Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr. 145/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 145/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 21-09-2015 în dosarul nr. 145/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.145/2015
Ședința Camerei de Consiliu din 21 septembrie 2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR CAMERĂ PRELIMINARĂ:
M. A. D.
GREFIER: D. S.
P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR: C. O. T.
S-a luat spre examinare contestația formulată de inculpatul B. T. împotriva încheierii penale nr. 176 din 26 august 2015 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului S., având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii controlului judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av. M. P., din Baroul S..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea contestației.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea contestației, desființarea încheierii atacate și rejudecând, să se dispună revocarea măsurii controlului judiciar luată față de inculpatul B. T.-I..
Solicită a se avea în vedere atitudinea inculpatului pe tot parcursul procesului, faptul că a dat dovadă de bună credință în cursul urmăririi penale și în faza de cameră preliminară, s-a prezentat pentru a da declarații, nu a îngreunat aflarea adevărului, are o familie, 2 copii minori în întreținere și nu poate să asigure un trai decent familiei sale și să încerce să recupereze prejudiciul. Chiar dacă inculpatul nu recunoaște fapta, poate depune eforturi pentru recuperarea prejudiciului de care se consideră vinovat.
Arată că inculpatul se confruntă cu probleme de familie, respectiv minorul aflat în grija sa are probleme grave de sănătate și urmează a se prezenta la o clinică în Ungaria ori măsura controlului judiciar luată față de inculpat îl împiedică pe acesta să se prezinte la clinică. Pentru fiecare deplasare este obligat să formuleze o cerere prin care să solicite permisiunea de a părăsi localitatea și țara. La dosar toate probele au fost administrate și alte probe nu mai sunt de administrat. Inculpatul nu ar putea îngreuna soluționarea justă a cauzei și nici nu ar putea interveni împotriva aflării adevărului.
De asemenea, arată că inculpatul ar putea să presteze muncă în afara localității, de exemplu în D., dar ar încălca limita teritorială și obligațiile stabilite de instanță.
În concluzie, arată că nu este necesară menținerea măsurii preventive a controlului judiciar.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea contestației ca nefondată și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, pentru argumentele invocate de instanță, pe care și le însușește.
Față de motivele invocate, apreciază că starea de fapt nu s-a schimbat, împrejurările relevate nu ar duce la concluzia că măsura preventivă nu s-ar mai justifica. Infracțiunea de evaziune fiscală ce face obiectul judecății vizează emiterea de facturi fictive, operațiunile s-au derulat pe o perioadă lungă, fiind multe documente care trebuie verificate. Activitatea infracțională descrisă în rechizitoriu cuprinde în detaliu starea de fapt reținută și probele pe care se întemeiază trimiterea în judecată a inculpatului. Argumentele ce țin de situația personală a inculpatului au fost avute în vedere de instanța fondului, dar nu pot înlătura măsura controlului judiciar. De altfel, inculpatul are o libertate destul de largă pentru a realiza venituri legale, având stabilită obligația de a nu depăși limita teritorială a județului. P. luarea acestei măsuri față de inculpat, s-a dorit preîntâmpinarea săvârșirii de noi infracțiuni, în mod corect apreciindu-se că se impune în continuare menținerea acesteia.
Apărătorul inculpatului arată că atunci când se dispune luarea măsurii preventive se iau în calcul circumstanțele personale ale inculpatului și infracțiunea pentru care acesta este cercetat. Se pune accent foarte mult pe natura infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, dar în speță este vorba de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de o anumită valoare. Nu este o infracțiune de o gravitate atât de mare cum este omorul sau tentativa la omor. Până la momentul pronunțării unei hotărâri definitive de condamnare, nu se poate susține că inculpatul este vinovat. În cauza de față, se acordă întâietate infracțiunii reținute în sarcina inculpatului și nu circumstanțelor sale personale.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor formulate de apărătorul ales și arată că are lucrări în D., fiind necesar să se deplaseze în acea localitate și de asemenea, trebuie să se deplaseze cu copilul în Ungaria pentru tratament.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
În urma deliberării, reține că prin Încheierea penală nr. 176 pronunțată în Ședința camerei de consiliu din data de 26 august 2015, în baza art. 348 alin. 2 și art. 207 alin. 7 C. proc. pen. raportat la art. 202 alin. 1, 3 și 4 lit. b), art. 211 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată față de inculpatul B. T. I. prin încheierea penală nr. 69/2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj la data de 04.06.2015 în dosarul nr._ al Tribunalului S., aceasta fiind menținută.
