Distrugere. Art.253 NCP. Decizia nr. 845/2015. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 845/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 845/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DECIZIE PENALĂ NR. 845/A/2015

Ședința publică din data de 11 Iunie 2015

Instanța este constituită din din:

PREȘEDINTE: I. M.,judecător

JUDECĂTOR: L. H.

GREFIER: C. C.

Ministerul Public-P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj este reprezentat de PROCUROR: S. D.

S-a luat spre examinare – pentru pronunțare - apelul declarat de inculpatul O. C. L., împotriva sentinței penale nr. 69 din 19.02.2015 pronunțată de Tribunalului Cluj, trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj nr. 910/P/2014 emis la data de 18.08.2014, pentru infracțiunile de tentativă la omor prev. de art. 32 al. 1 rap. la art. 188 Cod Penal, distrugere prev. de art. 253 al. 1 Cod Penal și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 Cod Penal, totul cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod Penal și art. 44 al. 1 Cod penal.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 9 iunie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.

CURTEA

Prin sentința penală nr. 69 din 19.02.2015 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei formulată de către inculpatul O. C. L., prin apărătorul său, din infracțiunea de tentativă la omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 al. 1 și 2 din Noul Cod Penal în infracțiunea de lovire prev. de art. 193 al. 2 din Noul Cod Penal.

I. A fost condamnat inculpatul: O. C. L., fiul lui L. și A., născut la data de 27.12.1976 în mun. T., jud. Cluj, posesor al C.I. . nr._, eliberată de SPCLEP T., jud. Cluj, la data de 29.12.2011, CNP_, cetățean român, studii superioare, divorțat, 2 copii minori, dom. în mun. T., ., ., cu antecedente penale,

În temeiul art. 32 al. 1 rap. la art. 188 al. 1 și 2 Cod Penal, la pedeapsa de:

- 8 (opt) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor.

În temeiul art. 55 lit. a rap. la art. 66 al. 1 lit. a și b, art. 67 al. 2, art. 68 al. 1 lit. c Cod Penal, s-a interzis inculpatului pe o durată de 2 ani, care începe după executarea pedepsei principale a închisorii, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 44 al. 1 Cod Penal s-a constatat că prezenta infracțiune a fost comisă în condițiile pluralității intermediare raportat la condamnarea la pedeapsa rezultantă de 800 lei amendă penală aplicată prin sentința penală nr. 54/31.01.2014 a Judecătoriei T., definitivă prin nerecurare la data de 12.02.2014.

În baza art. 44 al. 2 rap. la art. 39 al. 1 lit. d Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 8 ani la care va adăuga pedeapsa amenzii de 800 lei, rezultând:

- 8 (opt) ani închisoare și 800 (opt sute) lei amendă penală, iar potrivit art. 45 al. 1 Cod Penal aplică inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 2 ani, care începe după executarea pedepsei principale a închisorii.

În temeiul art. 371 Cod Penal, la pedeapsa de:

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.

În baza art. 44 al. 2 rap. la art. 39 al. 1 lit. d Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 1 an la care va adăuga pedeapsa amenzii de 800 lei, rezultând:

- 1 (un) an închisoare și 800 (opt sute) lei amendă penală.

În temeiul art. 38 al. 1 teza I Cod Penal s-a constatat că infracțiunile în prezent judecate au fost comise în condițiile concursului real de fapte, iar în baza art. 39 al. 1 lit. e Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cu închisoarea cea mai grea și anume aceea de 8 ani care se sporește cu 1/3 din pedeapsa de 1 an, adică 4 luni, rezultând pedeapsa de 8 ani și 4 luni, la care se va adăuga cea mai grea pedeapsă a amenzii de 800 lei sporită cu 1/3 din 800 lei, adică 266,66 lei, rezultând 1066,66 lei, astfel că inculpatul urmează să execute în final pedeapsa de:

- 8 (opt) ani și 4 (patru) luni închisoare și 1.066,66 lei amendă penală.

În temeiul art. 45 al. 1 Cod Penal s-a aplicat alături de pedeapsa principală de mai sus și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 2 ani, care începe după executarea pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 65 al. 1 și 3 Cod Penal s-a interzis inculpatului, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod Penal.

În baza art. 72 al. 1 Cod Penal s-a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului, timpul reținerii din 21.07.2014 și apoi al arestului la domiciliu de la 23.07.2014 și până la zi.

În temeiul art. 399 al. 1 Cod Procedură Penală s-a menținut măsura preventivă a arestului la domiciliu a inculpatului.

În baza art. 7 rap. la art. 4 al. 1 lit. b din L.76/2008 s-a dispus prelevarea de la inculpatul O. C. L. a probelor biologice necesare în vederea constituirii Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 397 al. 1 rap. la art. 19 al. 1, 4 și 5 Cod Procedură Penală și la art. 1357 cod civil s-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile V. M., domiciliată în T., ., ., ., prin avocat T. E., cu sediul profesional în Cluj-N., .. 1, ., și în consecință a fost obligat inculpatul să-i plătească acesteia suma de 1.689,88 lei daune materiale și 12.000 euro, sau echivalentul în lei, la cursul BNR, din ziua plății efective, cu titlu de daune morale, respingând celelalte pretenții formulate de partea civilă.

