Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr. 2/2016. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 2/2016 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 12-01-2016 în dosarul nr. 2/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr._
ÎNCHEIERE PENALA NR.2/2016
Ședința Camerei de consiliu din 12 ianuarie 2016
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ:L. H.
GREFIER C. C.
Ministerul Public-P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj este reprezentat de PROCUROR: S. D.
S-a luat spre examinare contestația formulată de inculpatul C. R. C. împotriva încheierii penale nr. 105/CC din data de 28.12.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv.
La apelul nominal se prezintă inculpatul C. R. C. aflat în stare de arest și asistat de apărător desemnat din oficiu, av. C. I. L. din cadrul Baroului Cluj cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, contestatorul arată că este de acord să fie asistat de un apărător desemnat din oficiu și nu dorește angajarea unui apărător ales.
Curtea, în baza art. 4251, aduce la cunoștință inculpatului contestator învinuirea ce i se aduce, drepturile prevăzute de art. 83 C.proc.pen. și obligațiile prevăzute de art. 108 alin. 2 C.proc.pen.
S-a procedat la audierea inculpatului C. R. C., depoziția acestuia fiind consemnată conform procesului – verbal anexat la dosar.
Părțile prezente arată că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul părților prezente asupra contestației de față.
Reprezentantul inculpatului C. R. C., av.C. I. L. solicită admiterea contestației, desființarea încheierii atacate și în principal, revocarea măsurii arestului preventiv, iar în subsidiar, a se dispune înlocuirea cu o măsură preventivă mai blândă, respectiv arestul la domiciliu sau controlul judiciar.
În susținere, apreciază că prin revocarea măsurii, persoana inculpatului nu ar influența bunul mers al procesului penal având în vedere că dosarul se află în procedura camerei preliminare, probatoriul a fost în întregime administrat și a recunoscut faptele, cooperând cu anchetatorii.
Inculpatul este pentru prima dată în conflict cu legea penală, în perioada petrecută în arest s-a născut cel de-al doilea copil, iar în ceea ce privește latura civilă a cauzei, prejudiciul a fost recuperat. În consecință, mai arată că inculpatul are un domiciliu stabil; cu onorar din FMJ.
Reprezentantul Parchetului, în baza art. 4251 al.7 pct.1 C.p.p., solicită respingerea contestației ca nefondată, cu consecința menținerii încheierii penale nr.105/CC/28.12.2015 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud ca fiind temeinică și legală.
În raport de modul de derulare al evenimentelor, amploarea pe care o ia această formă de activitate, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, împrejurările în care au fost comise, urmările produse și circumstanțele personale ale inculpatului, rezultă probe certe că lăsarea sa în libertate poate prezenta un real pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul C. R. C., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său, solicitând admiterea contestației, învederează că are doi copii minori fiind necesară prezența sa în familie, are probleme medicale, iar starea de arest este o măsură prea severă.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Prin încheierea penală nr. 105/CC din 28.12.2015 a Judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr._, în temeiul disp. art. 348 Cod procedură penală rap. la art. 207 al. 6 Cod procedură penală, s-a menținut ca temeinică și legală măsura preventivă a arestului față de inculpații N. G. (nume anterior M.), fiul lui G. și E., născut la data de 02.11.1989 în orașul M. Nouă, jud. C. S., domiciliat în comuna Cozmești, ., posesor al CP . nr._, CNP_, căsătorit, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, recidivist postcondamnatoriu, M. M.-A., fiul lui G. și E., născut la data de 15.11.1992 în mun. V., jud. V., cu domiciliul în comuna Cozmești, ., posesor CI . nr._, CNP_, necăsătorit, studii 10 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, recidivist postcondamnatoriu, S. M., fiul lui V. și M., născut la data de 20.10.1995 în municipiul V., județul V., cu domiciliul în ., posesor CI . nr._, CNP_, necăsătorit, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație și C. R. C., fiul lui G. și E., născut la data de 18.07.1987 în municipiul V., județul V., cu domiciliul în comuna Cozmești, ., posesor CI . nr._, CNP_, căsătorit, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 31.12.2015 și până la 29.01.2016, inclusiv.
A fost respinsă, ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestului cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar formulate de inculpații M. M. A., S. M. și C. R. C..
S-a acordat apărătorilor din oficiu pentru inculpatul N. G., avocat M. V., onorariu în cuantum de 130 lei, ce va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
S-a acordat apărătorilor din oficiu pentru inculpații M. M. A. și S. M., avocat M. C., onorariu în cuantum de 260 lei (2 x 130 lei), ce a fost suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul întocmit la data de 20.11.2015 în dosarul cu nr.300/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: N. G. (nume anterior M.), fiul lui G. și E., născut la data de 02.11.1989 în orașul M. Nouă, județul C. S., domiciliat în comuna Cozmești, ., posesor al CP . nr._, CNP_, căsătorit, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, recidivist postcondamnatoriu, arestat în prezenta cauză, inculpat pentru comiterea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 244 alin. l și 2 din Cod Penal (faptă comisă în data de 16.09.2015, în dauna persoanei vătămate P. E.); înșelăciune, faptă prev. și ped. de art.244 alin. l și 2 din Cod Penal (faptă comisă în data de 16.09.2015, în dauna persoanei vătămate Iacubaș E.); înșelăciune, faptă prev. și ped. de art.244 alin. l și 2 din Cod Penal (faptă comisă la data de 15.09.2015, în dauna persoanei vătămate L. E.);înșelăciune, faptă prev. și ped. de art.244 alin. l și 2 din Cod Penal (faptă comisă la data de 07.09.2015, în dauna persoanei vătămate Witovschi Leogica), cu aplic. art. 41 alin.1 Cod Penal și art. 38 alin.1 Cod penal; M. M.-A., fiul lui G. și E., născut la data de 15.11.1992 în municipiul V., județul V., cu domiciliul în comuna Cozmești, ., posesor CI . nr._, CNP_, necăsătorit, studii 10 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, recidivist postcondamnatoriu, arestat în prezenta cauză, inculpat pentru comiterea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin.1 raportat la art. 244 alin. 1 și 2 din Cod Penal (faptă comisă în data de 16.09.2015, în dauna persoanei vătămate P. E.); complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin.1 raportat la art. 244 alin. 1 și 2 din Cod Penal (faptă comisă în data de 16.09.2015, în dauna persoanei vătămate Iacubaș E.); complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin.1 raportat la art. 244 alin.1 și 2 Cod Penal (faptă comisă la data de 15.09.2015, în dauna persoanei vătămate L. E.); complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin.1 raportat la art. 244 alin.1 și 2 Cod Penal (faptă comisă la data de 07.09.2015, în dauna persoanei vătămate Witovschi Leogica), cu aplic. art. 41 alin.1 Cod Penal și art. 38 alin.1 Cod penal; S. M., fiul lui V. și M., născut la data de 20.10.1995 în municipiul V., județul V., cu domiciliul în comuna Cozmești, ., posesor CI . nr._, CNP_, necăsătorit, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, arestat în prezenta cauză, inculpat pentru comiterea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin.1 raportat la art. 244 alin.1 și 2 din Cod Penal (faptă comisă în data de 16.09.2015, în dauna persoanei vătămate P. E.); complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin.1 și 2 Cod Penal (faptă comisă la data de 16.09.2015, în dauna persoanei vătămate Iacubaș E.); complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin.1 raportat la art.244 alin. l și 2 Cod Penal (faptă comisă la data de 15.09.2015, în dauna persoanei vătămate L. E.), cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal și C. R. C., fiul lui G. și E., născut la data de 18.07.1987 în municipiul V., județul V., cu domiciliul în comuna Cozmești, ., posesor CI . nr._, CNP_, căsătorit, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, arestat în prezenta cauză, inculpat pentru comiterea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin.1 raportat la art. 244 alin.1 și 2 Cod Penal (faptă comisă în data de 16.09.2015, în dauna persoanei vătămate P. E.); complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin.1 raportat la art. 244 alin.1 și 2 Cod Penal (faptă comisă la data de 16.09.2015, în dauna persoanei vătămate Iacubaș E.); complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. l și 2 Cod Penal (faptă comisă la data de 15.09.2015, în dauna persoanei vătămate L. E.), cu aplic. art. 38 alin.1 Cod penal.