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul S. a reținut următoarele:
P. rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul S. din 26.06.2015 au fost trimiși în judecată inculpații: B. T.- I., cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată și în concurs real, prev. de art.: 9 al.1 lit.c din Legea 241/2005 cu aplic.art.35 al.1 C.P și art. 5 C.P. și art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 35 alin 1 C. P. și art 5 C.P., totul cu aplicarea art 38 alin 1 C.P.; B. G., cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prev. de art.48 C.P. rap. la art. 9 alin.1 lit.c din Legea 241/2005, cu aplic. art. 35 alin.1 C.P. și art. 5 alin.1 C.P. și B. A., cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prev. de art.48 C.P. raportat la art.9 alin.1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.P. și art. 5 alin.1 C.P.
Cauza a fost înregistrata pe rolul Tribunalului S. la data de 29.06.2015 sub nr._ 15.
S-a reținut în esență, în actul de sesizare al instanței, in privința activității infracționale a inculpatului B. T. Iatvan, că acesta, în calitate de administrator al . Verveghiu, în perioada aprilie 2012 - decembrie 2013 ar fi înregistrat în contabilitatea societății comerciale pe care o administra un număr de 80 de facturi fiscale care nu ar fi avut la bază operațiuni economice reale, în scopul diminuării sumelor datorate bugetului de stat cu titlu de impozit pe profit și taxă pe valoare adăugată, cauzând astfel un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 257.278 lei, ( din care TVA în cuantum de 154.375 lei și impozit pe profit în cuantum de 102.903 lei )
P. ordonanța din data de 27.05.2015 organele de poliție au dispus reținerea inculpatului B. T.-I. pentru o perioadă de 24 de ore începând cu 27.05.2015, ora 12,30 până la 28.05.2015, ora 12,30 (vol. I, f. 81-84).
P. referatul din data de 28.05.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul S. s-a propus față de cei doi inculpați luarea măsurii arestării preventive, iar Tribunalul S. prin Încheierea penală nr. 108/28.05.2015 din dosarul_, a dispus luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu față de inculpatul B. T. I. pe o durată de 30 de zile de la data de 28.05.2015 până în data de 26.06.2015, inclusiv, iar față de inculpatul B. G. a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar pe o durată de 30 de zile de la data de 28.05.2015 până în data de 26.06.2015, inclusiv. (vol. I, f. 25)
Inculpatul B. T.-I. a contestat această măsură preventivă, iar prin Încheierea penală nr. 69/04.06.2015 Curtea de Apel Cluj a dispus admiterea contestației, desființarea Încheierii penale nr. 108/28.05.2015 a Tribunalului S. numai cu privire la categoria măsurii preventive dispusă față de acest inculpat, dispunând totodată luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpatul B. T. I. pe o durată de 30 de zile de la 04.06.2015 până la 03.07.2015 inclusiv. (vol. I, f. 13-18).
P. încheierea penală nr.137 din data de 01.07.2015 pronunțată în dosarul nr._ 15/a1 al Tribunalului S. în baza art. 348 alin.2 și art. 207 alin.4 C.proc.pen. raportat la art.202 alin.1, 3 și 4 lit. b), art.211 Cod procedură penală a fost constată legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată față de inculpatul B. T. I. prin încheierea penală nr. 69/2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj la data de 04.06.2015 în dosarul nr._ al Tribunalului S. și menținută măsura preventive a controlului judiciar luată față de inculpat cu următoarele obligații: a) să se prezinte în fața judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului S. ori de câte ori va fi chemat; b) să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalul S. cu privire la schimbarea locuinței; c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, respectiv la B. de S. Judiciare din cadrul I.P.J. S., conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemat. De asemenea, în baza art.215 alin.2 Cod procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatului i s-a impus să respecte și următoarele obligații: a) să nu depășească limita teritorială a județului S., decât cu încuviințarea prealabilă a judecătorului de cameră preliminar. b) să nu comunice cu inculpații B. G. și B. A.; c) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În drept, potrivit art.348 alin.2 Cod procedură penală: în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art.207.