II. În baza art. 396 al. 6 Cod de Procedură Penală rap. la art. 16 al. 1 lit. g Cod de Procedură Penală s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului O. C. L., fiul lui L. și A., născut la data de 27.12.1976 în mun. T., jud. Cluj, posesor al C.I. . nr._, eliberată de SPCLEP T., jud. Cluj, la data de 29.12.2011, CNP_, cetățean român, studii superioare, divorțat, 2 copii minori, dom. în mun. T., ., ., cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 253 al. 1 Cod Penal, ca urmare a retragerii plângerii prealabile a persoanei vătămate S.C. "D & G" S.R.L., cu sediul în mun. Călărași, .. 6A, jud. Călărași.

În temeiul art. 274 al. 1 Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 500 lei, iar în baza art. 275 al. 1 pct. 2 lit. b Cod de Procedură Penală a fost obligată persoana vătămată S.C. "D & G" S.R.L. să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 100 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj emis la data de 18.08.2014 în dosarul de urmărire penală nr. 910/P/2014 și înregistrat la Tribunalul Cluj la data de 20.08.2014 sub numărul unic de dosar_, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatului O. C. L., pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor prev. de art. 32 alin. 1 rap. la art. 188 alin. 1 și 2 din C.pen., a infracțiunii de distrugere prev. de art. 253 alin. 1 din C.pen., respectiv a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 din C.pen., toate cu aplicarea art.38 alin. 1 din C.pen., în condițiile art. 44 alin. 1 din C.pen.

Sub aspectul stării de fapt, s-a reținut prin actul de sesizare a instanței, în principal, că în data de 21.07.2014, în jurul orei 10⁰⁰, într-un spațiu public din vecinătatea sediului Poliției Mun. T., inculpatul O. C. L., în prezența mai multor persoane, a provocat în mod intenționat distrugerea geamului stânga față și oglinda retrovizor stânga ale autoturismului marca F. A. cu nr._, folosind în acest scop o bucată de bordură cu care a lovit ulterior în direcția capului victimei V. M., punându-i în primejdie viața, provocându-i fracturarea ulnei mâinii stângi precum și o plagă la nivelul vertexului, după care a proiectat victima prin geamul dreapta spate a autoturismului marca Opel Vectra cu nr._ .

Inculpatul O. C. L., audiat în faza de urmărire penală (filele 65-66, 129-130) și în fața instanței de judecată (filele 61-63), a recunoscut faptele în materialitatea lor, însă a arătat că nu a lovit-o pe partea civilă cu intenția de a o omorî, iar lovitura nu a aplicat-o cu o bordură, ci cu o bucată de pământ care s-a fărâmițat în mai multe bucăți, în momentul în care a atins-o pe persoana vătămată.

Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea stare de fapt:

Astfel cum rezultă din declarațiile inculpatului, aflate la filele mai sus indicate, și ale părții civile V. M. (59, 100-103, 122-123 și respectiv 64-65), cei doi au fost căsătoriți în perioada octombrie 2006 - aprilie 2013. din relația celor doi soți au rezultat doi copii minori, respectiv O. A. I. în vârstă de 7 ani și O. D. C., în vârstă de 3 ani.

În cursul anului 2012, pe fondul unor tensiuni și certuri repetate între cei doi soți, terminate de cele mai multe ori cu agresarea verbală și/sau fizică a părții civile, determinate de bănuielile pe care inculpatul le avea că soția sa ar avea o relație extraconjugală cu actualul ei soț, persoana vătămată a decis să introducă la instanță o cerere de desfacere a căsătoriei.

Prin sentința civilă nr. 1406/29.04.2013 a Judecătoriei T., pronunțată în dosarul nr._ al acestei instanțe, căsătoria dintre inculpat și partea civilă a fost desfăcută. Cu toate acestea starea conflictuală dintre cei doi nu s-a stins, dimpotrivă, degenerând progresiv, și soldându-se cu repetate episoade de verbală și fizică din partea inculpatului și îndreptate împotriva fostei soții, fiind stăpânit, după cum a susținut însuși inculpatul, de o furie incontrolabilă, determinată de sentimentul de frustrare generat de gândul că destrămarea căsniciei sale s-a datorat infidelității fostei soții, care, mai mult, și-a refăcut viața la scurt timp de le divorț tocmai cu bărbatul cu care inculpatul bănuia că este înșelat, partea civilă căsătorindu-se la data de 02.04.2014 cu numitul V. I. P..

Manifestările violente ale inculpatului au determinat-o pe partea civilă să acționeze în sensul solicitării emiterii unor ordine de protecție în favoarea sa, asemenea acte jurisdicționale fiind emise la datele de 28.09.2012, 18.02.2013 și respectiv 19.06.2013.

Din pricina aceluiași comportament preponderent violent al inculpatului, partea civilă V. M. și cele două fiice minore ale acesteia au fost găzduite în adăpostul pentru victimele violenței domestice, acestea beneficiind și de consiliere psihologică, juridică și familială în cadrul Centrului de consiliere pentru femei și copii în perioada 04.02._13, așa cum reiese din adeverința emisă de Primăria Municipiului T. – Serviciul Public de Asistență Socială (fila 138).

Pe lângă manifestările violente ale inculpatului, partea civilă a fost nevoită să suporte și un sentiment de quasiteroare, deoarece a observat de mai multe ori că era urmărită de către inculpat, iar acesta i-a adresat, în unele situații, și amenințări concrete cu moartea, de față la un asemenea incident fiind mai multe persoane (filele 90-97). Într-o altă situație, inculpatul s-a deplasat la locuința soților V., încercând să forțeze . ce nu a reușit, așa cum arată martorul V. I. P..