În fapt, s-a reținut că la data de 16.09.2015, Poliția municipiului Bistrița a fost sesizată de către persoana vătămată P. E. din municipiul Bistrița, ..5, .-Năsăud cu privire la faptul că în aceeași zi, în jurul orelor 14:15, în timp ce se afla la domiciliu, a fost apelată, pe telefonul fix, de către o persoană necunoscută, care, prin folosirea de calități mincinoase și inducere în eroare, a determinat-o să predea unui tânăr care s-a prezentat la locuința ei suma de 4.050 euro.
La data de 16.09.2015, Poliția municipiului Bistrița a fost sesizată de către persoana vătămată Iacubaș E. din municipiul Bistrița, ..28, județul Bistrița-Năsăud cu privire la faptul că în aceeași zi, în jurul orelor 15:30, în timp ce se afla la domiciliu, a fost apelată pe telefonul fix de către o persoană necunoscută, care prin folosirea de calități mincinoase și inducere în eroare, a determinat-o să predea unui tânăr care s-a prezentat la locuința ei suma de 4.000 lei.
La data de 15.09.2015, organele de poliție din cadrul Poliției orașului Gura-Humorului s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, constând în faptul că în aceeași zi, persoana vătămată L. E., care se afla la domiciliu, a fost apelată pe telefonul fix de către o persoană necunoscută, care prin folosirea de calități mincinoase și inducere în eroare, a determinat-o să predea unui tânăr care s-a prezentat la locuința ei suma de 3.800 euro.
La data de 07.09.2015, Inspectoratul de Poliție al Județului V. a fost sesizat de către persoana vătămată Witowsehi Leogica din municipiul V., ., ., ., județul V., cu privire la faptul că în aceeași zi, în jurul orelor 12:00, în timp ce se afla la domiciliu, a fost apelată pe telefonul fix de către o persoană necunoscută, care prin folosirea de calități mincinoase și inducere în eroare, a determinat-o să predea unui tânăr care s-a prezentat la locuința ei suma de 1.300 lei, 390 euro și mai multe bijuterii.
La data de 16.09.2015, organele de poliție din cadrul Poliției orașului Gura-Humorului s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune, constând în faptul că în aceeași zi, persoana vătămată I. E. din orașul Gura-Humorului, . bis, județul Suceava, care se afla la domiciliu, a fost apelată pe telefonul fix de către o persoană necunoscută, care prin inducere în eroare și folosirea de calități mincinoase, a încercat să o determine să predea suma de 1.000 euro, însă persoana vătămată a refuzat.
La data de 13.10.2015, organele de poliție ale IPJ Bistrița-Năsăud Poliția Municipiului Bistrița, Biroul de Investigații Criminale, s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal, de către inculpații M. M. A., S. M., C. R. C. și N. G., reținându-se că aceștia au acționat în mod coordonat în vederea comiterii de infracțiuni de înșelăciune.
Prin încheierea penală nr. 168/JDL/17.09.2015 a Judecătoriei Bistrița, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților M. M. A., S. M. și C. R. C., pe o durată de 30 de zile, până la data de 16.10.2015 inclusiv.
Prin ordonanța din data de 29.09.2015 s-a dispus extinderea urmăririi penale față de N. G. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 244 alin. l și 2 din Cod Penal (faptă comisă în data de 16.09.2015, în dauna persoanei vătămate P. E.), înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 244 alin. 1 și 2 din Cod Penal (faptă comisă în data de 16.09.2015, în dauna persoanei vătămate Iacubaș E.), ambele cu aplicarea art. 38 alin. l Cod Penal și art. 41 alin. l Cod penal.
Prin ordonanța din data de 02.10.2015, s-a dispus extinderea urmăririi penale față de suspectul N. G., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art.244 alin. l și 2 din Cod Penal (faptă comisă la data de 15.09.2015, în dauna persoanei vătămate L. E.); înșelăciune, faptă prev. și ped. de art.244 alin. l și 2 din Cod Penal (faptă comisă la data de 07.09.2015, în dauna persoanei vătămate Witovschi Leogica), cu aplicarea art. 38 alin. l Cod Penal și a art. 41 alin. l Cod penal; față de M. M.-A., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin. l raportat la art.244 alin. l și 2 Cod Penal (faptă comisă la data de 15.09.2015, în dauna persoanei vătămate L. E.); complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin. 1 raportat la art.244 alin. l și 2 Cod Penal (faptă comisă la data de 07.09.2015, în dauna persoanei vătămate Witovschi Leogica), cu aplicarea art. 38 alin.l Cod Penal și a art. 41 alin. l Cod penal; față de S. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin. l raportat la art.244 alin. l și 2 Cod Penal (faptă comisă la data de 16.09.2015, în dauna persoanei vătămate Iacubaș E.);complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin. 1 raportat la art.244 alin. l și 2 Cod Penal (faptă comisă la data de 15.09.2015, în dauna persoanei vătămate L. E.), cu aplicarea art. 38 alin. l Cod Penal; față de C. R.-C., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin. l raportat la art. 244 alin.1 și 2 Cod Penal (faptă comisă la data de 16.09.2015, în dauna persoanei vătămate Iacubaș E.); complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin. l raportat la art.244 alin. l și 2 Cod Penal (faptă comisă la data de 15.09.2015, în dauna persoanei vătămate L. E.), cu aplicarea art. 38 alin. l Cod Penal.
