei, se opinează că s-a declanșat starea de pericol iminent pentru numitul P. A. L..

Așa cum s-a reținut în raportul de expertiză, inculpatul Pugyl s-a deplasat pe DN 17 cu viteză peste limita legală, aspect dovedit prin calculele științifice, dar care poate fi dedus și din interpretarea celorlalte probe existente la dosar.

Astfel, din declarația inculpatului A. a rezultat că, anterior inițierii manevrei de întoarcere a autoturismului VW, acesta s-a „asigurat în oglinda retrovizoare și, fiind o zonă dreaptă, am văzut că nu se apropie autovehicule”. Fiind ocupate ambele acostamente, manevra de întoarcere nu s-a putut efectua dintr-o singură mișcare, conducătorul auto realizând întoarcerea din trei mișcări.

Întrucât observase că nu se apropie autovehicule dinspre Unirea, iar manevrele efectuate nu au putut dura foarte mult timp, este cert că motocicleta circula cu viteză mare, astfel încât nu s-a aflat în câmpul vizual la începerea manevrei de întoarcere, cu toate că segmentul respectiv de drum este în aliniament pe o distanță considerabilă.

Faptul că motociclistul circula cu o viteză peste limita legală a rezultat tot din expertiză, unde s-a stabilit că „urma de frânare constatată la fața locului începea la distanța de cca. 65 m de locul impactului. Echivalând acest spațiu cu cel efectiv de frânare în care ar fi trebuit să se oprească motocicleta astfel încât să nu se producă coliziunea, rezultă că viteza maximă care ar fi permis oprirea respectivului autovehicul până la impact (viteza de evitare), în aceleași condiții de acționare a frânei ca cele din momentele producerii accidentului ar fi n fort de 95 km/h”.

Evenimentul rutier s-a produs în afara localităților, pe un drum național european, limita maximă de viteză fiind de 100 km/h.

Ca atare, dacă inculpatul Pugyl ar fi circulat cu o viteză inferioară celei regulamentare pe acel segment de drum, accidentul nu ar fi avut loc, deoarece, acționând sistemul de frânare, ar fi reușit să oprească motocicleta înainte de a ajunge la VW.

Este cert că și acesta are culpă în producerea nefericitului eveniment rutier, culpa sa fiind însă inferioară culpei inculpatului A. care, dacă nu ar fi inițiat manevra de întoarcere, nu ar fi declanșat starea de pericol.

Instanța a apreciat că procentul culpei inculpatului A. D. P. în comiterea faptei este de 70%, iar a inculpatului P. A. L. este în proporție de 30%.

Din materialul probator administrat a rezultat că inculpatul A. D. a încălcat următoarele prevederi legale:

- art. 54 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată „conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcției de mers, de ieșire dintr-un rând de vehicule staționate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulație sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele, este obligat să semnalizeze din timp și să se asigure că o poate face fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic";

- art. 125 a Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 republicată, „pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celălalt, prin manevrare înainte și înapoi sau prin viraj, conducătorul acestuia este obligat să semnalizeze și să se asigure că din față, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment nici un vehicul".

La rândul său, inculpatul P. A. L. a încălcat următoarele prevederi legale:

- art. 48 din OUG 195/2002 republicată, „conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță”;

- art. 49 alin. 4 lit. b din OUG 195/2002 republicată, „Limitele maxime de viteză în afara localităților sunt: pe drumurile expres sau pe cele naționale europene E – 100 km/h”.

Sub aspectul laturii obiective, pentru ambii inculpați au fost realizate toate elementele constitutive prevăzute în norma de incriminare, uciderea din culpă desemnând o conduită greșită într-o împrejurare periculoasă, care provoacă posibilitatea ca, în anumite situații, să se declanșeze consecințe grave pentru viața persoanei. Ceea ce contează este starea de pericol pe care o conține acțiunea, fie prin ea însăși, fie prin modul în care este săvârșită și prin împrejurările care condiționează un anumit comportament.

Așa cum este cazul în speța de față, când la săvârșirea acțiunii și-au adus contribuția două persoane, ambele vor răspunde pentru fapta săvârșită, în raport de gradul de culpă.

Urmarea socialmente periculoasă s-a realizat odată cu moartea victimei, respectiv a pasagerei aflate pe motocicletă.