Ca urmare a căsătoriei încheiate de martorul V. I. P. cu fosta soție a inculpatului, victimă a violențelor acestuia din urmă a căzut și martorul mai sus pomenit, așa cum rezultă din certificatele medico-legale de la dosar (filele 77-78) și din declarația martorei T. P. (fila 98).

Inculpatul a arătat că starea conflictuală a fost practic întreținută de fosta sa soție, în condițiile în care, timp de doi ani de zile, deși instanțele de judecată au stabilit clar dreptul acestuia de a avea legături personale cu cei doi copii rezultați din căsătorie, partea civilă nu i-a permis să aibă asemenea relații cu cele două fetițe.

În tot cazul, la data de 01.07.2014, inculpatul, în prezența organelor de poliție, le-a preluat pe fiicele sale minore, de la mama lor, în vederea petrecerii vacanței de vară împreună, timp de 20 de zile.

La data de 20.07.2014, inculpatul a revenit în localitatea de domiciliu, împreună cele două fetițe, din vacanța pe care au petrecut-o împreună, însă deoarece au ajuns la locuința acestuia în jurul orelor 5:00-6:00, dupămasa, până ce a făcut baie fetițelor, apreciind că este o zi de duminică, și nedorind să îi deranjeze pe polițiștii ce ar fi trebuit să asiste la predarea fetițelor, inculpatul a decis să le ducă pe acestea la mama lor doar a doua zi dimineața.

În tot acest timp, așa cum rezultă din declarația părții civile, aceasta și-a făcut griji văzând că inculpatul întârzie să aducă fetițele acasă, ceea ce a determinat-o să sune la poliție. Organele de poliție au sfătuit-o pe partea civilă să depună plângere, însă aceasta a replicat că preferă să rămână acasă și să aștepte întoarcerea fiicelor, în seara respectivă, lucru ce nu s-a întâmplat.

A doua zi dimineața, partea civilă, văzând că nu au fost readuși copii la domiciliul său cu o seară înainte, s-a deplasat la poliție, pentru a depune plângere împotriva inculpatului, șa cum fusese sfătuită în ziua precedentă. După formularea plângerii, organele de poliție i-au spus părții civile că mai trebuie să aducă copii de pe certificatele de naștere ale fetițelor și copie de pe sentința civilă ce reglementează programul de vizitare al minorelor. În aceste condiții partea civilă a revenit acasă pentru a lua actele necesare, și s-a deplasat din nou la sediul Poliției T., însoțită fiind de soțul său, martorul V. I. P. (fila 124 și respectiv 121).

În acest timp, inculpatul se deplasa împreună cu fetițele sale, spre sediul poliției, pentru ca de aici, însoțit fiind de organele de poliție, să se deplaseze la domiciliul părții civile pentru predarea fetițelor.

Ajungând la sediul poliției, partea civilă a fost informată de către lucrătorii de poliție să nu își facă griji, deoarece tocmai au discutat cu inculpatul și acesta se deplasează spre sediul poliției, împreună cu fetițele.

În continuare din relatările martorului V. I. P. reiese că, ajungând împreună cu soția sa la sediul Poliției T., aceasta a intrat în sediul Poliției pentru a depune actele pe care le adusese de acasă, în timp ce el căuta un loc de parcare în apropiere.

Pe când mașina condusă de martorul mai sus amintit de apropia de sediul Poliției, tatăl acestuia, numitul V. I. (filele 131 și respectiv 123), care avusese treabă în zonă, s-a mirat să vadă mașina acolo, cunoscând că vehiculul respectiv marca F. A. cu numărul de înmatriculare_ este mașina de serviciu a nurorii sale, partea civilă V. M.. Pe când se apropia și mai mult, martorul V. I. a relatat că a văzut că nora sa coboară din mașină și intră în sediul poliției, în timp ce mașina și-a continuat drumul spre parcarea din apropiere. Când a ajuns lângă mașină, martorul a constatat că la volanul acesteia se afla chiar fiul său, pe care l-a chestionat despre prezența sa în acel loc. Acesta i-a răspuns că fetițele soției sale, care fuseseră luate de tatăl lor în vacanță, nu au fost aduse de acesta acasă la mama lor, conform programului stabilit de judecător, prin sentință, astfel că aceasta a venit la poliție să vadă cum poate rezolva problema.

În acel moment o mașină intrată în parcare a oprit în apropiere, iar din aceasta a țâșnit efectiv inculpatul, îndreptându-se spre martorul V. I. P., care, observându-l, a apucat să se blocheze în mașină. Este de menționat că în mașina condusă de inculpat, pe bancheta din spate se aflau cele două fiice minore ale acestuia.

Inculpatul s-a deplasat, așa cum am arătat, fulgerător, spre mașina în care martorul V. I. P. o aștepta pe soția sa, și văzând că portiera stânga-față este blocată, a încercat să spargă geamul acesteia cu pumnii dar nu a reușit. Atunci inculpatul s-a mutat la portiera din dreapta-față cu intenția de a o deschide. Sesizând că nu poate pătrunde în interior, acesta a luat din zona spațiului verde o bucată de pământ întărit, amestecat cu pietriș, așa cum susține inculpatul, sau una de bordură ori un bolovan astfel cum arată cei doi martori oculari, V. I. P. și V. I., cu care a reușit să spargă geamul stânga față al autoturismului marca F. A., distrugând totodată și oglinda retrovizoare stânga de la acest autoturism.