Prin ordonanța din data de 02.10.2015, s-a dispus extinderea acțiunii penale cu privire la faptele pentru care s-a dispus extinderea urmăririi penale.
Prin încheierea penală a Judecătoriei Bistrița nr. 187/JDL/2015 din data de 03.10.2015, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului N. G., pe o durată de 30 de zile, până la data de 01.11.2015.
Prin încheierea penală nr. 201/JDL/14.10.2015 a Judecătoriei Bistrița, s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților M. M. A., S. M. și C. R. C., pe o durată de 30 de zile, până la data de 15.11.2015.
Prin procesul-verbal din data de 13.10.2015, organele de poliție ale IPJ Bistrița-Năsăud Poliția Municipiului Bistrița, Biroul de Investigații Criminale s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal, de către inculpații M. M. A., S. M., C. R. C. și N. G.. S-a reținut că inculpatul N. G., care săvârșea infracțiunile de înșelăciune, folosind calități mincinoase, coordona activitatea infracțională a inculpaților M. M. A., S. M., C. R. C., care se deplasau în localitățile în care locuiau persoanele care urmau să fi înșelate, primeau, telefonic, adresele persoanelor vătămate, după care, invocând calitățile prezentate de inculpatul N. G., ridicau sumele de bani de la persoanele vătămate. După comiterea faptelor, inculpatul N. G. urma să stabilească modul de distribuire a banilor în cadrul grupului infracțional, respectiv partea care revenea fiecărui participant, în funcție de sumele obținute.
Având în vedere că din probele administrate în dosar rezultau indicii temeinice cu privire la comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 al. 1 Cod penal, prin ordonanța din data de 19.10.2015 s-a dispus extinderea urmăririi penale față de inculpații N. G., M. M. A., S. M. și C. R. C., pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 al. 1 Cod penal, iar prin ordonanța din data de 23.10.2015 s-a dispus extinderea acțiunii penale.
Prin încheierea nr.87/CC/27.10.2015 dată în dosarul nr._ a Tribunalului Bistrița Năsăud, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul N. G., până la data de 30.11.2015, și față de inculpații M. M. A., S. M. și C. R. C. până la data de 14.12.2015.
În ce privește starea de fapt s-a reținut că în cursul lunii august 2015, la inițiativa inculpatului N. G., inculpații N. G., M. M. A. și S. M. au constituit un grup infracțional organizat în vederea comiterii de infracțiuni de înșelăciune prin metoda „accidentul”, sprijinit din noaptea de 14/15.09.2015 de inculpatul C. R. C., în cadrul căruia inculpatul N. G., lider al grupului infracțional, coordona, din penitenciar, activitatea „săgeților” M. M. A. și S. M., sprijinite de inculpatul C. R. C., care asigura transportul în localitățile unde trebuiau ridicate sumele de bani provenite din infracțiuni. Sumele de bani ce urmau a fi obținute prin comiterea de înșelăciuni ar fi fost împărțite între inculpații N. G., M. M. A. și S. M., inculpatului C. R. C. urmând să-i revină suma de 100-200 lei (contravaloarea unei zi de muncă).
Metoda „accidentul” este o metodă folosită la scară largă de persoane deținute în penitenciare, prin care, folosind calități mincinoase, medic, avocat, polițist, etc., aceste persoane induc în eroare persoanele vătămate cu privire la producerea unor accidente, în general rutiere, a căror autori sau victime sunt rude apropiate ale persoanelor vătămate, determinându-le să predea sume mari de bunuri sau bijuterii pentru împiedicarea tragerii la răspundere penală sau dimpotrivă pentru salvarea rudei apropiate, sume de bani care sunt ridicate de diferite persoane din anturajul autorului înșelăciunii, numite „săgeți”.
1. În data de 16.09.2015, în jurul orelor 14.00, persoana vătămată P. E., din municipiul Bistrița, .. 5, .-Năsăud, se afla la domiciliu în momentul în care a fost contactată, pe telefonul fix, de către inculpatul N. G., încarcerat în Penitenciarul Iași în executarea unei pedepse privative de libertate. Acesta s-a recomandat a fi medic, relatându-i acesteia că fiica ei a avut un accident cu autoturismul, fiind internată la spitalul din A., pentru efectuarea unei operații de urgență, în scopul montării unor tije. Persoana vătămată i-a furnizat inculpatului informații privind adresa de domiciliu și numărul său de telefon, precum și al soțului. În timp discuției telefonice, inculpatul N. G. i-a cerut persoanei vătămate P. E. suma de 4.800 euro, pentru acoperirea cheltuielilor medicale ocazionate de operația fiicei sale. Aceasta i-a spus că nu dispune decât de suma de 4.000 euro, cu care inculpatul a fost de acord, comunicându-i persoanei vătămate că în scurt timp la domiciliul său va veni o persoană pentru a ridica suma de bani.
În baza unei înțelegeri prealabile, inculpații M. M.-A., C. R.-C. și S. M. se aflau deja în municipiul Bistrița, unde așteptau să fie contactați telefonic înainte de a se deplasa la diferite adrese pentru ridicarea unor sume de bani de la victimele înșelate prin metoda denumită „accidentul”. Imediat, inculpatul N. G. a trimis un mesaj cu adresa persoanei vătămate pe telefonul inculpatului M. M.-A.. După primirea adresei, inculpatul M. M.-A. a înmânat telefonul inculpatului S. M., iar acesta, cu un taximetru, s-a deplasat la adresa persoanei vătămate, dirijat telefonic de către inculpatul N. G.. Inculpatul S. M. a urcat la apartamentul persoanei vătămate, care i-a înmânat acestuia plicul în care se afla suma de 4.050 euro, după care a plecat imediat de la fața locului, predând plicul cu suma de bani inculpatului M. M.-A., care l-a informat pe inculpatul N. G. despre primirea banilor.
În momentul în care a primit plicul cu bani, inculpatul M. M.-A. i-a numărat și i-a ascuns într-o carte din bordul autoturismului cu nr. de înmatriculare B AL 5964, condus de către inculpatul C. R.-C., autoturism cu care cei trei au făcut deplasarea în municipiul Bistrița. Pentru a ascunde banii, în eventualitatea unui control, inculpatul C. R.-C. a luat cartea cu banii și a pus-o sub covorul de la pedalier, unde a fost găsită ulterior și ridicată de către organele de poliție, după care a fost restituită persoanei vătămate, împreună cu suma de bani.
