Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 53/2016. Curtea de Apel CLUJ

Decizia nr. 53/2016 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 53/2016

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr._

Cod operator date cu caracter personal 8428

DECIZIA PENALĂ nr. 53/A/2016

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: D. P.

JUDECĂTOR: I. – C. M.

GREFIER: N. N.

MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentant prin procuror: D. S.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de către inculpatul - apelant C. A. – C. împotriva sentinței penale nr. 1555/04.12.2015, pronunțate de către Judecătoria Cluj - N., în dosar nr._, în care inculpatul – apelant C. A. – C. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj – N., dat în dosarul de urmărire penală nr. 8075/P/2015, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen.

La apelul nominal, se prezintă inculpatul – apelant C. A. - C., în stare de arest preventiv și asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, d-na avocat S. Bara, din cadrul Baroului Cluj, cu delegație pentru asistența judiciară depusă la dosar, f. 9, lipsind partea civilă T. M..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul - apelant arată că este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.

Curtea aduce la cunoștința inculpatului – apelant drepturile procesuale conferite de dispozițiile art. 83 lit. a C.proc.pen., respectiv dreptul de a nu face nici o declarație și faptul că dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa.

Inculpatul – apelant C. A. – C. arată că își menține declarațiile date și că nu are aspecte suplimentare de învederat, aspecte consemnate în cuprinsul procesului – verbal, întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 110 C.proc.pen., semnat de către inculpatul – apelant, apărătorul său, președintele completului de judecată și grefierul de ședință (f.10).

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de ridicat, Curtea acordă părților asupra apelului declarat de către inculpatul – apelant.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul – apelant C. A. – C., d-na avocat S. Bara solicită, în temeiul dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen., admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, rejudecând, să se dispună reducerea pedepsei aplicate inculpatului – apelant la minimul special prevăzut de lege, având în vedere poziția onestă a acestuia, cuantum redus al prejudiciului și faptul că acesta a fost recuperat în integralitate.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de inculpatul – apelant, având în vedere starea de recidivă.

Inculpatul – apelant C. ALEXADNRU – C., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a apelului.

CURTEA,

Prin sentința penală nr. 1555 din 04.12. 2015 a Judecătoriei Cluj –N., în temeiul art. 396 alin. (2), alin. (10) din C.p.p. și art. 43 alin. (5) din C.p., a fost condamnat inculpatul C. A. C., fiul lui O. N. și al Anișoarei, născut la data de 10.04.1989 în Municipiul C., jud. D., domiciliat în Municipiul Cluj-N., jud. Cluj, având C.I. . nr._, CNP_, studii – 12 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație și loc de muncă, aflat în stare de recidivă postexecutorie și postcondamnatorie, la pedeapsa de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 233 din C.p., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C.p.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), n), alin. (3) și alin. (5) din C.p., coroborate cu art. 67 alin. (2), art. 68 alin. (1) lit. c) și art. 233 din C.p., s-a interzis inculpatului, cu titlul de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv de a comunica și de a se apropia de persoana vătămată T. M., pe o perioadă de 3 ani, începând după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. (1) și alin. (3) din C.p., rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) din C.p.,s-a interzis inculpatului, cu titlul de pedeapsă accesorie, exercitarea acelorași drepturi, începând cu momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 41 alin. (1) din C.p., s-a constatat că infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 233 din C.p., care face obiectul prezentei hotărâri se află în stare de recidivă postcondamnatorie în raport de condamnările la pedepsele de 4 ani și 8 luni închisoare, respectiv 2 ani și 6 luni închisoare dispuse prin sentința penală nr. 1077/03.10.2011, pronunțată de către Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._/211/2011, definitivă prin nerecurare la 18.10.2011, precum și în raport de condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 587/10.05.2012, pronunțată de de către Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._/211/2011, definitivă prin decizia penală nr. 859/06.06.2012 a Curții de Apel Cluj – pedeapsa rezultantă în urma contopirilor de 4 ani și 8 luni închisoare.

