Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr. 25/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 25/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 13-01-2015
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.25/2015
Ședința publică din 13 ianuarie 2015
JUDECĂTOR CAMERĂ PRELIMINARĂ: V. V. A.
GREFIER: L. C.
P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin PROCUROR: A. M.
S-a luat spre examinare contestația formulată de inculpatul P. V., împotriva încheierii penale nr.1/C/05.01.2015, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj, prin care s-a respins cererea formulată de inculpat privind încuviințarea părăsirii domiciliului, acesta fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 5 Cod Penal (10 acte materiale);
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. V. personal, asistat de apărător ales, av.B. L., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că-și menține contestația formulată.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a contestației.
Apărătorul inculpatului, în temeiul art.425/1 alin.7 pct.2 lit.a C.pr.pen., rap.la art.205 și art.221 alin.6 C.pr.pen., solicită admiterea contestației, desființarea încheierii atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să se încuviințeze cererea formulată de inculpat, respectiv aceea de a munci, acest drept fiind recunoscut de legiuitor, apreciind că acest drept este și necesar raportat la situația inculpatului. Arată că disp.art.221 alin.6 C.pr.pen., prevede că la cererea motivată a inculpatului, acestuia i se poate permite părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi și interese legitime ale inculpatului. Solicită a se avea în vedere că inculpatul are calitatea de administrator în cadrul societății Sinai Comipex SRL care funcționează din anul 1993 iar contractul de muncă a acestuia a fost suspendat de la momentul luării măsurii arestării preventive. Pe de altă parte, este adevărat că această măsură a fost înlocuită în urmă cu două luni de zile cu măsura arestului la domiciliu. Arată că societatea este singura sursă de venit a inculpatului iar aceasta a înregistrat un declin profund de la momentul arestării pentru că inculpatul a fost cel care s-a ocupat de bunul mers al societății. Mai arată că această societate are sediul în Iclod în localitatea în care își execută pedeapsa preventivă inculpatul iar bunul mers al procesului penal nu este afectat în nici un mod dacă i se permite inculpatului să lucreze în cadrul societății. De asemenea, arată că la data de 24 ianuarie 2015 societatea urmează a fi supusă unui control fiscal care vizează o perioadă retroactivă de 5 ani de zile. Este adevărat că anumite dintre atribuțiile inculpatului au fost delegate însă, pentru apărarea intereselor legitime ale acestuia și raportat la faptul că este singura sursă de venit raportat și la faptul că are patru copii în întreținere, solicită admiterea cererii formulate.
Reprezentantul Parchetului, în temeiul art.425/1 alin.7 pct.1 lit.b C.pr.pen., solicită respingerea contestației formulate, apreciind că judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Cluj a statuat corect în ceea ce privește necesitatea menținerii arestului la domiciliu și pentru viitor și nu în ultimul rând a respins cererea formulată de acesta de a i se încuviința desfășurarea de activități la societatea lui. Solicită a se avea în vedere că inculpatul este trimis în judecată în interesul societății comerciale . și nu în ultimul rând că odată analizate aspectele ce țin de legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu, chiar dacă această măsură nu este la fel de restrictivă ca și cea a arestului preventiv, produce efectele reglementate de Codul de procedură penală printre care se numără implicit deducerea din durata pedepsei a duratei arestului la domiciliu, însă, în condițiile în care inculpatul, arestat la domiciliu, ar avea posibilitatea să desfășoare toate activitățile specifice conducerii firmei în interesul căreia a săvârșit fapta dedusă judecății, ar determina concluzia că arestul la domiciliu este total lipsit de conținutul pentru care a fost instituit.
Inculpatul P. V. având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației, achiesând concluziilor puse de apărătorul său. Arată că are patru copii iar singura sursă de venit care îi asigura un venit lunar pentru întreținerea familiei este societatea .. De asemenea, arată că de la data încheierii contractului de muncă nu mai are altă sursă de existență.