2. În data de 16.09.2015, în jurul orelor 16.00, persoana vătămată Iacubaș E., domiciliată în municipiul Bistrița, .. 28, județul Bistrița-Năsăud, a fost contactată pe telefonul fix de inculpatul N. G., care, simulând o voce de femeie, i-a relatat faptul că nora sa se află într-o stare foarte gravă, având ambele picioare rupte și probleme la coloana vertebrală, motiv pentru care are nevoie de o operație costisitoare. În continuare, i-a spus persoanei vătămate că îl va da la telefon pe „domnul doctor T., un doctor foarte bun”, care urmează să o opereze pe nora sa. Același inculpat N. G., care s-a recomandat de această dată ca fiind „doctorul T.”, i-a solicitat persoanei vătămate o sumă de bani, care să acopere costurile operației. Persoana vătămată i-a comunicat inculpatului că dispune de suma de 4.000 lei, pe care a fost de acord să o pună la dispoziție pentru a-și ajuta nora și adresa domiciliului său. Inculpatul i-a spus că în scurt timp va veni la domiciliul ei un tânăr, pentru a ridica suma de bani. Astfel, inculpatul N. G. a comunicat, printr-un SMS, inculpatului M. M.-A., adresa persoanei vătămate. Acest din urmă inculpat, coordonat telefonic de inculpat, s-a deplasat cu un taximetru la locuința persoanei vătămate, și a primit plicul în care se afla suma de 4.000 lei, în timp ce inculpații S. M. și C. R.-C. au rămas în așteptare, în vehiculul marca Audi A4, cu numărul de înmatriculare B AL 5964.
În taximetrul cu care se deplasa spre locul unde era așteptat de către inculpații C. R.-C. și S. M., inculpatul M. M.-A. a scos banii și a aruncat plicul. Cu ocazia depistării, asupra lui a fost găsită suma de 3.952 lei, care a fost ridicată și restituită persoanei vătămate (suma de 48 de lei fiind cheltuită în acest interval). Prin raportul de constatare criminalistică dactiloscopică nr. 213.243 din 29.09.2015, s-a stabilit faptul că urma papilară digitală, relevată și ridicată la data de 16.09.2015, de pe o bancnotă de 100 lei, ., găsită asupra inculpatului M. M. A., cu ocazia efectuării percheziției corporale asupra acestuia, a fost creeată de degetul mare de la mâna stângă a persoanei vătămate Iacubaș E..
3. În data de 15.09.2015, în jurul orelor 15.00, persoana vătămată L. E., domiciliată în orașul Gura Humorului, . 10, ., județul Suceava, se afla la domiciliu, în momentul în care a fost contactată, pe telefonul mobil, de inculpatul N. G.. Acesta s-a recomandat a fi medic, relatându-i că fiica ei a avut un accident rutier, fiind nevoie de o operație urgentă pentru montarea unor tije, pentru care este necesară suma de 3.800 euro. În aceste condiții, persoana vătămată i-a furnizat suspectului datele sale și adresa de domiciliu, urmând ca la domiciliul său să se deplaseze, conform spuselor inculpatului, un ”student de la medicină”, pentru ridicarea plicului cu bani. Între timp, inculpatul, care știa că inculpații M. M.-A., C. R.- C. și S. M., plecați din cursul nopții de la domiciliile lor spre orașul Gura Humorului, după o înțelegere prealabilă, erau ajunși la destinație și așteptau îndrumări pentru a ridica diferite sume de bani sau bijuterii de la victimele înșelăciunilor, a trimis pe telefonul inculpatului M. M.-A. un mesaj în care era indicată adresa persoanei vătămate.
Inculpatul M. M.-A. a înmânat telefonul inculpatului S. M., iar acesta s-a deplasat cu un taxi la adresa persoanei vătămate, dirijat telefonic de către inculpatul N. G.. Potrivit indicațiilor primite, conform cărora trebuia să precizeze că a fost trimis de ”domnul doctor”, a urcat la apartamentul persoanei vătămate, unde era așteptat de aceasta, și după ce i-a spus că vine din partea ”domnului doctor”, persoana vătămată i-a înmânat acestuia plicul în care se afla suma de 3.800 euro. După ce i-a comunicat inculpatului N. G. faptul că a primit banii, inculpatul S. M. s-a deplasat la autoturismul cu nr. de înmatriculare B AL 5964, condus de către inculpatul C. R.-C., autoturism cu care cei trei au făcut deplasarea în orașul Gura Humorului. A înmânat plicul cu banii inculpatului M. M.-A., care i-a numărat și a constatat că sunt 3.800 euro. Din orașul Gura Humorului, inculpații M. M.-A., S. M. și C. R.-C. s-au deplasat la o pensiune din zonă, unde s-au cazat, iar în data de 16.09.2015, conform indicațiilor primite de la inculpatul N. G., s-au deplasat pe raza municipiului Bistrița, unde au comis faptele descrise la pct.1 și 2 din rechizitoriu, fiind depistați ulterior de organele de poliție ale IPJ Bistrița Năsăud.
Suma de 3.800 de euro găsită cu ocazia percheziției autoturismului cu care se deplasau inculpații a fost restituită persoanei vătămate.
4. În data de 07.09.2015, în jurul orelor 12.00, persoana vătămată Witowschi Leogica, din municipiul V., ., ., ., jud. V., se afla la domiciliu în momentul în care a fost contactată, pe telefonul fix, de inculpatul N. G.. Acesta, care s-a recomandat a fi doctor, i-a relatat că fiica ei a fost victima unui accident rutier, necesitând o operație de urgență, pentru care este necesară achitarea sumei de 3.500 euro. Persoana vătămată i-a comunicat inculpatului că nu are toată suma de bani solicitată, însă are bijuterii, care pot compensa acest lucru. Inculpatul s-a declarat de acord, și după ce a primit indicații cu privire la datele și adresa de domiciliu ale persoanei vătămate, i-a comunicat că la locuința sa va ajunge un coleg de la spital, pentru a ridica banii și bijuteriile. Între timp, inculpatul, care știa că inculpatul M. M.-A. aștepta, după o înțelegere prealabilă, îndrumări pentru a ridica diferite sume de bani sau bijuterii de la victimele înșelăciunilor, a trimis pe telefonul inculpatului M. M.-A. un mesaj în care era indicată adresa persoanei vătămate. În aceste condiții, inculpatul M. M.-A., coordonat telefonic de inculpatul N. G., s-a deplasat la adresa persoanei vătămate, unde era așteptat de aceasta, și, conform indicațiilor primite de la inculpatul N. G., după ce s-a prezentat ca fiind venit din partea ”domnului doctor”, a primit de la persoana vătămată un plic în care se afla suma de 1.100 lei, după care persoana vătămată i-a mai dat suma de 390 euro și mai multe bijuterii (acestea din urmă predate unui reprezentant al persoanei vătămate după depistarea inculpaților).