S-a constatat că inculpatul a comis infracțiunea de tâlhărie în termenul de supraveghere de 247 zile rezultat în urma liberării condiționate dispuse la data de 19.08.2015 prin sentința penală nr. 285/2015 a Tribunalului Cluj.

În baza art. 104 alin. (2) din C.p., s-a revocat beneficiul liberării condiționate acordate prin sentința penală nr. 285/19.08.2015 a Tribunalului Cluj și dispune executarea de către inculpat a restului de pedeapsă de 247 zile închisoare.

În temeiul art. 104 alin. (2) teza a II-a rap. la art. 43 alin. (1) din C.p.,s-a adaugat pedeapsa de 4 ani și 6 luni la restul rămas de executat de 247 zile, inculpatul C. A. C. având de executat pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani, 6 (șase) luni și 247 (două sute patruzeci și șapte) zile închisoare în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (1) din C.p., s-a aplicat alături de pedeapsa principală rezultantă de 4 ani, 6 luni și 247 zile închisoare, pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitări drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv de a comunica și de a se apropia de persoana vătămată T. M., pe o perioadă de 3 ani, începând după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 45 alin. (5) din C.p. rap. la art. 45 alin. (2) și alin. (3) din C.p., a fost contopită pedeapsa accesorie aplicată prin prezenta sentință cu cea stabilită anterior prin sentința penală nr. 587/10.05.2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._/211/2011, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 859/06.06.2012 a Curții de Apel Cluj, inculpatul având de executat în final pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitări drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv de a comunica și de a se apropia de persoana vătămată T. M., începând cu momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 72 din C.p., instanța a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C. A. C. durata reținerii dispuse prin ordonanța din data de 16.09.2015 emisă de I.G.P.R. – Direcția de Poliție Transporturi – Secția Regională de Poliție Transporturi Cluj-N. – Biroul de Investigații Criminale în dosarul nr. 8075/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. și durata arestării preventive luate prin încheierea penală nr. 90/C/A/16.09.2015, pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-N. în dosarul nr._/211/2015, definitivă prin respingerea contestației, de la data de 16.09.2015 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) din C.p.p.,a fost menținută măsura arestarii preventive a inculpatului C. A. C., luată prin încheierea penală nr. 90/C/A/16.09.2015, pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-N. în dosarul nr._/211/2015, definitivă prin respingerea contestației formulate de către inculpat.

În temeiul art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) și art. 19 alin. (5) din C.p.p. rap. la art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357, art. 1381 din C.civ.,a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă T. M., CNP_, domiciliată în oraș U., ., jud. Maramureș.

A fost obligat inculpatul la plata în favoarea părții civile a sumei de 240 lei, cu titlu de daune materiale, și a sumei de 760 lei, cu titlu de daune morale.

În baza art. 274 alin. (1) din C.p.p., instanța a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum total de 300 lei (din care 158 lei din cursul urmăririi penale, iar diferența în etapa camerei preliminare și a judecății).

Suma de 520 lei, reprezentând onorariul apărătorului B. Andaluna-I., desemnat din oficiu în timpul urmăririi penale, respectiv suma de 520 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu M. B. C., desemnat pentru etapa camerei preliminare și a judecății, avansate din fondurile speciale ale Ministerului Justiției au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin rechizitoriul nr. 8075/P/2015 din data de 06.10.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 06.10.2015 sub număr de dosar_, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului C. A. C. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 din C.p., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C.p.

În fapt, s-a reținut că inculpatul, la data de 15.09.2015, în jurul orelor 14:00, în timp ce o conducea pe partea civilă T. M. către magazinul Dedeman din Cluj-N., într-o zonă retrasă din zona stației CFR Cluj-N., a aplicat acesteia mai multe lovituri cu antebrațul și picioarele pentru a o determina să îi înmâneze geanta în care se afla un telefon mobil marca Samsung, un portmoneu, suma de aproximativ 800 lei, cartea de identitate și cardul de sănătate al acesteia, a amenințat-o cu moartea în același scop și, ulterior, a sustras din geantă telefonul mobil, suma de 80 lei și două tichete de masă.