Inculpatul a declarat că, luând acea piatră în mână, a intenționat să se prefacă că o aruncă spre martor, ca să îl sperie pe acesta, însă „neavând control în mână, a scăpat piatra respectivă în geamul mașinii.

În clipe simultane, în timp ce se afla în sediul poliției, partea civilă a auzit în parcarea din apropiere gălăgie, și uitându-se pe geam, a văzut cum inculpatul încerca să-l atace pe actualul său soț, martorul V. I. P.. Atunci a ieșit afară, însoțită de martorul A. I., lucrător de poliție (fila 120 și respectiv 127-128), care, a încercat să-l imobilizeze pe inculpat, nereușind însă, din pricina staturii impozante a acestuia. Inculpatul, observând-o pe partea civilă, și deranjat, așa cum a declarat, de faptul că aceasta i-a reproșat că a spart geamul mașinii, s-a repezit la ea, adresându-i cuvinte indecente și strigând că o va omorî. A luat de jos un obiect contondent, după susținerile inculpatului aceeași bucată de pământ cu care a lovit și în geamul mașinii F. A., aplicându-i o lovitură în direcția capului. Intuind direcția loviturii, partea civilă a luat poziție de autoapărare, aplecându-se cu capul și fața înspre picioare, și încrucișând mâinile deasupra capului pentru a și-l proteja, astfel că a recepționat lovitura în zona dorsală a antebrațului stâng.

După aplicarea loviturii mai sus descrise, inculpatul a prins-o cu o mână de păr pe victimă iar cu cealaltă de mijloc, ridicând-o de la pământ și proiectând-o prin geamul dreapta spate al autoturismului marca Opel Vectra cu nr._, ce se afla parcat în zonă. Forța cu care a fost proiectată partea civilă a fost atât de mare, încât a introdus-o pe aceasta prin geamul respectiv în interiorul mașinii, până la brâu.

Martorul M. D. (fila 117 și respectiv 125-126), lucrător de poliție, și care venise în interes de serviciu la sediul Poliției T., aflându-se într-o mașină parcată în apropiere, și observând scandalul în desfășurare i s-a alăturat martorului A. I., astfel că cei doi polițiști au reușit în cele din urmă imobilizarea inculpatului O. C. L..

La desfășurarea evenimentului relatat mai sus, plasat, din punct de vedere cronologic, în jurul orelor 10:00, a asistat un număr considerabil de persoane, cu atât mai mult cu cât în holul sediului poliției funcționa Biroul Evidența Populației, împrejurare ce a condus la tulburarea gravă a ordinii publice, așa cum relatează și martorii audiați în cauză.

Conform certificatului medico-legal nr. 3857/I/a/1035 emis la data de 21.07.2014 de către I.M.L Cluj-N., partea civilă V. M. a suferit fractură 1/3 distală ulnă (cubitus) stâng, cu deplasare, TCC acut; plagă contuză vertex -2 cm. suturată; leziunile necesită intervenție chirurgicală și s-au putut produce prin lovire cu corp dur, necesitând îngrijiri medicale timp de 50-55 zile dacă nu survin complicații (fila 60).

Așa cum a arătat partea civilă în fața instanței, refacerea osului fracturat a implicat o intervenție chirurgicală în cadrul căreia pe osul rupt s-a aplicat o placă, prinsă în șapte șuruburi, aspect ce ne determină să ne lămurim asupra intensității loviturii aplicate de către inculpat părții civile.

În drept, faptele inculpatului O. L. C., care în data de 21.07.2014, în jurul orei 10⁰⁰, într-un spațiu public situat în vecinătatea sediului Poliției Mun. T., în prezența mai multor persoane, a provocat în mod intenționat distrugerea geamului stânga față și oglinda retrovizor stânga ale autoturismului marca F. A. cu nr._, folosind în acest scop o bucată de piatră cu care a lovit ulterior în direcția capului victimei V. M., punându-i în primejdie viața, după care a proiectat victima prin geamul dreapta spate al autoturismului marca Opel Vectra cu nr._, provocându-i victimei fracturarea ulnei mâinii stângi precum și o plagă la nivelul vertexului, întrunesc elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor prev. de art.32 alin. 1 rap. la art. 188 alin. 1 și 2 din C.pen., ale infracțiunii de distrugere prev. de art. 253 alin. 1 din C.pen. (în dauna S.C. D&G S.R.L.), respectiv ale infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 din C.pen., toate cu aplicarea art.38 alin. 1 din C.pen., în condițiile art. 44 alin. 1 din Cpen.

Apreciem că încadrarea juridică corectă a faptei inculpatului de a lovi victima în direcția capului cu un obiect contondent, este cea din rechizitoriu, dată fiind intenția manifestă a acestuia de a suprima viața victimei, intenție ce s-a obiectivizat prin afirmații repetate de această natură, din partea inculpatului, realizate chiar în spații publice. Astfel, este necesar să amintim declarațiile părții civile din faza de urmărire penală, când aceasta a relatat că la data de 29.05.2014, inculpatul O. C. L. a așteptat-o în fața grădiniței situate pe . din T., unde i-a adresat amenințări cu moartea, gesticulând către aceasta cu un cuțit, actele de amenințare, petrecute în spațiul public, au fost percepute în mod nemijlocit de către martorii oculari D. M. A., M.-Szegedi F. V., M. V. S. și C. E. (filele 90-97). Apoi este necesar să amintim episodul petrecut la data de 01.07.2014, când inculpatul a venit în apropierea locuinței victimei pentru a lua în vacanță, potrivit programului de vizitare a copiilor săi minori, pe aceștia, și când acesta, deși de față se aflau și lucrători de poliție, acesta a încercat să o lovească cu mașina pe persoana vătămată.