După depistarea inculpaților, în data de 16.09.2015, pe raza municipiului Bistrița, în vehiculul marca Audi A4, cu numărul de înmatriculare B AL 5964, în partea stângă, sub covorul de la pedalier, a fost găsită o carte în care se afla suma de 4050 euro. Pe bancheta din spate au fost găsite două haine de culoare neagră din piele ecologică, iar în una dintre ele, aparținând inculpatului M. M.-A., au fost găsite mai multe bijuterii din aur, suma de 2.650 lei și 3.800 euro. Asupra inculpatului M. M.-A., depistat într-un taximetru pe raza municipiului Bistrița, a fost găsită suma de 3.952 lei.
Inculpații au recunoscut comiterea faptelor care li se impută, având o atitudine procesuală sinceră și cooperantă pe parcursul urmăririi penale, încă de la început. Din interceptările telefonice rezultă că inculpatul N. G., care folosea în penitenciar postul telefonic cu nr._ cu IMEI_, știa încă din data de 17.09.2015 că ceilalți trei inculpați au fost prinși în flagrant, înjurându-i pe R. (C. R.) și Mițu (porecla lui S. M.): „[…] M. avea […] 3.800 într-o parte și 4.000 în altă parte. Au găsit la ei aproape 10.000 de euro […] să intri pe Google și bagi metoda accidentul în Bistrița-Năsăud […] acolo scrie că prejudiciul este în totalitate recuperat”.
Starea de fapt sus expusă este confirmată și de celelalte probe administrate în cauză, procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile persoanei vătămate P. E., Iacubaș E., L. E. și Witowschi Leogica, declarațiile martorilor T. Eusepio D., T. C. C., P. I., B. S. V., N. A., M. G., M. G., O. M., M. F. S. și C. A., procese verbale de identificare a persoanelor (în care se consemnează faptul că persoanele vătămate au recunoscut inculpații care au ridicat sumele de bani și bunurile provenind din infracțiuni), procesul verbal de percheziție a vehiculului în care se aflau inculpații în momentul depistării, în care s-au găsit sume de bani și bunuri provenite din infracțiuni, dovezile de predare-primire a bunurilor și sumelor de bani provenind din infracțiuni, procesul verbal de percheziție corporală și examinare a sumelor de bani și bunuri găsite asupra inculpaților, raport de constatare tehnico științifică dactiloscopică, din care rezultă că urma papilară digitală relevată și ridicată de pe o bancnotă găsită asupra inculpatului M. M. A. a fost creată de degetul mare de la mâna stângă a persoanei vătămate Iacubaș E., procesele verbale privind constatările personale ale organelor de urmărire penală, procesele verbal de efectuare a percheziției domiciliare, și procesele verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice, care relevă legăturile dintre inculpați.
Ca și mijloacele de probă s-au reținut: procesul verbal de cercetare la fața locului, f.39-52; declarațiile persoanei vătămate P. E., f.62-66, Iacubaș E., f.67-70, L. E., f.71-75, I. E., f.76-78, Witowschi Leogica, f.79-83; declarațiile inculpaților N. G., f.84-96, M. M. A., f.97-117, S. M., f.118-142, C. R. C., f.143-164; declarațiile martorilor T. Eusepio D., f.165-166, T. C. C., f.167-168, P. I., f.169-171, B. S. V., f.172-173, N. A., f.174-178, M. G., f.179-181, M. G., f.182-183, A. C., f.184-185, O. M., f.186, G. C., f.187, M. F. S., f.188, C. A., f.189-191-procese verbale de identificare a persoanelor, f.192-208; proces verbal de percheziție a vehiculului, f.209-228; dovezi de predare-primire, f.229-235, f.255-257, f.332; proces verbal de percheziție corporală și examinare, f.236-242-raport de constatare tehnico științifică dactiloscopică, f.243-254; procese verbale privind constatările personale ale organelor de urmărire penală, f.258-267, 405-409; proces verbal de efectuare a percheziției domiciliare, f.283-297, 302-313, 317-331; procese verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice, f.366-404; proces verbal de ridicare de bunuri, f.410-412 și înscrisuri, recipise de consemnare, f.501-504, 506-507.
Inculpații N. G., M. M. A. și S. M. au calitatea de inculpați și în dosarul nr.3508/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți, pentru comiterea unei infracțiuni de înșelăciune și complicitate la înșelăciune cu același mod de operare. Inculpații N. G., M. M. A., S. M. și C. R.-C. au calitatea de suspecți și în dosarul nr.1943/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, pentru comiterea unei infracțiuni de înșelăciune și complicitate la înșelăciune cu același mod de operare.
Investit cu soluționarea în fond a cauzei, prin încheierea penală nr. 94/CC/25.11.2015 pronunțată în dosar nr._ 15/a1, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bistrița-Năsăud a menținut ca legală și temeinică măsura preventivă a arestului față de toți cei patru inculpați pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu 1 decembrie 2015 și până la 30.12.2015, în considerarea disp. art. 348 Cod procedură penală, rap. la art. 207 alin. 4 Cod procedură penală, totodată, a apreciat ca nefondate, cererile de înlocuire a măsurii preventive cu o altă măsură preventivă, mai puțin severă.
Prin încheierea penală nr. 210 din 7 decembrie 2015 Curtea de Apel Cluj a menținut încheierea sus-menționată, respingând contestațiile formulate în cauză de inculpații S. M. și C. R. C., ce nefondate.
Raportându-ne la actele și lucrările dosarului de urmărire penală, la stadiul procesual în care cauza se află, de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară a constatat în continuare că există probe și indicii temeinice, în sensul art.5 pct.1 lit. c din CEDO din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.
S-a apreciat că măsura preventivă a arestului se impune în continuare în cauză, la peste trei luni de la luarea acesteia, pentru buna desfășurare a procesului penal, în contextul în care nu poate fi ignorată nici natura și nici gravitatea infracțiunilor pentru care inculpații sunt cercetați.
Totodată, s-a apreciat că măsura preventivă se impune pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, potrivit cu disp. art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, și că ea este proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse, fiind necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia. Pericolul pentru ordinea publică rezultă din însăși natura infracțiunilor și din modul concret în care se prezumă comiterea lor, din existența unor motive verosimile de a crede în posibilitatea săvârșirii unor noi infracțiuni de către inculpați, precum și din sentimentul de insecuritate socială resimțit în rândul societății civile, raportat la infracțiunile de acest tip.
În ciuda actelor depuse anterior la dosar de apărătorii inculpaților și susținerilor acestora, nu s-a făcut dovada că ei au avut un loc stabil de muncă anterior comiterii prezumatelor fapte cercetate în acest dosar, existând și din acest punct de vedere riscul ca aceștia, aflați în libertate, în lipsa unor mijloace de trai asigurate în mod legal, să reia activitatea infracțională. Pe de altă parte, lăsarea lor în libertate după o perioadă de peste trei luni de la luarea măsurii preventive a arestului față de inculpații M. M. A., S. M. și C. R. C. și de aproximativ două luni și jumătate față de inculpatul N. G., ar insufla un climat de insecuritate socială în comunitatea locală din care fac parte părțile vătămate, ale cărui efecte pot fi limitate și, eventual, înlăturate, numai dacă împotriva celor față de care s-a conturat o suspiciune rezonabilă sub aspectul comiterii unor fapte de natura celor cercetate sunt luate măsuri ferme, cel puțin pentru o perioadă rezonabilă.