Pentru dovedirea situației de fapt reținută prin rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: procesul-verbal de cercetare la fața locului (f. 22), planșa fotografică cu aspectele constatate la fața locului (f. 24-31), procesul-verbal de vizionare al înregistrărilor video (f. 39), planșa fotografică aferentă (f. 42-43), declarația părții civile (f. 58), raportul de expertiză medico-legală privind pe partea civilă (f. 47), procesul-verbal de recunoaștere după planșa fotografică a inculpatului (f. 52), planșa fotografică aferentă (f. 56), declarațiile inculpatului (f. 65-66, 68-69), declarația martorei B. V. (f. 76), dovada de restituire a bunurilor (f. 81), fișa de cazier judiciar (f. 73).

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 03.11.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 alin. (4) din C.p.p. rap. la art. 396 alin. (10) din C.p.p., privind judecata în procedură simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri. Inculpatul a arătat că solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 374 alin. (4) din C.p.p., recunoscând săvârșirea faptei imputate acestuia prin actul de sesizare a instanței. Instanța a admis cererea acestuia, în temeiul art. 375 alin. (1) și alin. (2) din C.p.p.

De asemenea, procurorul și părțile nu au propus administrarea de înscrisuri noi. A fost depusă fișa actualizată de cazier judiciar a inculpatului și au fost atașate hotărârile judecătorești anterioare pronunțate cu privire la inculpat cu referatele compartimentului executări penale, în completarea fișei de cazier judiciar.

Analizând actele și lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În data de 15.09.2015, în jurul orei 14:00, persoana vătămată T. M. în vârstă de 69 ani a părăsit Spitalul de Psihiatrie-Ergoterapie Cluj pentru a se deplasa înspre magazinul Dedeman din apropierea spitalului, pe drum întâlnindu-l pe inculpatul C. A. C.. Acesta s-a oferit să o ghideze pentru a ajunge la magazin, însoțind-o pe o porțiune de drum necirculat din zona stației CFR Cluj-N., cu scopul de a afla detalii despre suma de bani pe care persoana vătămată o deținea asupra sa. Aflând de la aceasta că intenționează să cumpere o mașină de tocat legume contra unei sume mari de bani, pe care o avea în geantă, inculpatul a aplicat persoanei vătămate o lovitură cu antebrațul drept în zona feței, continuând lovirea acesteia în zona feței, de două ori, cu talpa piciorului, chiar și ulterior căderii persoanei vătămate la pământ pentru a o determina să îi înmâneze geanta. În același context, inculpatul a amenințat-o cu moartea pentru a nu mai striga după ajutor.

Reușind să deposedeze persoana vătămată de geantă, inculpatul a sustras din aceasta un telefon mobil marca Samsung, suma de 80 lei și două tichete de masă, ulterior abandonând geanta în aceeași zonă.

Pentru a reține această stare de fapt, instanța a avut în vedere declarațiile persoanei vătămate T. M. (f. 58-60) și pe cele oferite de C. A. C. în calitate de suspect (f. 65-66) și inculpat (f. 68-69), din care reies aspecte de fapt identice privind împrejurările săvârșirii infracțiunii de tâlhărie. Astfel, aceștia au declarat în cursul urmăririi penale că s-au întâlnit în zona gării CFR din Cluj-N., persoana vătămată solicitând indicații pentru a ajunge la magazinul Dedeman. Potrivit declarațiilor concordante ale persoanei vătămate și ale inculpatului, acesta din urmă s-a oferit să o însoțească în drumul spre magazin, alegând un traseu mai puțin circulat din apropierea gării și care nu conducea direct către magazin. Timp de aproximativ 20-25 minute, pe durata deplasării, inculpatul a câștigat încrederea persoanei vătămate prin relatarea situației sale familiale (faptul că are o fetiță în vârstă de 6 ani) și a interesului său pentru a ajuta persoane aflate în nevoie, încercând totodată să afle cuantumul sumei de bani aflate asupra persoanei vătămate.

