Abuz în serviciu contra intereselor publice. Art.248 C.p.. Decizia nr. 285/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Comentarii

0

Decizia nr. 285/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 16-04-2013 în dosarul nr. 28590/212/2008

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 285/P

Ședința publică din 16 aprilie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE – Z. F.

JUDECĂTOR – M. C. E.

JUDECĂTOR - A. I.

GREFIER – I. C.

Cu participarea Ministerului Public prin Procuror D.N.A. O. B.

Pe rol judecarea recursurilor penale declarat de P. DE PE L. I.C.C.J. – D.N.A. C. și de inculpatul C. NICUȘOR D. – domiciliat în C., ..13, împotriva sentinței penale nr.230/21.02.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, având ca obiect abuz în serviciu contra intereselor publice (art.248 C.p. rap. la art. 248¹ C.p.).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 02.04.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 16.04.2013 când a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.230/21.02.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, s-a hotărât:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală cu aplicarea art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, achită pe inculpatul C. Nicușor D. de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și în formă continuată, prevăzută de art. 248 Cod penal raportat la art. 248 ind. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Ia act că partea vătămată . nu s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului, în cadrul procesului penal.

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 222/P/2007 din data de 15.12.2008, înregistrat pe rolul Judecătoriei C. la data de 18.12.2008 sub număr unic de dosar_, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului C. Nicușor D. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 Cod penal raportat la art. 248 ind. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Prin actul de sesizare, în sarcina inculpatului s-a reținut că, în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean C. și ordonator principal de credite, nu a îndeplinit ori a îndeplinit în mod defectuos îndatoririle și însărcinările sale în exercițiul funcției, cu știință și în mod deliberat, prin refuzul constant de a executa obligațiile de plată, ce rezultau din Memorandumul de finanțare nerambursabilă, Contractul de Implementare a Măsurii I., din Contractul de execuție a lucrărilor, ceea ce a avut ca urmare producerea unui prejudiciu în paguba S.C. R. S.A. C., cu afectarea bunului mers al investiției ce se realiza prin Măsura I.. S-a reținut că inculpatul nu a îndeplinit în mod voit și deliberat obligațiile ce-i incumbau din lege și contracte, prin refuzul de a plăti la scadență CIP nr. 11-14 și obligațiile ce au fost stabilite cu titlu de penalități și alte costuri (1.006.658,97 Euro), prin CIP 23A, dar a afectat, în mod real și serios și bunul mers al investiției, prin implicațiile sale, constând în îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor funcției. S-a reținut că inculpatul a refuzat executarea obligațiilor de plată pentru 4 Certificate Intermediare de Plată, ajunse la scadență, dar și pentru CIP nr.23A din 4.05.2007 privind penalitățile și alte cheltuieli suplimentare, context în care s-a considerat că sunt aplicabile și dispozițiile art.41 alin.2 Cp.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: sesizarea nr. 2918 din 25.07.2007, formulată de S.C. R. S.A. Constanta către Curtea de Conturi a României, inclusiv documentele anexate (vol. I, filele 1-165), contractul de implementare încheiat la 16 iunie 2003 între Ministerul Finanțelor Publice prin Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, Consiliul Județean C. și Regia Autonomă Județeană de A. C., inclusiv 55 de Instrucțiuni emise de Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (O.P.C.P.) în perioada 26.08._07 (vol. II, filele 1-207), Certificate Intermediare de Plată (CIP) de la nr. 1 la 7, privind plățile efectuate de R.A.J.A. Constanta către ATHENA S.A. G. Sucursala C.. (vol.III, filele 1-205), CIP de la nr. 8 la 12, privind plățile efectuate de R.A.J.A. C. către ATHENA S.A. G. - Sucursala C.. (vol.IV, filele 1-205), C.I.P. de la nr. 13 la 17, privind plățile efectuate de R.A.J.A. C. către ATHENA S.A. G. - Sucursala C.. (vol.V, filele 1-204), C.I.P. de la nr. 18 la 22, privind plățile efectuate de R.A.J.A. și S.C. R. S.A. C. către ATHENA S.A. G. - Sucursala C. (vol.VI, filele 1-182), C.I.P. de la nr. 23 la 26, privind plățile efectuate de S.C. R. S.A. C. către ATHENA S.A. G. - Sucursala C. (vol.VII, filele 1-178), ședințele lunare ale Comitetului de Monitorizare a Proiectului I. din perioada 10.03-06.10.2006, inclusiv documentația referitoare la Pretenția Contractorului nr.3, Contractul B, C.I.P. nr. 23A, determinarea Inginerului (filele 1-95); Condiții generale și particulare contractuale pentru Proiect I. - Cartea galbenă (filele 96-110); C.I.P. de la nr. 12 la 14, privind plățile efectuate de R.A.J.A. Constanta către ATHENA S.A. G. - Sucursala C. (voi.VIII, filele 111-206), documente referitoare la Pretenția nr. 3 a Contractorului ATHENA S.A. G. - Sucursala C. privind plata unor daune pentru plăți întârziate, inclusiv C.I.P. nr. 11 (filele 1-43); Ședința Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A. C. din 25 iulie 2007, inclusiv documentația referitoare la C.I.P. nr. 23A (filele 54-84), documente privind reorganizarea R.A.J.A. C. în societate comercială (filele 85-96); Raport de expertiză extrajudiciară întocmit de Expertul contabil P. F. la 9 10.2007 (filele 97-107); Documente ale S.C. R. S.A. C., Decizia Consiliului de Administrație, Plângerea penală înaintată Parchetului de pe lângă Judecătoria C. și Nota avocatului C. R. (filele 108-134); Corespondența dintre Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Județean C. și S.C. R. S.A. C. (filele 135-149); Contract I. nr. 2000/RO/16/P/PE/003-05 din 21 martie 2005, intitulat „Guri de vărsare în mare pentru uzinele de tratare a apelor reziduale din C. Nord și Eforie Sud”, inclusiv Condiții generale și particulare contractuale pentru proiect, FIDIC YELLOW - CARTEA G. (vol.IX, filele 150-166); acte normative - Măsura I. nr. 2000/RO/16/P/PE/003 - Memorandumul de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura „Reabilitarea rețelei de canalizare și a facilităților de epurare a apelor uzate în C., România” (filele 1-100); Nota Directorului general al S.C. R. S.A. C. (filele 101-106); Documentație privind corespondența dintre R.A.J.A. C. și Consiliul Județean C., referitoare la aprobarea la plată a C.I.P.-urilor (filele 107-149); Contractul de Implementare încheiat la 16 iunie 2003 între Ministerul Finanțelor Publice (prin O.P.C.P.), Consiliul Județean C. și R.A.J.A. C. (vol. X filele 150-163); plângerea penală formulată de S.C. R. S.A. C. la 6 august 2007, inclusiv anexele (filele 1-72); Plângerea formulată de deputatul D. S. la data de 7.08.2007, inclusiv documentația anexată (vol. XI filele 1-157); corespondența dintre S.C. R. S.A. C., O.P.C.P. și ATHENA S.A. G. - Sucursala C. privind rezilierea Contractului de lucrări (vol. XII filele 1-50); raportul specialistului DNA, cu anexele acestuia, cât și cererile și înscrisurile depuse de către inculpat; declarațiile martorilor și verificările Camerei de Conturi C..