Art. 207 alin.7 C. proc. pen prevede faptul că: Judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de cameră preliminară, verifică, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător.
Potrivit art. 207 alin.4 C. proc. pen.: Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat iar potrivit alin.5: Când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive și nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere revocarea acesteia și punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
Potrivit art. 211 C. proc. pen., măsura controlului judiciar se poate dispune dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 C. proc. pen., respectiv buna desfășurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori prevenirea săvârșirii unei alte infracțiuni.
Analizând actele și lucrările dosarului, împrejurările actuale ale cauzei, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive a controlului judiciar se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual, în continuare impunându-se un control asupra activității inculpatului, în scopul bunei desfășurări a procesului penal și prevenirea săvârșirii unei alte infracțiuni,pentru următoarele considerente:
În privința legalității luării măsurii preventive a subliniat faptul că din coroborarea prevederilor art. 207 alin. 2 și alin. 5 C. proc. pen. reiese faptul că nelegalitatea măsurii preventive se analizează doar prin prisma intervenirii unor împrejurări noi care să-i confere acest caracter, fapt ce nu s-a constatat în speță.
Astfel, în ceea ce privește temeiurile de drept, temeiuri care se referă la îndeplinirea condițiilor generale și a celor speciale privind luarea măsurii controlului judiciar, prevăzute de art. 202 și de art. 211 cu raportare la art. 202 alin.1 C. proc. pen. acestea s-ar menține în cauză, măsura controlului judiciar fiind necesară în continuare pentru buna desfășurare a procesului penal constând atât în aflarea adevărului în cauză, cât și în judecarea cauzei cu celeritate, motiv pentru care s-ar impune în continuare supravegherea activității inculpatului, un control al deplasărilor acestuia, prin interzicerea depășirii limitelor teritoriale ale județului fără încuviințare prealabilă.
Faptele de care este acuzat inculpatul B. T.- I. constând în înregistrarea în contabilitatea societății comerciale pe care o administra un număr de 80 de facturi fiscale care nu au avut la bază operațiuni economice reale, în scopul diminuării sumelor datorate bugetului de stat cu titlu de impozit pe profit și taxă pe valoare adăugată, cauzând astfel un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 257.278 lei (din care TVA în cuantum de 154.375 lei și impozit pe profit în cuantum de 102.903 lei ) și cu privire la care se menține în continuare suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea lor, suspiciune susținută prin probele administrate în faza de urmărire penală, respectiv înscrisurile provenind de la organele fiscale, raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză de către inspectorii antifraudă detașați la P. de pe lângă Tribunalul S. (vol.I f.79-121), declarațiile martorilor audiați, M. A. (vol.I f.166-167) și Kacso Akos (vol.I f.189-191), adresele provenind de la administratorii societăților comerciale înscrise în facturile fiscale, care au anexate inclusiv modele de facturi și chitanțe folosite și care sunt total diferite ca aspect de cele înregistrate în contabilitate de către inculpat (vol.II f.68-69, 75-81, 302-305, 350-351, 366), informațiile furnizate de către Oficiul Registrului Comerțului cu privire la obiectul de activitate al acestor societăți comerciale (vol.I f.197-199, vol.II f.43-46, 101-117, 155-162, 206-212, 309-314, 332-340, 367-372), listele cu angajații acestor societăți, comunicate de către Inspectoratele Teritoriale a Muncii, în care nu se regăsesc numele persoanelor înscrise ca delegat (vol.I f.174-177, 209-215, vol.II f.51, 118-124, 164-167, 203-204, 315, 353-356, 373-375, vol.I f.73-80) și listele cu bunuri aflate în proprietatea societăților respective, care nu cuprind utilaje cu care ar fi putut fi prestate serviciile înscrise în facturile fiscale înregistrate în contabilitate (vol.I f.173, 200-201, vol.II f.52, 125-133, 169, 213, 306, 352, 375), rapoartele de constatare criminalistică, care atestă fie scrierea, fie semnarea unor facturi de către inculpat (vol.I f.146-154), sunt apreciate a fi grave raportat în special la prejudiciul cazat statului într-un cuantum ridicat și la modalitatea de săvârșire a faptelor, respectiv prin procurarea unui număr mare de facturi privind operațiuni comerciale fictive de la complicii din prezenta cauză, persoane care conform materialului probatoriu ce a stat la baza trimiterii lor în judecată sunt specializați în astfel de fapte, obținând la rândul lor avantaje materiale din comiterea faptelor de care sunt acuzați.