La un moment dat, inculpatul a aplicat o lovitură cu antebrațul drept în zona feței persoanei vătămate, continuând lovirea acesteia cu talpa piciorului în zona feței și ulterior căderii la pământ, cu scopul de a o deposeda de geanta aflată asupra sa. . fizică a fost însoțită de amenințarea cu moartea, pentru a determina persoana vătămată să dea drumul genții și să nu mai strige după ajutor. Violențele exercitate asupra persoanei vătămate sunt atestate și de raportul de expertiză medico-legală întocmit cu ocazia examinării acesteia (f. 47), care stabilește un număr de 14-16 zile de îngrijiri medicale pentru tratarea leziunilor care au putut fi produse prin lovire cu un corp dur, ce pot data din data de 15.09.2015. De asemenea, urmele produse prin săvârșirea faptei au fost avute în vedere la întocmirea procesului-verbal de cercetare la fața locului și a planșei fotografice aferente (f. 22, 24-31), iar identificarea autorului faptei de către persoana vătămată a avut loc cu ocazia recunoașterii după planșa fotografică (f. 52, 56).

Cele reținute pe baza mijloacelor de probă enumerate se coroborează și cu declarația martorei B. V. (f. 76), care a perceput nemijlocit strigătele de ajutor ale victimei, înfățișarea acesteia și locul în care s-a petrecut fapta, ulterior fugii inculpatului C. A. C.. O parte din bunurile persoanei vătămate, respectiv cartea de identitate, cardul de sănătate, geanta, portmoneul, suma de 621 lei și medicamentele aflate în geantă au fost restituite acesteia, conform ordonanței de restituire aflată la f. 79 d.u.p., iar suma de 80 lei, telefonul mobil marca Samsung și două tichete de masă au fost sustrase de către inculpat conform propriei declarații. Telefonul mobil sustras a fost înstrăinat ulterior de către inculpat unei persoane rămase neidentificate, contra sumei de 30 lei (declarația inculpatului, f. 68-69 d.u.p.).

În drept

Fapta inculpatului C. A. C., care, în ziua de 15.09.2015, în jurul orelor 14:00, a sustras persoanei vătămate T. M. geanta aflată asupra acesteia, prin întrebuințarea de amenințări și violențe, ce au cauzat leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 14-16 zile de îngrijiri medicale, constituie infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 233 din C.p., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C.p.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 233 din C.p., instanța reține că elementul material constă în acțiunea de luare a unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, ce constituie infracțiunea de furt săvârșit prin întrebuințarea de violențe sau amenințări. Acțiunea inculpatului, care a sustras geanta persoanei vătămate T. M., lovind-o pe acesta în zona feței cu antebrațul drept și, ulterior, cu talpa piciorului, amenințând-o totodată cu moartea, realizează elementul material al infracțiunii complexe de tâlhărie, urmarea imediată constând în atingerea adusă relațiilor sociale create în jurul patrimoniului și al integrității fizice și psihice a persoanei, valori sociale ocrotite penalmente. Legătura de cauzalitate dintre acțiunile inculpatului și urmările imediate conjugate (deposedarea victimei de bunurile mobile aflate asupra sa și vătămările fizice produse, pentru vindecarea cărora a fost nevoie de 14-16 zile de îngrijiri medicale) rezultă în cauză din chiar modalitatea de comitere a faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe preodinate, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) din C.p., întrucât a prevăzut și urmărit deposedarea persoanei vătămate și constrângerea acesteia prin exercitarea de violențe și amenințări pentru sustragerea bunului.