În privința raportului de cauzalitate, între acțiunea periculoasă (manevra de întoarcere a autoturismului VW și viteza neregulamentară a motocicletei) și rezultatul produs (moartea victimei) există o legătura cauzală directă.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost comisă de ambii inculpați din culpă. Culpa poate fi cu prevedere (ușurință) sau fără prevedere (neglijență). Indiferent de modalitatea sa, vinovăția pentru uciderea din culpă se stabilește în raport de elementele concrete ale speței, iar în cazul de față, când fapta este săvârșită de două persoane, instanța va ține seama doar de gradul de culpă al fiecăruia la individualizarea judiciară a pedepsei.

Săvârșirea faptei reținute în sarcina inculpaților a rezultat cu certitudine din probele administrate în cauză: procesul-verbal de cercetare la fața locului 7-9) și planșa foto aferentă (filele 167-173), actele medico-legale (filele 4 procesele-verbale de verificare tehnică auto (filele 69-71), rapoarte expertiză tehnică auto (filele 72-76, 88-93, 99-110, 112-114), punctul de vedere al expertului parte (filele 121-143), declarațiile martorilor Ș. A. (fila 26), B. M. (fila 29), H. N. (fila 25), Raportul de expertiză Criminalistică nr. 141/06.10.2014 întocmit de Institutul Național de Expertize Criminalistice București (f. 361-370).

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 CP, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; conduita după săvârșirea infracțiunii, constând în atitudinea sinceră de recunoaștere și regret a faptei; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

De asemenea, instanța s-a orientat spre o pedeapsă redusă făcând aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 CPP, care prevăd că, în situația în care inculpatul recunoaște starea de fapt descrisă în actul de sesizare, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime.

Raportat la faptul că inculpatul nu are antecedente penale, că a recunoscut și regretat sincer fapta comisă, că în perioada scursă de la începerea cercetărilor în cauză a avut posibilitatea de a conștientiza gravitatea faptelor sale și de a-și revizui conduita socială, instanța consideră că acesta merită o șansă de reabilitare, astfel că s-a orientat spre o pedeapsă neprivativă de libertate.

Instanța a apreciat că, față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, se impune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b VCP.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 71 VCP, s-a dispus, ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării de către inculpat a drepturilor prevăzute de art. art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b C.penal, pe perioada executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5 VCP s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b VCP, pe durata termenului de încercare.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, inculpatul a fost obligat la prelevarea probelor biologice conform dispozițiilor din prezenta lege.

Fapta inculpatului Pugyl A. L., de a ucide din culpă pe numita Pugyl V., ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 1 și 2 VCP, pentru care instanța l-a condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, făcând aplic. art. 396 alin. 10 CPP.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 CP, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; conduita după săvârșirea infracțiunii, constând în atitudinea de nerecunoaștere a faptei; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Raportat la faptul că inculpatul a declarat că nu se consideră vinovat de fapta comisă, dar ținând cont de lipsa antecedentelor penale, precum și de împrejurarea că acesta, dar că în perioada scursă de la începerea cercetărilor în cauză a avut posibilitatea de a conștientiza gravitatea faptei sale și de a-și revizui conduita socială, instanța consideră că acesta merită o șansă de reabilitare, astfel că s-a orientat spre o pedeapsă neprivativă de libertate conform art. 86¹ VCP.

În temeiul art. 71 alin. 5 VCP instanța a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b VCP pe durata termenului de încercare.

În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificată prin OUG nr. 72/2006 au fost obligați inculpații, în solidar, la plata despăgubirilor civile în sumă de 1.104 lei către partea civilă S. Județean de Urgență Bistrița și a sumei de 614,80 lei către partea civilă S. de Ambulanță Județean Bistrița-Năsăud.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații P. A. L. și A. D. P..

Inculpatul A. D. P. a solicitat desființarea hotărârii și judecând, să se dispună reducerea pedepsei aplicate și a se dispune suspendarea condiționată a executării acesteia fără supraveghere având în vedere că a colaborat cu organele de anchetă și a contribuit la aflarea adevărului, este plecat din țară, este singurul întreținător al familiei, având doi copii minori.

Inculpatul P. A. L. a solicitat desființarea hotărârii și judecând să se dispună în principal achitarea sa de sub învinuirea de a fi săvârșit infracțiunea de ucidere din culpă conform art.16 lit.a C.pr.pen.

În motivarea apelului, inculpatul a arătat că acesta nu are nicio culpă în producerea accidentului de circulație în urma căruia a decedat soția sa, iar instanța de fond nu a interpretat corect expertizele criminalistice efectuate în cauză din care a rezultat că inculpatul a circulat cu o viteză de 83 km/h și că anterior frânării circula în treapta a 2-a de viteză, în care motocicleta nu poate depăși sub nicio formă 100 km/h.