CURTEA:
Prin încheierea penală nr. 1 pronunțată la data de 5 ianuarie 2015 de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Cluj, în temeiul 348 C.p.pen. rap. la art. 207 al.4 și 6 C.p.pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a arestului la domiciliu dispusă față de inculpații:
- U. H. D., fiul lui D. V. și R. A., născut la data de 23.05.1960 în Cluj-N., jud. Cluj, CNP_;
- B. I., fiul lui I. și F., născut la data de 18.09.1968 în Huedin, jud. Cluj, CNP_ și
- P. V., fiul lui V. și M., născut la data de 30.10.1968 în ., CNP_, măsură care a fost menținută.
S-a respins cererea formulată de inculpatul P. V. privind încuviințarea părăsirii domiciliului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 4/P/2014 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DNA - Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților: U. H. D., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod Penal, (10 acte materiale); luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod Penal (7 acte materiale); fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal anterior cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod Penal în forma participației improprii ca instigator potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale); complicitate la spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 Cod Penal și art. 48 alin. 1 Cod penal; luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 Cod Penal, totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal; B. I., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de: dare de mită prev. de art. 255 Cod penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic, art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod Penal (7 acte materiale); fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal anterior cu aplic, art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod Penal în forma participației improprii ca instigator potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale); spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu art. 5 din Noul Cod Penal; totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal; P. V., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 5 Cod Penal (10 acte materiale). Au fost trimiși în judecată în stare de libertate inculpații P. I., pentru săvârșirea infracțiunii de: luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 Cod Penal și D. G. R., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 Cod Penal și dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 Cod Penal; totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut pe scurt, în privința inculpatului U. H. D. aceea că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Cluj a pretins de la inculpatul P. V. suma totală de 693.224 lei, din care în perioada aprilie 2013-mai 2014, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a primit în zece tranșe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a și alin. 4 lit. a și b din Legea 215/2001 a administrației publice locale, să direcționeze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanțare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unități administrativ teritorial din județul Cluj, în vederea finanțării contractelor pe care respectivele entități le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL deținută de inculpatul P. V.. (10 acte materiale).
În același timp, s-a reținut că inculpatul U. H. D., în calitate de președinte al Consiliului Județean Cluj a pretins de la inculpatul B. I. suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012-martie 2014, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a primit în șapte tranșe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c), alin. 3 lit. a și alin. 4 lit. a și b din Legea 215/2001 a administrației publice locale, să direcționeze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plății contractelor derulate de SCC N. SA deținută de inculpatul B. I. (7 acte materiale).
S-a reținut și faptul că inculpatul U. H. D. la data de 13 mai 2014 a convenit cu inculpatul B. I. ca acesta să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05._, precum și a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societățile deținute de omul de afaceri, respectiv . cu societatea Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative SRL, reprezentată de suspectul F. A. F. S., ce atestă în fals o convenție comercială între cele două societăți, acte folosite pentru a crea aparența unei plăți licite asupra unui studiu de piață - sondaj de opinie de care a beneficiat președintele Consiliului Județean Cluj, în valoare de 5.000 euro, încercând astfel să disimuleze adevărata înțelegere între părți, respectiv plata unei sume cu titlu de mită.
La data de 13 mai 2014 același inculpat a convenit cu inculpatul B. I. ca acesta să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/ 12.05.2004, precum și a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societățile deținute de omul de afaceri, respectiv . cu societatea Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative SRL, reprezentată de suspectul F. A. F. S., acte care au fost semnate din partea societății Napocamin de martorul F. M., care a acționat fără vinovăție (2 acte materiale).
În final s-a reținut și că inculpatul U. H. D. la data de 9 aprilie 2014 împreună cu inculpatul P. I. a pretins de la inculpatul D. G. R. - director de dezvoltare al . suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanți ai Consiliului Județean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuțiilor și prerogativelor funcției elective (cu referire la cele prev. de art. 104 alin. 1 lit. b, alin. 3 lit. a din Legea 215/2001), să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre și să emită o Hotărâre de Consiliu Județean, prin care să se aprobe în favoarea societății UTI Hotel & Parking SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internațional A. I. Cluj-N., sumă din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro.