Infracțiunea de tâlhărie a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie în raport de condamnările dispuse prin sentința penală nr. 429/22.05.2008 a Judecătoriei Cluj-N., sentința penală nr. 360/23.04.2009 a Judecătoriei Cluj-N., sentința penală nr. 571/02.07.2009 a Judecătoriei Cluj-N., definitivă prin neapelare la data de 17.07.2009, sentința penală nr. 727/27.10.2009 a Judecătoriei Cluj-N., definitivă prin decizia penală nr. 335/14.12.2009 a Tribunalului Cluj, având în vedere că infracțiunile ce au atras condamnările enumerate anterior au fost săvârșite cu intenție, asemenea faptei ce face obiectul prezentei judecăți, iar pedepsele aplicate au depășit 1 an închisoare. Pedepsele stabilite prin aceste sentințe au fost contopite prin sentința penală nr. 1119/19.07.2010 a Judecătoriei G., iar pedeapsa rezultantă este considerată executată încă din luna iulie 2011, anterior comiterii faptei care face obiectul prezentei cauze.

Totodată, din analiza fișei de cazier a inculpatului și a hotărârilor judecătorești anexate dosarului, instanța a reținut că infracțiunea comisă de inculpat se află și în stare de recidivă postcondamnatorie în raport de condamnările stabilite prin sentința penală nr. 1077/03.10.2011 a Judecătoriei Cluj-N., definitivă prin nerecurare la 18.10.2011, respectiv sentința penală nr. 587/10.05.2012 a Judecătoriei Cluj-N., definitivă prin decizia penală nr. 859/06.06.2012 a Curții de Apel Cluj, pedeapsa rezultantă în urma contopirilor fiind de 4 ani și 8 luni închisoare. Pentru a aprecia astfel, instanța are în vedere că fapta ce formează obiectul prezentului dosar este o infracțiune intenționată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel puțin un an, iar săvârșirea acesteia, la data de 15.09.2015, a intervenit după rămânerea definitivă a hotărârilor de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an (respectiv 4 ani și 8 luni închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare și 3 ani închisoare), pentru infracțiuni comise cu intenție, însă anterior considerării ca executată a pedepsei rezultante de 4 ani și 8 luni închisoare, în termenul de supraveghere de 247 zile al liberării condiționate dispuse prin sentința penală definitivă nr. 285/19.08.2015 a Tribunalului Cluj (referatul biroului executări penale de la fila 34 verso din dosarul instanței).

Individualizarea pedepsei și a modalității de executare presupune analiza criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 din C.p., respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În speță, instanța a reținut că atât fapta săvârșită, cât și persoana inculpatului C. A. C. relevă o periculozitate sporită, circumstanțele de comitere ale infracțiunii de tâlhărie ce i se impută denotând caracterul profund antisocial al comportamentului acestuia și perspectivele slabe de reinserție socială, determinate de frecvența activităților infracționale în care s-a angajat inculpatul de-a lungul timpului.

Astfel, în ce privește fapta acestuia, periculozitatea reiese din utilizarea de către inculpat a unei strategii în vederea câștigării încrederii victimei, persoană de o vârstă înaintată și vizibil neajutorată. De asemenea, gravitatea faptei este determinată și de modul în care inculpatul a ales să deposedeze victima de bunurile aflate asupra acesteia, prin utilizarea unor violențe excesive raportat la puterea victimei de a se apăra, respectiv prin lovirea repetată a acesteia în zona feței, atât cu antebrațul, cât și cu piciorul, în condițiile căderii persoanei vătămate la pământ. Deși rezultatul efectiv produs prin săvârșirea infracțiunii de tâlhărie nu a fost, în sine, extrem de grav și nu a pus în pericol viața victimei, instanța apreciază că, raportat la condiția persoanei vătămate, în vârstă de 69 ani, consecințele deposedării acesteia prin violență de bunurile sale sunt suficient de serioase pentru a caracteriza periculozitatea infractorului.

Pe de altă parte, persoana inculpatului C. A. C. denotă, în strânsă legătură cu fapta săvârșită, o indiferență vădită față de respectarea valorilor sociale ocrotite penal, în pofida frecvenței cu care inculpatul a comis anterior infracțiuni împotriva patrimoniului, ce au atras condamnări la pedepse privative de libertate.