Relevantă în formarea convingerii judecătorului de cameră preliminară cu privire la necesitatea menținerii măsurii preventive a fost și atitudinea procesuală a inculpaților care nu recunosc săvârșirea faptelor de care sunt acuzați, inculpatul B. T.- I. încercând să susțină în declarațiile date faptul că societatea pe care o administra în fapt a desfășurat activitate în domeniul construcțiilor și a beneficait de bunurile și serviciile cuprinse în facturile puse la dispoziție de către ceilalți doi inculpați iar aceștia din urmă au refuzat să dea declarații în cauză. În acest context, s-a apreciat a fi important pentru buna desfășurare a procesului penal ca inculpații să nu ia legătura și să le fie limitate posibilitățile de a-și influența unii altora eventualele declarații pe care ar opta să la dea în faza de judecată.
Circumstanțele personale favorabile inculpatului B. T.- I. legate de buna sa integrare în societate și lipsa antecedentelor penale nu pot contrabalansa gravitatea faptelor săvârșite pentru a forma convingerea judecătorului de cameră preliminară cu privire la faptul că nu ar mai fi necesară supravegherea inculpatului.
În concluzie, având în vedere toate împrejurările concrete ale cauzei reținute anterior, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că există în continuare un risc real de influențare negativă a bunei desfășurări a procesului penal și menținerea măsurii preventive este necesară în vederea realizării scopurilor prev. de art. 202 alin.1 C.p.p.
De asemenea, s-a apreciat că măsura preventivă ar fi și proporțională cu gravitatea acuzației, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală care ar fi avut ca urmare, conform actului de sesizare, producerea unui prejudiciu însemnat bugetului de stat, iar comportamentul procesual al inculpatului nu ar fi unul favorabil acestuia îndreptat spre recunoașterea faptelor și încercarea de acoperire a prejudiciului.
În privința motivului invocat de către inculpat prin apărător ales pentru revocarea măsurii controlului judiciar constând în necesitatea deplasării inculpatului la o clinică din Ungaria, pentru efectuarea unor controale medicale privind starea de sănătate a copilului acestuia, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că nu este un motiv temeinic pentru revocarea măsurii preventive a controlului judiciar, B. T. I. având posibilitatea de a solicita motivat și cu dovezi în susținerea aspectelor de fapt invocate, încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau instanței pentru a părăsi țara.
În aceste condiții, judecătorul de cameră preliminară de fond a conchis că măsura controlului judiciar dispusă, avându-se în vedere inclusiv obligațiile impuse, ar îndeplini condiția proporționalității, existând un just echilibru între restrângerea drepturilor inculpatului, determinate de luarea măsurii controlului judiciar și interesul statului de a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
În ceea ce privește durata măsurii controlului judiciar, în speță de aproape 3 luni de zile s-a apreciat că acesta nu ar încălca un termenul rezonabil și nu s-ar impune astfel revocarea măsurii controlului judiciar pentru acest motiv.
Noțiunea de termen rezonabil, noțiune la careface trimitere art. 2151 Codul de procedură penală, cu referire la durata măsurii preventive a controlului judiciar,neavând o definiție autonomă în Codul de procedură penală, a fost analizată în raport de criteriile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa în materia măsurii arestării preventive, însă avându-se totodată în vedere particularitățile măsurii controlului judiciar și în special faptul că această măsură preventivă nu este una privativă de libertate, ci doar restrictivă de drepturi și libertăți.