În privința inculpatului B. I. se arată în actul de sesizare al instanței că în perioada octombrie 2012-martie 2014, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a remis inculpatului U. H. D. suma de 278.000 lei din suma totală de 300.000 lei pretinsă, pentru ca acesta în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a și alin. 4 lit. a și b din Legea 215/2001 a administrației publice locale, să direcționeze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plății contractelor derulate de SCC N. SA pe care o deținea (7 acte materiale).
Totodată, se afirmă că la data de 13 mai 2014 acest inculpat a convenit cu inculpatul U. H. D. să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum și a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societățile deținute de omul de afaceri, respectiv . cu societatea Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative SRL, reprezentată de suspectul F. A. F. S., ce atestă în fals o convenție comercială între cele două societăți, acte folosite pentru a crea aparența unei plăți licite asupra unui studiu de piață- sondaj de opinie de care a beneficiat președintele Consiliului Județean Cluj, acte care au fost semnate din partea societății Napocamin de martorul F. M., care a acționat fără vinovăție.
În același timp, se arată în cuprinsul rechizitoriului că inculpatul P. V. a promis inculpatului U. H. D. suma totală de 693.224 lei din care în perioada aprilie 2013-mai 2014, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a remis în zece tranșe suma totală de 134.500 lei pentru ca președintele Consiliului Județean Cluj, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a) și alin. 4 lit. a și b din Legea 215/2001 a administrației publice locale, să direcționeze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanțare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unități administrativ teritorial din județul Cluj, în vederea finanțării contractelor pe care respectivele entități le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL deținută de inculpatul P. V. (10 acte materiale).
Despre inculpatul P. I., consilier județean în cadrul Consiliului Județean Cluj, se arată că la data de 9 aprilie 2014 împreună cu inculpatul U. H. D. a pretins de la inculpatul D. G. R.- director de dezvoltare al . suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanți ai Consiliului Județean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuțiilor și prerogativelor funcției elective (cu referire la cele reglementate de art. 91 alin. 4 lit. a) și b) din Legea 215/2001) să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre și să voteze favorabil o Hotărâre de Consiliu Județean, prin care să se aprobe în favoarea societății UTI Hotel & Parking SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internațional A. I. Cluj-N., sumă din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro.
În fine, se arată că inculpatul D. G. R. în calitate de director de dezvoltare al ., la data de 9 aprilie 2014 a promis inculpaților P. I., consilier județean în cadrul Consiliului Județean Cluj și U. H. D., președinte al Consiliului Județean Cluj suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanți ai Consiliului Județean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuțiilor și prerogativelor funcției elective aceștia să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre și să voteze favorabil o Hotărâre de Consiliu Județean, prin care să se aprobe în favoarea societății UTI Hotel & Parking SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internațional A. I. Cluj-N., sumă din care la data de 17.04.2014 a remis efectiv câte 5.000 euro pentru fiecare.
Inculpații U. H. D., B. I. șiP. V., au fost arestați preventiv pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 29.05.2014 și până la data de 27.06.2014 inclusiv, prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți nr. 53/C/29.05.2014 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr._, în temeiul art. 202 al.1,3,4 lit. e din C.p.pen., art.223 al. 2 C.p.pen și art.226 C.p.pen..
Ulterior, în mod succesiv, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj potrivit art.348 C.p.pen. rap. la art. 207 al.2 și respectiv art. 207 al .6 C.p.pen. a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive care a fost menținută până la data de 10.11.2014 când s-a dispus înlocuirea măsurii preventive a arestului cu măsura arestului domiciliar. Precizăm faptul că inculpații U. H. D. și P. V. au fost plasați în arest la domiciliu din data de 12.11.2014 odată cu rămânerea definitivă a încheierii prin care s-a dispus înlocuirea, în timp ce inculpatul B. I. urmare a admiterii contestației sale împotriva încheierii penale nr. 288 din data de 27.10.2014 prin care s-a respins cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arestul domiciliar, a fost liberat din penitenciar în data de 11.11._.