Nu în ultimul rând trebuie să amintim declarația martorei G. R., mama victimei, care a declarat că, la un moment dat inculpatul s-a deplasat la domiciliul martorei, unde se aflau și fetițele inculpatului, iar acesta, de față cu copii, a afirmat că o va omorî pe mama lor (fila 269).

De asemenea partea civilă a relatat o discuție pe care inculpatul ar fi avut-o cu nașii lor de cununie cărora acesta le-a spus că în cele din urmă tot o va omorî pe partea civilă.

De asemenea este necesar să arătăm că la încadrarea juridică a faptei inculpatului, contribuie și obiectul cu care acesta a acționat, suficient de contondent încât să spargă cu el geamul unui autoturism apoi să îl arunce în direcția capului victimei cu o asemenea forță încât a determinat fracturarea 1/3 distale a ulnei (cubitus) stâng, cu deplasare, refacerea părții civile implicând o intervenție chirurgicală în timpul căreia osul rupt a fost fixat cu șapte șuruburi. Numai instinctul de conservare de care a dat dovadă victima, și interacțiunea salutară a acesteia de autoapărare, prin schimbarea poziției, și prin protejarea capului cu cele două mâine a făcut ca rezultatul acțiunii violente a inculpatului să nu fie unul cu mult mai grav. Este de menționat și determinarea inculpatului în obținerea rezultatului dorit sau acceptat, care, după ce a lovit-o pe victimă în direcția capului cu acel obiect contondent, nu s-a oprit aici, ci cu o furie oarbă, a prins-o pe victimă de păr, și de șolduri, ridicând-o de la pământ și proiectând-o prin geamul din dreapta spate al unui autovehicul parcat în zonă, astfel că victima a intrat în acel vehicul cu partea superioară a corpului, până la brâu.

Tot aici este locul să menționăm și diferența de statură dintre inculpatul și victimă, primul fiind un bărbat solid, de circa 1,90 m, pe când victima este de sex feminin, cu o constituție mult mai modestă atât din punct de vedere al greutății cât și al înălțimii.

De aceea concluzionăm, fără echivoc și umbră de îndoială că încadrarea juridică corectă a faptei ce suscită discuții, este tentativă la omor și nu infracțiunea de loviri și alte violențe prev. de art. 193 al. 1 și 2 Cod Penal, astfel că instanța a respins cererea apărării de schimbare a încadrării juridice a faptei mai sus menționate.

La dozarea pedepselor aplicabile inculpatului, instanța a avut în vedere, potrivit art. 74 Cod Penal, toate împrejurările comiterii faptei, evidențiate mai sus, inclusiv faptul că inculpatul a acționat împotriva fostei sale soții, în plină zi, în fața sediului Poliției T., ignorând prezența organelor de poliție la fața locului, precum și a unui însemnat număr de persoane ce se afla în zonă cu diferite probleme, într-o stare de furie incontrolabilă, punându-i pe polițiștii ce au încercat să-l imobilizeze în imposibilitatea finalizării unei asemenea operațiuni.

S-a luat în considerare și faptul că prin acțiunea sa inculpatul a pus în primejdie viața victimei, numai acțiunea acesteia de autoapărare nu a făcut ca rezultatul activității inculpatului să nu fie unul cu mult mai grav.

De asemenea s-a avut în vedere motivul comiterii faptei de către inculpat, și anume sentimentele de profundă frustrare la adresa victimei, determinate de presupunerea inculpatului că în timpul căsniciei părților, fosta sa soție nu i-a fost fidelă, și de faptul că în prezent aceasta și-a refăcut viața, recăsătorindu-se.

S-a luat în considerare faptul că inculpatul a mai fost condamnat în trecut, tot pentru fapte de violență, fiind condamnat la o pedeapsă rezultantă de 800 lei amendă penală pentru săvârșirea, în concurs, a infracțiunilor de lovire, amenințare și violare de domiciliu, prin sentința penală nr. 54/31.01.2014 a Judecătoriei T., definitivă prin nerecurare la data de 12.02.2014.

Instanța a ținut seama și de faptul că pe durata procesului inculpatul s-a manifestat violent verbal la adresa fostei soții, ridicând tonul la aceasta inclusiv în fața instanței de judecată, a reacționat agitat la orice avea legătură cu aceasta, ceea ce demonstrează că resursele sale interne de reeducare sunt extrem de limitate, cu atât mai mult cu cât încă inculpatul se hrănește din frustrările resimțite în legătură cu eșecul căsniciei sale, pe care nu și-l asumă sub nici o formă, și nu este pregătit pentru o schimbare de comportament și pentru găsirea unor noi utilități personale, așa cum reiese și din raportul de evaluarea întocmit de Serviciul de Probațiune Cluj (filele 198-200).

Instanța a luat în considerare faptul că inculpatul este o persoană în vârstă de 37 ani, cu studii superioare, divorțat, și fără ocupație, momentan, însă în trecut a avut locuri de muncă de răspundere, grefate pe o pregătire profesională bună (filele 208-220).