Interesul inculpaților de a fi cercetați în stare de libertate, motivele de ordin familial, carceral, de sănătate invocate de apărare sunt subsecvente interesului societății, cel puțin la acest moment procesual, acela de a se asigura buna desfășurare a procesului penal, de a preveni săvârșirea de alte fapte penale de către aceștia și de a înlătura pericolul pe care cercetarea în libertate a inculpaților ar reprezenta-o, pericol care rezultă din chiar modalitatea în care se prezumă că au comis faptele deduse judecății.
Pentru aceleași considerente, luând în considerare motivele invocate de apărătorii inculpaților, s-au apreciat, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestului cu măsura preventivă a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, cereri formulate de inculpații M. M. A., S. M. și C. R. C..
Astfel, prin prima celor menționate mai sus, s-a constatat că în cauză nu sunt incidente disp. art. 242 alin. 1 Cod procedură penală, deoarece temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive nu au încetat și nici nu au apărut împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea măsurii dispuse.
Argumentele invocate de apărare, constând în recunoașterea săvârșirii faptelor imputate, lipsa antecedentelor penale pentru inculpații S. M. și C. R.-C., situațiile familiale, nu sunt de natură a înlătura starea de profundă neîncredere în rândul organelor judiciare în situația în care la acest moment procesual s-ar dispune punerea inculpaților în libertate, acestea fiind obligate ca, în fața unor astfel de fapte, să acționeze cu fermitate, atât pentru a asigura derularea firească a relațiilor sociale, cât și pentru a descuraja persoanele cu astfel de preocupări, în afara legii.
Scopul măsurilor preventive nu trebuie raportat strict la persoana inculpatului, ci și la alte persoane cu preocupări infracționale, însăși noțiunea de „preventiv” justificând pe deplin concluzia că arestarea unui inculpat servește ca exemplu descurajator față de alte posibile elemente infracționale.
Este real faptul că măsura arestării preventive reprezintă cea mai aspră dintre măsurile de prevenție privative de liberate, astfel că luarea ei trebuie dispusă doar în cazuri temeinic justificate.
Însă, raportat la datele speței, la natura și gravitatea acuzației, se apreciază că lăsarea în libertate, la acest moment, a inculpaților nu este oportună, o altă măsură preventivă nefiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor.
Pericolul social concret rezultă din: modalitatea concretă în care din probe a reieșit că faptele imputate s-au derulat, respectiv, profitând de vulnerabilitatea persoanelor vătămate, din utilizarea unui autoturism cu numere de înmatriculare false, din conceperea și desfășurarea activității infracționale pe raza mai multor județe, din declinarea de identități și calități false; din urmările activității infracționale, reflectate în cuantumul prejudiciilor suferite de persoanele vătămate.
Nu poate fi ignorată nici împrejurarea că în concret inculpaților li se impută mai multe infracțiuni decât cele pentru care s-a propus arestarea preventivă, astfel cum rezultă din conținutul dosarului și nici aceea că aceștia mai sunt cercetați pentru comiterea unor fapte de natură penală și în alte dosare.
Timpul scurs de la data dispunerii măsurii preventive nu este unul de natură a diminua gravitatea și ecoul faptelor cercetate în rândul comunității din care inculpații sau persoanele vătămate provin sau a reduce potențialul pericol pentru ordinea publică în cazul lăsării inculpaților în stare de libertate.
Durata detenției inculpaților nu poate fi apreciată ca nerezonabilă, cu toate neajunsurile pe care o stare de arest o implică față de inculpați, procedura judiciară desfășurându-se în speță cu celeritate, prin raportare la data la care faptele cercetate se prezumă a fi comise - august/septembrie 2015 - și stadiul procesual actual.
Faptul că unii dintre inculpați au recunoscut, la un moment dat, nuanțat și conjunctural, unele dintre faptele care li se rețin în sarcină sau că nu prezintă antecedente penale, că nu au beneficiat de sumele de bani obiect al înșelăciunilor, aspecte care pot fi avute în vedere și de judecătorul fondului, precum și inclusiv în această etapă procesuală, nu constituie argumente suficiente pentru înlocuirea măsurii preventive, prin prisma celorlalte aspecte la care ne-am referit, respectiv a necesității înlăturării stării de pericol pentru ordinea publică, stare de pericol care rezultă, cu prisosință din elementele enumerate anterior.
Din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă suspiciunea că inculpații au pregătit în detaliu comiterea faptelor de înșelăciune, au avut roluri bine determinate în activitatea infracțională, fără activitatea coordonată și concertată a acestora înșelăciunile neputând fi finalizate.
Cum s-a apreciat că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive se mențin și în prezent, față de toți inculpații, ele impunând privarea lor de libertate în continuare și pe de altă parte, cum nu au apărut motive care să justifice revocarea sau înlocuirea măsurii preventive, în conformitate cu disp. art. 348 Cod procedură penală, rap. la art. 207 al. 6 Cod procedură penală, s-a menținut, ca temeinică și legală măsura preventivă a arestului față de toți cei patru inculpați, pentru o perioadă de 30 de zile.
Potrivit disp. art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, cele pentru apărarea din oficiu avansându-se din fondurile Ministerului Justiției, conform cu disp. art. 272 Cod procedură penală.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație inculpatul C. R. C., criticând solutia atacata ca fiind netemeinică si a solicitat desfiintarea acesteia si pronuntarea unei încheieri prin care să se dispună înlocuirea masurii arestului preventiv cu o măsura mai puțin severa, respectiv arestul la domiciliu sau controlul judiciar.
În motivarea contestatiei s-a arătat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive nu mai subzista si că măsura arestului preventiv nu mai este necesară deoarece buna desfășurare a procesului penal nu ar fi împiedicată sau afectată prin dispunerea unor măsuri preventive alternative la detentie si care oferă garanții suficiente pentru buna desfasurare a procesului penal, că a fost sincer în declaratii, a colaborat cu organele abilitate si că lăsarea sa în libertate nu ar tulbura ordinea publică și mai mult nu ar crea un sentiment de nesiguranță pentru societate. S-a mai invocat faptul că durata arestului preventiv a depăsit un termen rezonabil.
Procedând la solutionarea contestatiei prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.348 C.p.pen. în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive procedând potrivit dispozițiilor art. 207.
Pe de altă parte, conform art. 207 al.6 C.p.pen. în tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu,verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu.