La data de 8 decembrie 2014 judecătorul de cameră preliminară în condițiile art. 207 al. 6 C.p.pen. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu și a menținut-o.
În același context, s-a reținut că potrivit art. 207 al.6 C.p.pen. în tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu și conform art.207 al. 4 C.p.pen. când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat.
D. urmare, la acest moment procesual, analizând legalitatea și temeinicia măsurii preventive luată față de inculpați, în raport cu dispozițiile legale în vigoare, dar și față de natura și gravitatea faptelor și circumstanțele care caracterizează persoana inculpaților, judecătorul de cameră preliminară a constatat că măsura preventivă a arestului la domiciliu s-a luat cu respectarea legii si în mod temeinic, temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii preventive se mențin și impun în continuare privarea lor de libertate.
Potrivit art. 218 C.p.pen. arestul la domiciliu se poate dispune dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 223 C.p.pen. și dacă luarea acestei măsuri este necesară și suficientă pentru realizarea unuia dintre scopurile prevăzute la art. 202 al. 1 C.p.pen.
Art. 223 al. 2 C.p.pen. reținut ca și temei de arestare la luarea măsurii, stabileștecă măsura arestării preventive poate fi luată dacă inculpatul este bănuit a fi comis printre altele, o infracțiune de corupție sau spălare de bani și dacă pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia se constată privarea sa de libertate este necesară, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.
În concret, analiza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale a confirmat existența unor probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpații ar putea fi autorii infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată față de declarațiile martorilor audiați, notele de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpați și cu alte persoane, extrase de cont, planșele fotografice, procese verbale de percheziție, adrese și înscrisuri, care conturează activitatea infracțională desfășurată de aceștia, dar și față de declarațiile inculpaților care nuanțat sau parțial recunosc învinuirea care li se aduce.
Fără îndoială la acest moment, verificarea subzistenței temeiurilor de arestare nu presupune analiza completă și concordantă a probatoriului administrat, nici identificarea unor probe certe de vinovăție, ci doar verificarea existenței unor date sau informații care să susțină suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, condiție pe care o apreciem îndeplinită în cazul de față.
În același timp, potrivit art. 202 al. 1 C.p.pen. ,,măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni”, art. 202 al. 3 C.p.pen. stabilind că „orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.
Din această perspectivă, trebuie să observăm faptul că inculpații sunt bănuiți a fi comis infracțiuni de o gravitate semnificativă, afectarea valorilor sociale ocrotite de legea penală este evidentă și consistentă iar criteriile identificate în art. 223 al. 2 C.p.pen. și anume, gravitatea faptei, modul și circumstanțele de comitere, anturajul și mediul din care aceștia provin, antecedentele penale și alte împrejurări privitoare la persoana acestora, pledează pentru menținerea măsurii preventive cu atât mai mult cu cât la acest moment cercetarea judecătorească nu a fost demarată, privarea lor de libertate fiind necesară și în continuare, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
La analiza subzistenței temeiului de arestare avem în vedere natura și gravitatea concretă a faptei sau faptelor la care se referă învinuirea, modul și circumstanțele de comitere a acestora, valoarea estimată a mitei, în raport de care, în opinia noastră, este evidentă necesitatea privării de libertate a inculpaților, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, pericolul care este de actualitate în condițiile în care rezonanța socială a faptelor comise a fost una de amploare deosebită din perspectiva calității persoanelor implicate și a conduitei infracționale descrise în actul de sesizare.
Ca atare, analizând atât gravitatea infracțiunilor și circumstanțele concrete ale comiterii lor, cât și circumstanțele de ordin personal ale inculpaților, s-a opinat că este evidentă în continuare necesitatea privării de libertate a inculpaților, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, pentru realizarea scopului prev. de art. 202 al. 1 C.p.pen. din perspectiva asigurării unei bune desfășurări a procesului penal fiind suficientă măsura preventivă a arestului la domiciliu.