În acest context, având în vedere complexitatea cauzei, raportat la natura infracțiunilor de săvârșirea cărora este acuzat inculpatul și modalitatea de săvârșire, miza procesului ce vizează în concret și recuperarea unui prejudiciu însemnat cauzat bugetului statului, precum și faptul că nu există perioade de inactivitate în instrumentarea cauzei de către organele judiciare care să le fie imputat, ci din contră inculpatul este cel care - prin apărător ales – ar fi invocat excepții privind obiectul procedurii de cameră preliminară după expirarea termenului acordat în acest sens, s-a apreciat că durata măsurii preventive a controlului judiciar ar fi rezonabilă.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 348 alin. 2 și a art. 207 alin. 7 Codul de procedură penală raportat la art. 211 Codul de procedură penală judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată față de inculpatul B. T. I. prin încheierea penală nr. 69/2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj la data de 04.06.2015 în dosarul nr._ al Tribunalului S. și a menținut măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpat.
A stabilit ca pe durata controlului judiciar inculpatul se va afla în continuare în supravegherea Biroului de S. Judiciare din cadrul I.P.J. S., iar în baza art. 215 alin. 1 Cod procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte în fața judecătorului de cameră preliminară ori de câte ori va fi chemat; b) să informeze de îndată Tribunalul S. cu privire la schimbarea locuinței; c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, respectiv la B. de S. Judiciare din cadrul I.P.J. S., conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemat.
În baza art. 215 alin. 2 Cod procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul va respecta și următoarele obligații: a) să nu depășească limita teritorială a județului S., decât cu încuviințarea prealabilă a judecătorului de cameră preliminară; b) să nu comunice cu inculpații B. G. și B. A.; c) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art.215 alin.3 Cod procedură penală, tribunalul a atras atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura arestării preventive.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul B. T. I. solicitând revocarea măsurii preventive a controlului judiciar, despre menținerea căreia a apreciat că nu se justifică în condițiile în care nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza dispunerii acestei măsuri preventive. În susținerea contestației formulate, inculpatul a precizat că a dat dovadă de bună-credință încă din faza de urmărire penală, precum și în cea de cameră preliminară, că este integrat în comunitate și implicat în viața de familie, dar și că boala copilului minor face necesară deplasarea periodică în străinătate. Apreciază că refuzul său de a recunoaște comiterea faptelor imputate și poziția sa de a uza de dreptul la tăcere este sancționată de către organele judiciare prin instituirea și menținerea măsurii preventive a controlului judiciar, limitarea dreptului la circulație având o influență negativă și asupra nivelului de trai al familiei – în condițiile în care nu se poate deplasa din localitatea de domiciliu pentru a realiza venituri.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond în mod întemeiat a apreciat că temeiurile care au dus la luarea și menținerea măsurii controlului judiciar față de inculpatul B. T. I. subzistă și în prezent, deoarece în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 211 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală întrucât din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă presupunerea că inculpatul ar fi comis faptele pentru care acesta a fost trimis în judecată, iar pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru prevenirea săvârșirii unei alte infracțiuni se impune restrângerea drepturilor inculpatului și judecarea sa sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar.
Afirmațiile inculpatului cu privire la perioada lungă în care s-a derulat urmărirea penală și la situația familială (sub aspect medical și financiar) au fost luate în considerare de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond la momentul analizării necesității și oportunității menținerii măsurii preventive față de B. T. I.. Astfel, complexitatea cauzei raportată la natura faptelor care fac obiectul acesteia și la modalitatea lor de săvârșire a justificat întinderea în timp a urmăririi penale prin necesitatea documentării și probării întregii activități infracționale (aprilie 2014 – aprilie 2015), dar nu putem să nu observăm că ulterior strângerii probatoriului necesar trimiterii în judecată actele de urmărire penală s-au succedat rapid în timp (aprilie 2015 - extinderea urmăririi penale, efectuarea în continuare a urmăririi penale, mai 2015 – punerea în mișcare a acțiunii penale și dispunerea unor măsuri preventive, iunie 2015 – întocmirea rechizitoriului și sesizarea instanței de judecată).