În același sens, art. 207 al. 4 C.p.pen. stabilește că o măsura preventivă poate fi menținută când se constată, fie că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin, fie că există temeiuri noi care justifică o atare măsură preventivă.
Potrivit art. 223 C.pe.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
De asemenea, potrivit art. 202 al. 1 C.p.pen. ,,măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni”, iar art. 202 al. 3 C.p.pen. statuează că „orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.
D. urmare, procedând la analiza legalității și temeiniciei măsurii preventive luată față de inculpat în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale în vigoare, se constată că aceasta este legală și temeinică, deoarece temeiurile care au determinat inițial luarea măsurii preventive se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
În legătură cu existența unor probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, menționăm faptul că, la momentul luării măsurii și apoi a verificărilor privind legalitatea și temeinicia acesteia, s-a stabilit cu caracter definitiv existența unor astfel de probe, materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale si, apoi, al judecății, fiind elocvent în sensul existenței unei suspiciuni rezonabile că inculpații ar fi autorii infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
Noțiunea de suspiciune rezonabilă a fost interpretată de către instanța europeană, ca însumând existența unor date și informații de natură a convinge un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit o infracțiune; or, în prezenta cauză, din perspectiva probelor care să susțină suspiciunea rezonabilă a comiterii unor fapte prevăzute de legea penală avem în vedere ca declaratiile inculpatilor, părtilor vătămate, ale martorilor si procese verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice confirmă aceasta suspiciune si conturează comiterea faptelor pentru care inculpatul a fost trimi în judecată.
Având în vedere momentul procesual la care ne aflam, susținem că nu se impune o analiză completă și concordantă a probatoriului administrat și nici identificarea unor probe certe de vinovăție, ci doar verificarea existenței unor date sau informații care pot susține suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție de care beneficiază pe tot parcursul procesului penal. În același timp însă, recunoașterea prezumției de nevinovăție de care beneficiază inculpatul nu este incompatibilă cu luarea ori menținerea unor măsuri preventive, sub condiția respectării cerințelor legale.
Pe cale de consecință, se constată că materialul probator administrat până la acest moment procesual, confirmă existența unei suspiciuni rezonabile în sensul că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, fiind îndeplinite cerințele art. 223 al. 2 C.p.pen..
Astfel, inculpatul este bănuit a fi comis infractiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal si complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 48 alin.1 raportat la art. 244 alin.1 și 2 Cod Penal (3 infractiuni) astfel că trebuie analizat dacă în raport de gravitatea faptelor, modul și circumstanțele de comitere, anturajul și mediul din care aceștia provine, antecedentele penale și alte împrejurări privitoare la persoana acestuia, privarea sa de libertate este necesară și în continuare, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Ca atare, este de observat, raportându-ne la dispozițiile textelor de lege amintite mai sus, că legiuitorul a indicat în concret factorii sau criteriile care trebuie analizate pentru a stabili necesitatea sau nu, a privării de libertate a unor persoane bănuite a fi comis anumite infracțiuni, aceste criterii privind atâta fapta sau faptele comise, cât și persoana celor în cauză.
Având ca punct de plecare așadar aceste criterii expres indicate în textul de lege, nu putem să nu observăm o . argumente favorabile, pozitive în legătură cu situația personală a celui în cauză și anume situația familială, pregătirea profesională, desfășurarea unor activități lucrative, lipsa antecedentelor penale și nu în ultimul rând, mediul din care acesta provine, însă pe de altă parte, lipsa antecedentelor penale, studiile, asumarea unei vieți de familie sau a unui loc de muncă sunt reperele unei vieți normale, aceste împrejurări neavând în sine nimic spectaculos.
În același timp însă, astfel cum s-a arătat și anterior, toate aceste aspecte pozitive nu au fost suficiente pentru a-l ține pe inculpat înafara ilicitului penal, ba dimpotrivă, a înteles să recurga la mijloace extrem de abile, ilicite pentru rezolvarea unei situatii financiare precare.
Și cu această ocazie, s-a susținut în apărare necesitatea identificării altor argumente decât gravitatea faptelor pentru menținerea stării de arest și a unei noi evaluări a circumstanțelor de ordin personal ale inculpatului, în vederea identificării unor măsuri alternative la arestul preventiv, care ar putea asigura la fel de eficient buna desfășurare a procesului penal, făcându-se referire la situația altor persoane cercetate pentru infracțiuni similare care au fost, la interval de câteva luni de la arestare, puse sub control judiciar sau plasate în arest la domiciliu.
În acest context, se impune a fi arătat că nu întotdeauna dimensiunea similitudinii unor spețe poate fi apreciată matematic, după valoarea prejudiciului ori natura infracțiunii, circumstanțele concrete de săvârșire, calitatea persoanelor, amploarea activității infracționale făcând diferența.
Or din această perspectivă, analizând subzistența temeiurilor de arestare avute în vedere la luarea măsurii, considerăm că nu putem omite natura și gravitatea faptelor, modul și circumstanțele de comitere a acestora, sens în care, și la acest moment, este evidentă necesitatea privării de libertate a inculpatului, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
În principal, gravitatea infracțiunilor descrise în actul de sesizare poate fi dedusă din modul si mijloacele de comitere, respectiv prin actiunea conjugata a celor patru inculpati, alegând sa exploateze sentimentele firesti ale relatiilor de familie, activitatea tuturor fiind una extinsă pe teritoriul mai multor judete.
Reiterăm faptul că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat, în cauza Lettellier c. Franței, că în circumstanțe excepționale, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenția înainte de proces. Considerăm că, proclamând dreptul oricărei persoane la libertate în art. 5 CEDO scopul a fost acela de a proteja persoana de ingerințe arbitrare ale autorităților și nicidecum de a impieta asupra bunei desfășurări a procesului penal.
La acest moment etapa camerei preliminare este aproape finalizată, iar în această perioadă au fost analizate cererile și excepțiile invocate, s-a administrat un vast probatoriu, activitate laborioasă atât din perspectiva complexității cauzei, a numărului inculpaților si martorilor, precum și a complexitatii actelor stiintifice administrate care au reclamat timp pentru administrare, din această perspectivă fiind observata diligenta corespunzatoare în conducerea procedurilor.
Sub aspectul necesității privării de libertate în continuare a inculpatului pentru înlăturarea unei stări de pericol, considerăm că, din perspectiva naturii și gravității deosebite a infracțiunilor la care se referă rechizitoriul, a modalității de săvârșire care denotă indiferența celor implicați atât față de lege și autoritate, cât și față de valoarea ocrotită de lege- încrederea în propriul semen, starea de pericol pentru ordinea publică reținută la momentul luării măsurii este de actualitate, neputându-se susține că s-a diminuat în răstimpul scurs de la luarea măsurii.