De asemenea din caracterizările depuse la dosar, instanța a reținut că inculpatul a practicat sport de performanță, respectiv handbal, la Clubul Potaissa, bucurându-se de stima antrenorilor și a colegilor, care-l cunosc ca pe o persoană calmă, sociabilă, nonviolentă (filele 206-207).

Sintetizând argumentele de individualizare de mai sus, tribunalul a dispus condamnarea inculpatului O. C. L., în temeiul art. 32 al. 1 rap. la art. 188 al. 1 și 2 Cod Penal, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, la pedeapsa de 8 ani închisoare, și la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.

Pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, în temeiul art. 55 lit. a rap. la art. 66 al. 1 lit. a și b, art. 67 al. 2, art. 68 al. 1 lit. c Cod Penal, s-a interzis inculpatului pe o durată de 2 ani, care începe după executarea pedepsei principale a închisorii, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 44 al. 1 Cod Penal s-a constatat că infracțiunea de tentativă la omor a fost comisă în condițiile pluralității intermediare raportat la condamnarea la pedeapsa rezultantă de 800 lei amendă penală aplicată prin sentința penală nr. 54/31.01.2014 a Judecătoriei T., definitivă prin nerecurare la data de 12.02.2014.

În baza art. 44 al. 2 rap. la art. 39 al. 1 lit. d Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 8 ani la care va adăuga pedeapsa amenzii de 800 lei, rezultând 8 ani închisoare și 800 (opt sute) lei amendă penală, iar potrivit art. 45 al. 1 Cod Penal s-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 2 ani, care începe după executarea pedepsei principale a închisorii.

În temeiul art. 44 al. 1 Cod Penal s-a constatat că și infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice a fost comisă de către inculpat în condițiile pluralității intermediare raportat la condamnarea la pedeapsa rezultantă de 800 lei amendă penală aplicată prin sentința penală nr. 54/31.01.2014 a Judecătoriei T., definitivă prin nerecurare la data de 12.02.2014, iar în baza art. 44 al. 2 rap. la art. 39 al. 1 lit. d Cod Penal va aplica inculpatului pedeapsa închisorii de 1 an la care va adăuga pedeapsa amenzii de 800 lei, rezultând 1 an închisoare și 800 (opt sute) lei amendă penală.

Deoarece ambele infracțiuni au fost comise de către inculpat înainte de a fi condamnat pentru vreuna din ele, în temeiul art. 38 al. 1 teza I Cod Penal s-a constatat că acestea au fost comise în condițiile concursului real de fapte, iar în baza art. 39 al. 1 lit. e Cod Penal va aplica inculpatului pedeapsa cu închisoarea cea mai grea și anume aceea de 8 ani care se va spori cu 1/3 din pedeapsa de 1 an, adică 4 luni, rezultând pedeapsa de 8 ani și 4 luni, la care se va adăuga cea mai grea pedeapsă a amenzii de 800 lei sporită cu 1/3 din 800 lei, adică 266,66 lei, rezultând 1066,66 lei, astfel că inculpatul urmează să execute în final pedeapsa de 8 ani și 4 luni închisoare și 1.066,66 lei amendă penală.

Inculpatul a fost reținut pentru un termen de 24 de ore, începând cu data de 21.07.2014, ulterior dispunându-se arestul la domiciliu al inculpatului, astfel că potrivit art. 72 Cod Penal s-a scăzut din durata pedepsei pronunțate timpul reținerii din 21.07.2014, și apoi al arestului la domiciliu de la 23.07.2014 și până la zi.

În temeiul art. 399 al. 1 Cod Procedură Penală s-a menținut măsura preventivă a arestului la domiciliu a inculpatului, dată fiind gravitatea pedepsei pe care o riscă inculpatul.

În baza art. 7 rap. la art. 4 al. 1 lit. b din L.76/2008 instanța a dispus prelevarea de la inculpatul O. C. L. a probelor biologice necesare în vederea constituirii Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

Persoana vătămată V. M. s-a constituit parte civilă inițial cu suma de 1.000 lei reprezentând daune materiale și 100.000 euro reprezentând daune morale. Ulterior partea civilă V. M. a mărit câtimea pretențiilor sale de natură materială la suma de 2.716 lei (fila 166-167).

Ținând seama de bonurile fiscale, factura și chitanța aflate la dosarul instanței la filele 183-187, precum și declarația martorei G. R. (fila 269), din care rezultă că partea civilă a împrumutat suma de 1.000 lei pentru a putea suporta cheltuielile generate de vindecarea leziunilor pe care le-a suferit în urma acțiunii inculpatului, instanța a apreciat că întinderea prejudiciului suferit de partea civilă, de natură materială este, în parte probat, astfel că în temeiul art. 397 al. 1 rap. la art. 19 al. 1, 4 și 5 Cod Procedură Penală și la art. 1357 Cod Civil s-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile V. M. și în consecință a obligat inculpatul să-i plătească acesteia suma de 1.689,88 lei daune materiale, respingând celelalte pretenții, care nu sunt consecința infracțiunilor îndreptate împotriva persoanei vătămate.