Din punct de vedere al educației și vârstei sale, instanța constată că inculpatul a avut la data comiterii faptei vârsta de 26 ani, prezintă un nivel mediu de școlarizare până la acest moment (12 clase), însă nu are o profesie, ocupație ori loc de muncă.

Deosebit de important, din perspectiva instanței, este și faptul că acesta a recunoscut comiterea faptei și a avut o atitudine cooperantă pe parcursul procesului penal, însă în timpul urmăririi penale a afirmat în două rânduri că nu regretă săvârșirea faptei, neavând o altă posibilitatea pentru a face rost de bani în urma liberării sale condiționate.

În cauză sunt incidente și prevederile art. 396 alin. (10) din C.p.p., privind reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de art. 233 din C.p. cu o treime în caz de recunoaștere a săvârșirii faptei în modalitatea reținută prin rechizitoriu, dar și cele prev. de art. 43 alin (5) din C.p., privind majorarea limitelor inițial reduse cu jumătate – limitele finale de pedeapsă între care se va orienta instanța sunt de la 2 ani și 7 ani.

Totodată, infracțiunea a fost comisă în termenul de supraveghere al liberării condiționate.

Pentru aceste motive, instanța a aplicat inculpatului C. A. C. o pedeapsă cu închisoarea orientată spre media limitelor de pedeapsă, în vederea asigurării scopului educativ, preventiv, dar și punitiv al sancțiunii penale.

În concluzie, în temeiul art. 396 alin. (2), alin. (10) din C.p.p. și art. 43 alin. (5) din C.p., a condamnat pe inculpatul C. A. C. aflat în stare de recidivă postexecutorie și postcondamnatorie, la pedeapsa de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 233 din C.p., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C.p.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), n), alin. (3) și alin. (5) din C.p., coroborate cu art. 67 alin. (2), art. 68 alin. (1) lit. c) și art. 233 din C.p., a interzis inculpatului, cu titlul de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv de a comunica și de a se apropia de persoana vătămată T. M., pe o perioadă de 3 ani, începând după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii. Interzicerea acestor drepturi, ca pedeapsa complementară ce va fi aplicată inculpatului, se impune în cauza de față având în vedere gravitatea faptei săvârșite de acesta, trauma provocată persoanei vătămate, respectiv nedemnitatea de a exercita autoritatea de stat, ce decurge din modalitatea de comitere a faptei.

În baza art. 65 alin. (1) și alin. (3) din C.p., rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) din C.p., a interzis inculpatului, cu titlul de pedeapsă accesorie, exercitarea acelorași drepturi, începând cu momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 41 alin. (1) din C.p., a constatat că infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 233 din C.p., care face obiectul prezentei hotărâri se află în stare de recidivă postcondamnatorie în raport de condamnările la pedepsele de 4 ani și 8 luni închisoare, respectiv 2 ani și 6 luni închisoare dispuse prin sentința penală nr. 1077/03.10.2011, pronunțată de către Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._/211/2011, definitivă prin nerecurare la 18.10.2011, precum și în raport de condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 587/10.05.2012, pronunțată de către Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._/211/2011, definitivă prin decizia penală nr. 859/06.06.2012 a Curții de Apel Cluj – pedeapsa rezultantă în urma contopirilor de 4 ani și 8 luni închisoare.

Aconstatat că inculpatul a comis infracțiunea de tâlhărie în termenul de supraveghere de 247 zile rezultat în urma liberării condiționate dispuse la data de 19.08.2015 prin sentința penală nr. 285/2015 a Tribunalului Cluj.

În baza art. 104 alin. (2) din C.p., a revocat beneficiul liberării condiționate acordate prin sentința penală nr. 285/19.08.2015 a Tribunalului Cluj și a dispus executarea de către inculpat a restului de pedeapsă de 247 zile închisoare.