În baza mijloacelor de probă mai sus expuse, procurorul a reținut următoarea situație de fapt:

Din iunie 2004 și până în prezent, inculpatul C. Nicușor D. a îndeplinit și îndeplinește în continuare funcția de autoritate a administrației publice locale - președinte al Consiliului Județean C. - conform dispozițiilor art. 122 din Constituția României și art. 114 și următoarele din Legea nr.215/2001 a Administrației publice locale. În cadrul exercitării funcției, inculpatul C. Nicușor D. are îndatoriri, printre altele, și pe acelea de a reprezenta județul în relațiile cu alte autorități publice, persoane juridice și fizice, asigurarea, respectarea prevederilor Constituției, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor Consiliului Județean, precum și a altor acte normative, de a asigura aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului Județean și a analiza periodic stadiul îndeplinirii acestora, de a coordona și controla activitatea instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea Consiliului județean, de a exercita funcția de ordonator principal de credite, de întocmire a proiectului bugetului propriu al județului, de urmărire a modului de realizare a veniturilor bugetare, de a prezenta Consiliului Județean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor proprii și a hotărârilor Consiliului și alte atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de Consiliul Județean.

In raport de acest cadru normativ, inculpatul C. Nicușor D., în exercitarea funcției publice pe care o deține, nu și-a îndeplinit îndatoririle ce-i reveneau la nivelul cerințelor impuse, ceea ce a fost de natură a aduce prejudiciu Regiei Autonome Județene de A. C..

S.C. R. S.A. C. se află în subordinea Consiliului Județean C., iar prin Hotărârea Consiliului Județean nr.74/25.05.2007, societatea a fost transformată și în operator regional pe servicii comunitare de utilitate publică pentru alimentarea cu apă și canalizare.

Astfel, între Guvernul României și Comisia Europeană s-a convenit și s-a încheiat Memorandumul de finanțare privind asistența financiară nerambursabilă ce urma a se acorda prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (I.) referitor la Măsura "Reabilitarea rețelei de canalizare și a facilităților de epurare a apelor uzate în C.".