În privința întinderii prejudiciului moral suferit de partea civilă, date fiind acțiunile violente repetate ale inculpatului îndreptate împotriva părții civile, faptul că aceasta a fost supusă din partea inculpatului, practic, la o teroare, fiind urmărită aproape zilnic de către acesta, că acțiunea violentă a acestuia a avut ca urmare inclusiv suportarea de către partea civilă a unei intervenții chirurgicale, că partea civilă a cunoscut sentimente de umilire publică, instanța apreciază că obligarea inculpatului la o sumă de 12.000 euro, sau echivalentul în lei, la cursul BNR, din ziua plății efective, reprezintă o dreaptă dezdăunare a părții civile pentru inconvenientele amintite anterior și la care aceasta a fost supusă.

Din declarația autentică de la fila 204, rezultă că reprezentantul legal al părții civile S.C. D&G S.R.L. își retrage plângerea prealabilă formulată împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. de art. 253 al. 1 Cod Penal. În conformitate cu art. 253 al. 6 Cod Penal, pentru infracțiunea de la aliniatul 1 al aceluiași articol, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar potrivit art. 158 al. 2 Cod Penal, retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală. În consecință și raportat la prevederile art. 396 al. 6 Cod de Procedură Penală, art. 16 al. 1 lit. g Cod de Procedură Penală instanța a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului O. C. L., pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 253 al. 1 Cod Penal, ca urmare a retragerii plângerii prealabile a persoanei vătămate S.C. "D & G" S.R.L.

În temeiul art. 274 al. 1 Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 500 lei, iar în baza art. 275 al. 1 pct. 2 lit. b Cod de Procedură Penală a obligat persoana vătămată S.C. "D & G" S.R.L. să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 100 lei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul O. C. L., solicitând în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) - C.proc.pen. admiterea apelului, desființarea parțială a sentinței penale nr. 69/2015 pronunțată In data de 19.02.2015 de Tribunalul Cluj sub aspectul greșitei încadrări juridice dată faptei de lovire a persoanei vătămate V. M. și greșitei individualizări judiciare a pedepsei și a executării pedepsei și pronunțând o nouă hotărâre,

În principal:

1. în baza art. 386 alin. (1) - C.proc.pen., schimbarea încadrării juridice dată faptei de lovire a persoanei vătămate V. M., respectiv din infracțiunea de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 alin. (1)« C.pen. raportat la art. 188 alin. (1) șt (2) - C.pen. în infracțiunea de loviri sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (1)și (2)-C.pen.;

2.în temeiul art. 396 alin. (2) - C.proc.pen., raportat la art. 193 alin. (1) și (2) - C.pen. condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe, la pedeapsa închisorii orientată spre minimul special, pedeapsă care să permită suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei;

3.în baza art. 44 alin. (1) - C.pen. să se constatate că infracțiunea de loviri sau alte violențe a fost comisă în condițiile pluralității intermediare raportat la condamnarea anterioară la pedeapsa de 800 de lei amendă aplicată prin sentința penală nr. 54/2014 a Judecătoriei T., definitivă prin nerecurare la 12.02.2014;

4.în temeiul art. 396 alin. (2) - C.proc.pen., raportat la art. 371 - C.pen. condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, la pedeapsa amenzii penale;

5.?n baza art. 44 alin. (1) - C.pen. să se constatate că infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice a fost comisă în condițiile pluralității intermediare raportat la condamnarea anterioară la pedeapsa de 800 de lei amendă aplicată prin sentința penală nr. 54/2014 a Judecătoriei T., definitivă prin nerecurare la 12.02.2014;

6.în baza art. 38 alin. (1) teza I - C.pen. și art. 39 alin. (1) lit. d) - C.pen. să se contopească cele două pedepse aplicate inculpatului, respectiv pedeapsa închisorii și pedeapsa amenzii;

7.în baza art. 91 - C.pen. să se dispună suspendarea sub supraveghere a pedepsei închisorii.

În subsidiar, în măsura în care se va constata că cererile principale sunt neîntemeiate, se solicită reducerea pedepselor aplicate inculpatului pentru cele două infracțiuni, prin reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. a) - C.pen. și implicit să se reducă pedeapsa rezultantă în urma recontopirii pedepselor reduse conform solicitării anterioare. Totodată, se solicită în baza art. 399 alin. (9) - C.proc.pen. și art. 72 alin. (1) - C.pen. deducerea din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului la domiciliu, respectiv din 21.07.2014 la zi.

Analizând sentința atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu, Curtea reține următoarele:

Pe baza probatoriului administrat în cauză, prima instanță a reținut o stare de fapt corectă, corespunzătoare adevărului, din care a reieșit vinovăția inculpatului în săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor prev. de art. 32 al. 1 rap. la art. 188 Cod Penal, distrugere prev. de art. 253 al. 1 Cod Penal și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 Cod Penal, totul cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod Penal și art. 44 al. 1 Cod penal.