În temeiul art. 104 alin. (2) teza a II-a rap. la art. 43 alin. (1) din C.p., a adaugat pedeapsa de 4 ani și 6 luni la restul rămas de executat de 247 zile, inculpatul C. A. C. având de executat pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani, 6 (șase) luni și 247 (două sute patruzeci și șapte) zile închisoare în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (1) din C.p., a aplicat alături de pedeapsa principală rezultantă de 4 ani, 6 luni și 247 zile închisoare, pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitări drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv de a comunica și de a se apropia de persoana vătămată T. M., pe o perioadă de 3 ani, începând după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 45 alin. (5) din C.p. rap. la art. 45 alin. (2) și alin. (3) din C.p., a contopit pedeapsa accesorie aplicată prin prezenta sentință cu cea stabilită anterior prin sentința penală nr. 587/10.05.2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._/211/2011, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 859/06.06.2012 a Curții de Apel Cluj, inculpatul având de executat în final pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitări drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv de a comunica și de a se apropia de persoana vătămată T. M., începând cu momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

Deduceri din pedeapsă

În baza art. 72 din C.p., instanța a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C. A. C. durata reținerii dispuse prin ordonanța din data de 16.09.2015 emisă de I.G.P.R. – Direcția de Poliție Transporturi – Secția Regională de Poliție Transporturi Cluj-N. – Biroul de Investigații Criminale în dosarul nr. 8075/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. și durata arestării preventive luate prin încheierea penală nr. 90/C/A/16.09.2015, pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-N. în dosarul nr._/211/2015, definitivă prin respingerea contestației, de la data de 16.09.2015 la zi.

Măsuri preventive

Instanța a considerat că temeiurile care au fost avute în vedere la momentul dispunerii arestării preventive se mențin, sens în care a avut în vedere faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 202 și art. 223 alin. (2) din C.p.p., iar timpul scurs de la luarea măsurii nu a diminuat pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului.

În baza art. 399 alin. (1) din C.p.p., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului C. A. C., luată prin încheierea penală nr. 90/C/A/16.09.2015, pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-N. în dosarul nr._/211/2015, definitivă prin respingerea contestației formulate de către inculpat.

Latura civilă

Instanța a observat că persoana vătămată T. M. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1000 lei, având în vedere că i-au fost sustrase telefonul mobil marca Samsung, vândut ulterior de către inculpat contra sumei de 30 lei, două tichete de masă și suma de 80 lei, precum și în considerarea suferințelor de ordin psihologic determinate de săvârșirea faptei în dauna sa. Conform ordonanței de restituire aflată la f. 79 d.u.p. și declarației părții civile de la f. 59 verso d.u.p., părții civile i-au fost restituite geanta de culoare neagră, cartea sa de identitate, cardul de sănătate, portmoneul, suma de 621 lei și medicamentele aflate în geantă.

Sunt cu certitudine îndeplinite cele patru condiții ale răspunderii civile delictuale: faptă ilicită, prejudiciu cert și nereparat, legătură de cauzalitate, respectiv vinovăție (intenție indirectă în cauză).

În temeiul art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) și art. 19 alin. (5) din C.p.p. rap. la art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357, art. 1381 din C.civ., observând că în faza judecății partea civilă și-a precizat pretențiile în sensul că solicită și daune morale (incluse în cei 1.000 lei solicitați), instanța a admis acțiunea civilă și a dispus obligarea sa la plata în favoarea părții civile a sumei de 240 lei, cu titlu de daune materiale (nerecuperate), și a sumei de 760 lei, cu titlu de daune morale, în favoarea părții civile.

A obligat inculpatul la plata în favoarea părții civile a sumei de 240 lei, cu titlu de daune materiale, și a sumei de 760 lei, cu titlu de daune morale.

Cheltuieli judiciare

În baza art. 274 alin. (1) din C.p.p., pe temeiul culpei infracționale, instanța a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum total de 300 lei (din care 158 lei din cursul urmăririi penale, iar diferența în etapa camerei preliminare și a judecății).

Nu au fost acordate cheltuielile judiciare solicitate de partea civilă la ultimul termen de judecată având în vedere că nu a făcut dovada existenței și cuantumului acestora.