Pentru considerentele expuse anterior, s-a opinat că și la acest moment procesual, se impune menținerea măsurii preventive a arestului la domiciliu, aceasta fiind în opinia noastră necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică și în același timp, suficientă pentru realizarea scopului la care se referă art. 202 al.1 C.p.pen. acela al bunei desfășurări a procesului penal,
Inculpatul P. V. a solicitat cu această ocazie, încuviințarea de a părăsi domiciliul în vederea prezentării la sediul . Iclod, având în vedere că aceasta a înregistrat un declin odată cu arestarea sa și pentru asigurarea mijloacelor esențiale de existență.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație inculpatul POGACEAN V. solicitând admiterea acesteia, desființarea încheierii atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să se încuviințeze cererea inculpatului de a se prezenta la locul de muncă unde are un calitatea de administrator, după un program stabilit.
În motivarea contestației s-a arătat că prezentarea inculpatului la locul de muncă este necesară pentru realizarea unor drepturi și interese legitime, că societatea este unica sursă de venituri a inculpatului și a familiei acestuia, că aceasta urmează să fie supusă unui control fiscal și că are patru copii minori în întreținere.
Contestația formulată în cauză este nefondată.
Potrivit art. 221 al. 6 C.p.pen. la cererea scrisă și motivată a inculpatului aflat în arest la domiciliu judecătorul de cameră preliminară îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învățământ sau de pregătire profesională ori la alte activități similare sau pentru procurarea mijloacelor esențiale de existență, precum și în alte situații temeinic justificate, pentru o perioadă determinată, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime ale inculpatului.
Arestul la domiciliu este o măsură preventivă privativă de libertate, inculpatul fiind cercetat pentru fapte despre care se susține că au fost comise și în interesul acestei societăți, or, dispozițiile art. 221 al. 6 C.p.pen. au fost instituite pentru situații speciale, pentru a nu împiedica persoana în cauză să-și realizeze unele drepturi și interese legitime imediate, legate de muncă, absolvirea unor cursuri de învățământ sau pregătire profesională ori pentru procurarea mijloacelor esențiale de existență ori alte situații temeinic justificate, ceea ce instanța de fond a apreciat că nu este cazul în speță, inculpatul nefăcând dovada lipsei mijloacelor de subzistență iar gestionarea intereselor societății se poate realiza și în condițiile arestului la domiciliu sau prin plasarea atribuțiilor de administrare și în mâna altor persoane.
Intervalul de timp scurs de la plasarea inculpatului în arest la domiciliu este destul de redus, ceea ce face ca, odată ce s-a afirmat existența unui pericol pentru ordinea publică și necesitatea menținerii măsurii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, cererea inculpatului de părăsire a domiciliului să apară ca nefondată, atâta timp cât nu s-a făcut dovada vreunei împrejurări speciale care să impună prezența sa la sediul firmei respective, existând posibilitatea delegării atribuțiilor sale.
În mod legal și temeinic Tribunalul Cluj a apreciat că dispozițiile art. 221 alin. 6 C.pr.penală se aplică numai în cazuri excepționale, în vederea realizării și procurării mijloacelor de subzistență a inculpatului sau a familiei acestuia ori în alte situații deosebite, condiție care nu este îndeplinită în prezenta cauză.
Așa fiind în temeiul art. 205 C.pr.penală, Curtea va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul Pogacean V., obligându-l, potrivit art. 275 alin. 2 C.pr.penală, la 300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca neîntemeiată contestația formulata de inculpatul POGACEAN V. împotriva încheierii penale nr. 1 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Cluj.
Obligă inculpatul să plătească 200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința camerei de consiliu din 13 ianuarie 2015.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ, GREFIER,
V. V. A. L. CADIS
Red.V.V.A./23.01.2015.
Dact.H.C./4 ex./27.01.2015.
Jud.fond: A. Ț..
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Ultrajul contra bunelor moravuri. Art.375 NCP. Decizia nr.... → |
|---|