S-a mai arătat că instanța de fond nu a ținut cont de raportul de expertiză conform căruia numai prin echivalarea spațiului de circa 65 m de locul impactului – unde s-a găsit prima urmă de frânare a motocicletei – cu spațiul de frânare necesar opririi în aceleași condiții de acționare a frânei ca cele din momentul producerii accidentului, se obține viteza de 95 km/h, ce reprezintă viteza sub care accidentul ar fi putut fi evitat de inculpatul P.. Dar, conform expertizei, nu s-a putut determina distanța la care s-a aflat motocicleta condusă de inculpatul P. la momentul inițierii manevrei de întoarcere a microbuzului de către inculpatul A.. Viteza de evitare a impactului a fost calculată la 95 km/h presupunându-se că pe toți cei 65 m ai spațiului de frânare luat în considerare, frâna motocicletei a fost acționată constant în aceleași condiții ca cele din momentul producerii accidentului. Ori, doar în primii 33,8 m, din totalul de circa 65 m, observând manevra neregulamentară de întoarcere efectuată de conducătorul autovehicolului VW Transporter, inculpatul P. a frânat intensiv.

În subsidiar, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei ținând cont de circumstanțele concrete în care s-a produs accidentul și de faptul că acesta este o victimă a evenimentului rutier provocat de inculpatul A. D. P..

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că prima instanță pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, iar în ceea ce privește pe inculpatul A. D. P., conform recunoașterii vinovăției, în conformitate cu disp.art.274, art.275 C.pr.pen., a stabilit în mod corespunzător starea de fapt și vinovăția acestora cu privire la infracțiunile cu care au fost trimiși în judecată, respectiv de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1 și 2 C.pen., cu o culpă de 70% în sarcina inculpatului A. D. P. și de 30% în sarcina inculpatului P. A. L..

În fapt, la data de 29.03.2009 în jurul orelor 10,54 aflându-se în staționare în autoturismul VW Transporter cu nr.F-BI-176 pe DN 17, pe acostamentul aferent sensului de mers Bistrița-Livezile, inculpatul A. D. P. a efectuat o manevră de întoarcere a autoturismului pentru a pătrunde pe banda de pe sensul de mers Livezile-Bistrița, neasigurându-se suficient și neobservând că din direcția Bistrița-Livezile venea motocicleta marca Honda CBR 600 cu nr._, condusă de inculpatul P. A. cu care a intrat în coliziune, iar în urma accidentului a survenit decesul numitei P. V., pasagera locului din spate a motocicletei, precum și vătămarea corporală a inculpatului P. A..

Inculpatul A. D. P. și-a recunoscut vinovăția, iar pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, în mod judicios s-a apreciat că acesta a încălcat dispozițiile art.54 alin.1 din OUG 195/2002, art.125 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, iar prin aceasta a cauzat decesul unei persoane, faptă ce întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.178 alin.1 și 2 C.pen.

Cu privire la inculpatul P. A. L., s-a stabilit de asemenea corect că acesta a încălcat disp.art.48 din OUG nr.195/2002 potrivit cărora conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.

În cauză au fost întocmite trei expertize de specialitate criminalistică, iar cea care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză este expertiza întocmită în cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj, din care a rezultat că inculpatul P. A. L. putea preveni producerea accidentului dacă ar fi circulat cu o viteză mai redusă cu atât mai mult cu cât manevra de întoarcere efectuată de inculpatul A. D. a fost observată de la distanță, iar aceasta a avut loc în trei mișcări. Chiar dacă se acceptă ideea că inculpatul a circulat cu o viteză de sub 100 km/h, în condițiile în care a observat manevrele efectuate de inculpatul A., trebuia să-și ia măsurile de prevedere și să reducă viteza în așa fel încât să evite impactul cu autoturismul condus de celălalt inculpat.

Cu toate acestea, ținând cont de concluziile raportului de expertiză la care s-a făcut referire mai sus, viteza de deplasare a motocicletei conduse de inculpatul P. A. L. nu putea fi mai mică de 95 km/h, aceasta fiind stabilită ca viteza maximă pentru evitarea impactului față de urmele de frânare constatate la locul accidentului. În condițiile în care, chiar inculpatul a declarat că nu a acționat frâna de la momentul observării obstacolului pe carosabil, ci doar mai târziu, rezultă în mod evident că viteza de deplasare a acestuia era superioară celei legale, cu atât mai mult cu cât urmele au fost măsurate pe o distanță de 65 de metri. În acest sens, corect s-a reținut de către prima instanță încălcarea dispozițiilor legale privind depășirea limitei de viteză.