Suma de 520 lei, reprezentând onorariul apărătorului B. Andaluna-I., desemnat din oficiu în timpul urmăririi penale, respectiv suma de 520 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu M. B. C., desemnat pentru etapa camerei preliminare și a judecății, avansate din fondurile speciale ale Ministerului Justiției au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termenul legal inculpatul C. A. C. solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, rejudecând, să se dispună reducerea pedepsei aplicate inculpatului la minimul special prevăzut de lege, având în vedere poziția sinceră a acestuia, cuantum redus al prejudiciului și faptul că acesta a fost recuperat în integralitate.

Examinând probele dosarului Curtea va constata că apelul declarat în cauză este nefondat.

Instanța de fond având în vedere poziția procesuală adoptată de inculpat respectiv cea de recunoaștere a vinovăției în baza probelor administrate în faza de urmărire penală a acordat eficiență disp. art.396 alin.10 C.p.p.

Ca și stare de fapt în esență s-a reținut că în ziua de 15.09.2015, în jurul orelor 14:00, într-o zonă retrasă din zona stației CFR Cluj-N., inculpatul C. A. C. a sustras persoanei vătămate T. M. geanta aflată asupra acesteia, prin întrebuințarea de amenințări și violențe, ce au cauzat leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 14-16 zile de îngrijiri medicale sustrăgându-i mai multe bunuri ce se aflau în geantă respectiv cartea de identitate, cardul de sănătate, portmoneul, suma de 621 lei, medicamente și telefonul mobil marca Samsung și două tichete de masă.

Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului au fost avute în vedere de către instanța de fond criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 din C.p., respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială astfel că pedeapsa aplicată a fost just dozată.

Numai poziția de recunoaștere a inculpatului care deja a fost valorificată de către instanța de fond prin reținerea disp. art.396 alin.10 C.p.p., singura dată pozitivă nu conduce automat la reținerea circumstanțelor atenuante care constituie o facultate pentru instanță și nu o obligație în procesul de individualizare judiciară având în vedere antecedența penală a inculpatului care se află în stare de recidivă postcondamnatorie și postexecutorie, perseverența acestuia în comiterea de infracțiuni, ceea ce denotă un pericol social sporit, precum și faptul că nu a depus diligențe pentru recuperarea integrală a prejudiciului astfel că nu se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate.

Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată numai prin privare de libertate având în vederea natura și gravitatea infracțiunii comise cea de tâlhărie, urmare produsă, faptul că prejudiciul nu a fost recuperat și desigur nu se poate face abstracție de starea de recidivă a inculpatului astfel că executarea pedepsei în regim de detenție este oportună.

Latura civilă a cauzei a fost soluționată în concordanță cu probele de la dosar .

În contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. A. C., în prezent arestat și deținut în P. G. împotriva sentinței penale nr. 1555 din 04.12. 2015 a Judecătoriei Cluj –N. ..

Se va menține stare de arest preventiv a inculpatului și se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 16.09.2015 la zi.

Se va stabili in favoarea Baroului Cluj suma de 260 de lei onorariu pentru aparator din oficiu pentru aparator Bara S. ce se avanseaza de la FMJ

Va fi obligat apelantul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. A. C. ,în prezent arestat și deținut în P. G. împotriva sentinței penale nr. 1555 din 04.12. 2015 a Judecătoriei Cluj –N. .

Menține stare de arest preventiv a inculpatului.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 16.09.2015 la zi.

Stabileste in favoarea Baroului Cluj suma de 260 de lei onorariu pentru aparator din oficiu pentru aparator Bara S. ce se avanseaza de la FMJ

Obligă pe apelant inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20 ianuarie 2016.

PREȘEDINTEJUDECĂTORGREFIER

D. PURICEIOANA – C. M. N. N.

Red.ICM/SMD

4 ex./22.01.2016

Jud.fond. M. Ș. G.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 53/2016. Curtea de Apel CLUJ