Pe cale de consecință, conchidem că natura și gravitatea infracțiunilor cercetate astfel cum transpare din actele și lucrările dosarului, precum si consecintele acestora, dă măsura proporționalității măsurii preventive actuale în raport de starea de fapt și circumstanțele de ordin personal ale inculpatului.
Considerăm că lipsa antecedentelor penale și conduita de procesuală a inculpatului nu pot justifica la acest moment lăsarea sa în libertate, atâta timp cât este cercetat pentru fapte dintre cele mai grave, impactul social negativ al acestora este evident și de durată, într-un context social în care faptele de acest gen sunt numeroase și intens mediatizate, dar fac si obiectului oprobriului public specific, din perspectiva consecintelor.
D. urmare, susținem în continuare, în privința cerinței de proporționalitate a măsurii preventive dispuse cu gravitatea acuzației aduse și a necesității acesteia pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, că măsura arestului preventiv este unica proporțională cu gravitatea acuzației, având în vedere natura infracțiunilor deduse judecății astfel că restrângerea libertății persoanei în cauze privind infracțiuni deosebit de grave și cu un puternic impact în rândul societății civile este necesară și oportună fată impactul social negativ și necesitatea unei reacții ferme a autorității în fața unor fapte de natura celor descrise în actul de sesizare, mai ales atunci când persoane acționează concertat în disprețul legii.
Inculpatul a solicitat înlocuirea arestului preventiv cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau controlul judiciar, apreciindu-se că beneficiază, din perspectiva circumstanțelor personale, de garanții suficiente pentru desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Potrivit art.242 alin.2 C.pr.pen. măsura preventivă se înlocuiește din oficiu sau la cerere cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prev. de art.202 alin.1 C.pr.pen.,
Având în vedere considerentele expuse anterior considerăm, în continuare că dintre măsurile preventive prevăzute în art. 202 al.3 C.p.pen. singura care poate realiza scopul la care se referă art. 202 al .1 C.p.pen. acela al bunei desfășurări a procesului penal este măsura arestării preventive, aceasta fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse, alte măsuri preventive nefiind suficiente pentru realizarea scopul arătat raportat la împrejurările concrete ale cauzei și la conduita procesuală a inculpatului, astfel cum acestea au fost analizate anterior.
Opinăm că înlocuirea arestului preventiv nu este posibilă nici din perspectiva riscului acceptat de instanța europeană pentru menținerea în detenție a unei persoane, acela al producerii unei stări de puternică tulburare socială din perspectiva impactului social deosebit pe care faptele din prezentul dosar le-au avut, impact care, nu s-a diminuat prin trecerea intervalului de timp de la luarea măsurii, în cazul lăsării în libertate a inculpatului sau a luării față de acesta a unei măsuri mai blânde, fiind previzibilă amplificarea sentimentului de nesiguranță și neîncredere în actul de justiție a opinie publice.
Într-adevăr, privarea de libertate a inculpatului implică o . restricții și neplăceri în plan familial ori profesional, însă considerăm că nici unul dintre aspectele semnalate nu reclamă cu necesitate prezența și concursul acestora.
Ca atare, afirmăm necesitatea privării de libertate în continuare a inculpatului pentru înlăturarea unei stări de pericol, din perspectiva naturii și gravității deosebite a infracțiunilor supuse judecății, a indiferenței inculpatului față de lege, autoritate și ceilalți membrii ai comunității, starea de pericol pentru ordinea publică avută în vedere inițial, fiind de actualitate.
În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală – și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile – independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură „există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate”. Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptelor și din consecințele acesteia.
Având în vedere complexitatea cauzei, probatoriul administrat, faptul că cercetarea judecătorească încă nu a demarat, se constată că perioada de când inculpatul este arestat preventiv se circumscrie unui termen rezonabil în raport de natura infracțiunilor astfel cum această noțiune este nuanțată de către practica CEDO.
În condițiile speței, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate, prin buna derulare a procesului penal, faptele inculpatului, prin natura lor si modalitatea comiterii, aducând atingere bunei desfășurări a ordinii sociale și siguranței raporturilor juridice si reclamă menținerea stării de arest preventiv a acestuia.
Prin prisma acestor împrejurări, se apreciază că lăsarea inculpatului în libertate sau dispunerea unei alte măsuri preventive în acest moment procesual nu este oportună, tulburând grav liniștea publică, rezonanța faptelor neestompându-se și aducând atingere bunei desfășurări a procesului penal.
În același timp, lăsarea în libertate a inculpatului ar crea o stare de neliniște, un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, generată de rezonanța socială negativă a faptelor că persoanele asupra cărora planează acuzația comiterii unor infracțiuni grave (în sensul Recomandării R8011 pct. 4 al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei) sunt cercetate în stare de libertate.
Împrejurările în care au fost comise faptele presupun fără putință de tăgadă o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială, faptele purtând o evidentă atitudine de sfidare a autorității publice, menită să vegheze la ordinea și liniștea publică, autoritate pentru care opinia publică manifestă respect și considerație.
Asa fiind, mentinerea măsurii arestării se apreciază ca judicioasă, proportională și necesară pentru apărarea unui interes public, în sensul că alte măsuri se dovedesc a fi insuficiente pentru a proteja în mod eficient acest interes, neimpunându-se luarea unei alte masuri preventive sau neprivative de libertate.
Pe de altă parte, circumstanțele personale ale inculpatului vor fi avute în vedere cu ocazia soluționării în fond a cauzei. Sub acest aspect, situatia familiala ori financiara a inculpatului nu sunt de natură a determina Curtea să se orienteze, la acest moment procesual, spre luarea unei alte măsuri preventive, mai puțin restrictive.
Pentru aceste motive, se constată că temeinic si fondat s-a dispus mentinerea măsurii arestului preventiv a contestatorului, motive pentru care în temeiul art. 425/1 al. 7 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge contestația formulată, iar încheierea atacată se va mentine în totalitate ca fiind legală si temeinică.
În baza art. 272 N.C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 130 lei onorariu avocațial pentru apărătorul desemnat din oficiu desemnat inculpatului ce se va avansa din FMJ.
Potrivit art. 275 al. 2 C.proc.pen. contestarul va fi obligat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul C. R. C. împotriva Încheierii penale nr. 105/CC din 28.12.2015 a Judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj, suma de 130 lei, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Obligă pe contestator să plătească în favoarea statului suma de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința camerei de consiliu azi, 12 ianuarie 2016.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ, GREFIER,
L. H. C. C.
Dact.L.H./S.M
4 ex./01.02.2016
Jud.fond. B. D.
| ← Lipsirea de libertate în mod ilegal. Art.205 NCP. Decizia nr.... | Falsul în declaraţii. Art.326 NCP. Decizia nr. 46/2016. Curtea... → |
|---|