Situația medicală a copilului minor al inculpatului necesită o supraveghere medicală atentă, însă măsura preventivă a controlului judiciar menținută față de B. T. I. nu l-a împiedicat și nu îl va împiedica nici pe viitor pe acesta să efectueze deplasările în străinătate în condițiile în care are la îndemână posibilitatea de a solicita judecătorului de cameră preliminară sau instanței de judecată încuviințarea părăsirii teritoriului țării în acest scop – a se vedea și încheierea penală nr. 179/2015 a Tribunalului S. pronunțată la data de 03.09.2015 în dosarul penal nr._ 15/a3.
Raportat la gravitatea faptelor imputate reflectată inclusiv în numărul de persoane implicate, dar și în cuantumul prejudiciului calculat, la modalitatea de comitere a acestora, la contribuția efectivă reținută în sarcina inculpatului B. T. I. constatăm că în mod corect judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond a apreciat că se mențin temeiurile care au condus la luarea măsurii preventive.
Ne exprimăm convingerea cu privire la intențiile pozitive ale inculpatului în buna desfășurare a procesului penal și în efectuarea de demersuri pentru recuperarea prejudiciului, însă menținerea măsurii preventive a controlului judiciar are și rolul de a-l atenționa pe B. T. I. cu privire la importanța derulării activității generatoare de venituri într-un mod exclusiv licit.
Corespunde adevărului că inculpatul nu are antecedente penale și că a avut o conduită bună înainte de evenimentele care fac obiectul prezentului dosar penal, dar aceste date ce caracterizează personalitatea inculpatului nu pot fi analizate în această fază a procesului de contestație la încheierea prin care s-a menținut măsura controlului judiciar, în condițiile art. 207 alin. 7 din Codul de procedură penală și nu pot prevala asupra gravității faptelor reținute în sarcina sa.
Toate aceste date ce caracterizează personalitatea inculpatului urmează să fie avute în vedere de către instanța de fond la o eventuală circumstanțiere a sancțiunii, dacă acesta va fi găsit vinovat de presupusele fapte reținute în sarcina sa.
Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj constată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive a controlului judiciar nu s-au schimbat, ci se mențin în continuare, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 211 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, limitarea drepturilor inculpatului fiind necesară așa cum a reținut și judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond – pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal – ceea ce implică nu numai prezența inculpatului în timpul ședințelor de judecată, ci și efectul educativ al derulării acestuia – așa cum a fost menționat anterior.
În temeiul art. 275 alin. 2 Codul de procedură penală obligă pe contestatorul B. I. T. sa plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
În temeiul art. 422 din Codul de procedură penală raportat la art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală stabilește în favoarea Baroului de avocați Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu av. C. R. C., care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D ISPUNE
În temeiul art. 205 din Codul de procedură penală raportat la art. 207 alin. 7 din Codul de procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul B. T. I. născut la data de 22.10.1972 în localitatea Cehu Silvaniei, jud.S., CNP_, fiul lui M. și I., cetățean român, căsătorit, stagiul militar îndeplinit, studii medii, administrator S.C.B. Construct S.R.L., domiciliat în localitatea Verveghiu, nr. 129, ., fără antecedente penale împotriva încheierii penale nr. 176 din 26 august 2015 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului S., pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului S..
În temeiul art. 422 din Codul de procedură penală raportat la art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală stabilește în favoarea Baroului de avocați Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu av. C. R. C., care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 422 din Codul de procedură penală raportat la art. 275 alin. 2 Codul de procedură penală obligă pe contestator la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința camerei de consiliu din 21 septembrie 2015.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ GREFIER
M. D. A. D. S.
Red. MDA/Tech. DB
3 ex. – 23.09.2015
Judecătorul de cameră preliminară fond – P. D. M.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr.... | Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