De asemenea, încadrarea juridică dată faptelor inculpatului este corectă. S-a solicitat prin motivele de apel schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracțiunea de omor în infracțiunea de loviri sau alte violente prev. de art. 193 al. 1 și 2 C.pen. Curtea va respinge această solicitare ca neîntemeiată. Astfel, din circumstanțele și împrejurările comiterii faptei, rezultă intenția inculpatului în sensul suprimării vieții victimei, intenția fiind indirectă. În acest context, lovirea părții vătămate cu o bucată de bordură, după cum rezultă din declarațiile martorilor, în zona capului, cu un obiect apt să spargă geamul unui autoturism, fapt ce s-a întâmplat anterior agresiunii îndreptată împotriva părții vătămate, căreia i-a aplicat o lovitură extrem de puternică, regiunea vizată fiind regiunea capului, loviturile au fost de o mare intensitate astfel că brațul victimei cu care s-a apărat a fost fracturat, conform certificatului medico-legal nr. 3857/I/a/1035 emis la data de 21.07.2014 de către I.M.L Cluj-N., partea vătămată prezentând fractură 1/3 distală ulnă (cubitus) stâng, cu deplasare, TCC acut; plagă contuză vertex -2 cm. Suturată, leziunile necesitând o intervenție chirurgicală și necesitând îngrijiri medicale timp de 50-55 zile dacă nu survin complicații (fila 60), relevă intenția inculpatului în sensul suprimării vieții acesteia, nicidecum doar simpla agresare. Intenția indirectă sau eventuală există atunci când autorul prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui. In această ipoteză, autorul prevede, de fapt, cel puțin două urmări: o urmare pe care o dorește și care poate să fie sau să nu fie prevăzută de legea penală și o urmare prevăzută de legea penală, pe care nu o dorește, dar a cărei realizare apare ca fiind posibilă și este acceptată de autor.

În literatura de specialitate, s-au stabilit mai multe criterii concrete prin care se poate stabili existența elementului subiectiv al omorului. Astfel, intenția de a ucide a făptuitorului se poate deduce din următoarele împrejurări de fapt: folosirea unui instrument apt de a produce moartea (ținând seamă de felul instrumentului, dimensiunile, soliditatea, greutatea acestuia etc), locul sau regiunea corporală unde s-au aplicat loviturile, asupra cărora s-a acționat sau care au fost vizate de infractor, numărul și intensitatea loviturilor, alte împrejurări preexistente, concomitente sau subsecvente.

Raportat la toate aceste criterii, Curtea apreciază că inculpatul a acționat cu intenția indirectă caracteristică laturii subiective a tentativei la infracțiunea de omor, așa cum corect a stabilit și prima instanță. Pe lângă acea lovitură menționată anterior, este importantă și continuarea agresiunii inculpatului, care a prins-o pe victimă de păr și șolduri și a aruncat-o cu o asemenea forță în geamul din spate a mașinii, încât aceasta a intrat practic în mașină până la brâu. Prin urmare, forța și furia cu are a acționat inculpatul, diferența de statură dintre inculpat și victimă, faptul că a reușit să fie oprit din agresiune și imobilizat cu greu de către doi polițiști, toate amenințările anterioare adresate victimei și tensiunea existenta de ceva vreme între părți, faptul că a acționat la agresarea acesteia în prezența mai multor persoane, inclusiv a copiilor săi minori care au fost martori la toată această manifestare de forță îndreptată împotriva mamei lor, arată faptul că inculpatul nu-și poate controla nici furia și nici forța fizică (diferența de statură dintre inculpat și victimă fiind considerabilă, primul fiind un bărbat solid, de circa 1,90 m, care a practicat handbal de performanță, pe când victima este de sex feminin, cu o constituție mult mai modestă atât din punct de vedere al greutății cât și al înălțimii) când este vorba despre partea vătămată, ceea ce îl face un element extrem de periculos din această perspectivă.

În altă ordine de idei, în ceea ce privește pedepsele aplicate inculpatului, potrivit art. 74 - C.pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; dar și nivelul de educație, vârstă, starea de sănătate, situația familială și socială.

Trecând la sancționarea inculpatului, instanța de fond a avut în vedere toate aceste criterii menționate mai sus, respectiv atât circumstanțele reale ale cauzei, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor, în special a tentativei la omor, având în vedere valoarea socială lezată, fiind o infracțiune contra vieții persoanei, circumstanțele comiterii faptelor, dar și faptul că a mai suferit o condamnare tot pentru infracțiuni cu violență, instanța analizând așadar temeinic și argumentând judicios toate aspectele care au fost avute în vedere la stabilirea pedepselor.

Față de toate aceste aspecte, Curtea apreciază că prima instanță a realizat o judicioasă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, atât în ceea ce privește cuantumul acestora cât și modalitatea de executare, neimpunându-se reducerea acestora, iar pedeapsa rezultantă astfel stabilită va fi în măsură să contribuie la reeducarea acestuia și la prevenirea săvârșirii pe viitor de noi fapte antisociale.

Solicitarea de a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în condițiile în care s-a menținut încadrarea juridică dată de prima instanță, este nefondată, nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 91 lit.a C.pen.

Prin urmare, în baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat, sentința atacată fiind legală și temeinică.

Va stabili în favoarea Baroului Cluj, suma de 100 lei, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu.

Va deduce din pedeapsă reținerea din 21.07.2014 și arestul la domiciliu din 23.07.2014 și până la zi.

Va obliga pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul O. C. L. împotriva sentinței penale nr. 69 din 19.02.2015 a Tribunalului Cluj.

Stabilește în favoarea Baroului Cluj, suma de 100 lei, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu.

Deduce din pedeapsă reținerea din 21.07.2014 și arestul la domiciliu din 23.07.2014 și până la zi.

Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 11 iunie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

I. M. L. H.

GREFIER,

C. C.

Dact.I.M../S.M

4 ex./6.07.2015

Jud.fond. L. A. C.

← Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006....		Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006.... →

Distrugere. Art.253 NCP. Decizia nr. 845/2015. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Distrugere. Art.253 NCP. Decizia nr. 845/2015. Curtea de Apel CLUJ