Față de cele de mai sus și cele reținute de instanța de fond, vinovăția inculpatului P. A. nu poate fi contestată, motiv pentru care se impune condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1 și 2 C.pen.din 1969.

Cu toate acestea, ținând cont de conduita determinantă a inculpatului A. D. în crearea stării de pericol și în producerea accidentului în urma căruia a decedat soția inculpatului P. A., instanța de fond a stabilit proporția culpelor în mod corect, astfel că în sarcina inculpatului P. A. s-a reținut culpa de 30%.

Față de această situație, de împrejurările concrete în care a avut loc accidentul în urma căruia a decedat chiar soția inculpatului P. A., Curtea apreciază că gradul culpei de 30% trebuie să se reflecte și în pedeapsa aplicată inculpatului, iar față de împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale se pot reține în favoarea sa circumstanța atenuantă prev.de art.74 alin.1 lit.a cât și art.74 alin.2 C.pen.din 1969, motiv pentru care legea penală mai favorabilă va fi apreciată vechiul C.pen., iar apelul va fi admis în baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen., procedându-se la o nouă individualizare a pedepsei.

Ținând cont de criteriile prev.de art.72 C.pen. și anume, gradul de pericol social concret al faptei prin prisma modalității de comitere, a gradului de culpă, a persoanei făptuitorului, a urmărilor acesteia care s-au produs chiar în legătură cu o persoană foarte apropiată, Curtea va dispune condamnarea la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare pentru care în baza art.81 C.pen.din 1969 se va dispune suspendarea condiționată, pe termen de încercare stabilit conform art.82 C.pen., ținând cont de toate împrejurările care circumstanțiază persoana inculpatului, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și în această modalitate.

Totodată, se va face aplicarea disp.art.71 rap.la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a C.pen.și art.71 alin.5 C.pen.din 1969, apreciindu-se în raport de fapta comisă și persoana inculpatului că se impune aplicarea acestei pedepse accesorii.

Referitor la despăgubirile civile la care au fost obligați cei doi inculpați, al căror cuantum nu a fost contestat, se constată că instanța de fond nu a avut în vedere gradul culpei și în acest sens se va stabili că sumele să fie achitate în solidar, proporțional cu culpa fiecăruia dintre cei doi inculpați.

Referitor la inculpatul A. D. P., instanța a stabilit o pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei și contribuția acestuia la săvârșirea ei, consecințele fiind deosebit de grave și anume decesul unei persoane, astfel că nu se justifică reducerea pedepsei și nici schimbarea modalității de executare, chiar dacă inculpatul a avut o atitudine sinceră în cursul procesului.

Pentru aceste considerente, apelul declarat de inculpatul A. D. P. va fi respins în baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen.

Văzând și disp.art.275 alin.2 și 3 C.pr.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I DE

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de inculpatul P. A. L. împotriva sentinței penale nr. 267 din 2 februarie 2015 a Judecătoriei Bistrița pe care o desființează cu privire la latura penală și latura civilă și, pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:

Condamnă pe inculpatul:

P. A. L., fiul lui Jozsef Vilmoș și E., născut la data de 04.08.1978 în Reșița, jud. C. S., cu domiciliul în Bistrița, .. 40, jud. Bistrița-Năsăud, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal din 1969 cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a, alin. 2 Cod penal din 1969 și art. 5 Cod penal, la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal din 1969 suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 4 luni potrivit art. 82 Cod penal din 1969.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969.

Face aplicarea art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969.

Stabilește ca despăgubirile civile la care a fost obligat inculpatul Pugyl A. L. în solidar cu inculpatul A. D. P. să fie achitate proporțional cu gradul culpei de 30% în sarcina inculpatului P. A. L. și 70% în sarcina inculpatului A. D. P..

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

II. În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul A. D. P. împotriva aceleași sentințe.

Stabilește suma de 200 lei reprezentând onorariul pentru avocat din oficiu S. F. C. ce se va avansa din FMJ în favoarea Baroului de avocați Cluj.

Obligă inculpatul A. D. P. la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, celelalte cheltuieli rămânând în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 3 iulie 2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

C. I. E. B. D. S.

red.C.I./A.C.

8 ex. – 07.07.2015

jud.fond.A. C. S.

← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 956/2015. Curtea de...		Verificare măsuri preventive (art.205 NCPP). Încheierea nr.... →

Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr. 958/2015. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr. 958/2015. Curtea de Apel CLUJ