Memorandumul de finanțare a fost semnat la Bruxelles la 16.11.2000 și la București la data de 22.12.2000 și s-a ratificat prin Legea nr.497/2001.

Măsura I. precizată mai sus cu nr. 2000/RO/16/P/PE/003 a fost o prioritate a Ministerului Apelor și Protecției Mediului și avea ca obiectiv protejarea Mării N. și a zonei de coastă C. de poluarea generată de deversarea apelor de canalizare netratate și a apelor industriale uzate, prin realizarea de stații de epurare, cât și îmbunătățirea infrastructurii de canalizare în scopul reducerii pierderilor și a deversărilor subterane.

În aceste condiții, Consiliul Județean C., prin hotărârea nr. 117/30.11.2000, a aprobat obiectivul de investiții numit "Reabilitarea rețelei de canalizare și a stațiilor de epurare în scopul protejării Mării N. și a zonei litorale C.", obiectiv prezentat și acceptat pentru finanțare nerambursabilă, în sensul celor convenite între Guvernul României și Comisia Europeană prin Memorandumul amintit.

Acest act juridic de finanțare nerambursabilă acordată a impus condiții ferme referitor la implementare și finanțare a Măsurii, pentru Statul Român, Consiliul Județean C. (beneficiar local - . Județeană de A. C. (beneficiar final - BF).

Conform Legii nr.497/2001 de ratificare a Memorandumului de finanțare nerambursabilă, I. contribuia, sub forma asistenței financiare, la finanțarea Măsurii nr. 2000/RO/16/P/PE/003 ("Reabilitarea rețelei de canalizare și a facilităților de epurare a apelor uzate în C.") pentru perioada 2000-2007, cu o valoare maximă a asistenței de 72.417.490 euro.

În concret, Memorandumul de finanțare nerambursabilă s-a aplicat prin Contractul de Implementare ce s-a încheiat la 16.06.2003, între Ministerul Finanțelor Publice - reprezentat de Oficiul de Plăți și Contractare Phare (OPCP) în calitate de Agenție de Implementare, Consiliul Județean C. în calitate de Beneficiar Local (. Județeană de A. C. (R.) de sub autoritatea Consiliului Județean C., în calitate de Beneficiar Final (BF).

Contractul de Implementare a fost avizat și de Ministerul Apelor și Protecției Mediului în calitatea sa de Autoritate competentă (sub aspectele de mediu).

Prin dispozițiile art.5 din contract s-a stabilit că obiectul acestuia îl constituie stabilirea cadrului de implementare a Măsurii, respectiv delegarea obligațiilor și responsabilităților de la Agenția de Implementare (AI) către Beneficiarul Final (BF) și Beneficiarul Local (. preambulul Contractului de Implementare, ca și cadru general de derulare a obligațiilor asumate, au fost inserate acordurile și înțelegerile reciproce, anume:

- Acordul cadru încheiat între Comisia Europeană și Guvernul României la 12 martie 1991;

- Memorandumul de finanțare încheiat între Guvernul României și Comisia Europeană în anul 2000 (Bruxelles-16 noiembrie și București-22 decembrie), privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin I. pentru Măsura intitulată „Reabilitarea rețelei de canalizare și a facilităților de epurare a apelor uzate în C.”, ratificat prin Legea nr. 497/2001;

- Contractul de împrumut nr. 894 încheiat între Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Regia Autonomă Județeană de A. C. la 18.11.2000, amendat la data de 09.05.2002;

- Contractul de Garantare și Suport al Proiectului nr. 894 încheiat între Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Consiliul Județean C. la 18.11.2000, amendat la data de 09.05.2002.

Prevederile privind implementarea au fost cuprinse în anexele Memorandumului de finanțare nerambursabile, ca parte integrantă a acestuia, așa cum s-a stabilit și prin Legea nr.497/2001.

Astfel, anexa nr. I se referă la descrierea măsurii, anexa II la planul de finanțare, anexa III 1 la aspecte financiare privind implementarea I., anexa III2 la eligibilitatea cheltuielilor pentru măsuri finanțate prin I., anexa III3 la modelul de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar, fizic și solicitarea de modificări, anexa III4 la acordul privind cerințele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanțate prin I., anexa III5 la acordul cu privire la nereguli și recuperarea sumelor încasate eronat prin I. și anexa III6 la cerințe privind informarea și publicitatea.

Dispozițiile anexei III, ținând cont de stările și situațiile de fapt ale dosarului, obiect al urmăririi penale, se referă cu precădere la eligibilitatea categoriilor de cheltuieli legate de studii de fezabilitate, planificare, proiectare, impactul asupra mediului, pregătirea terenului, construcții, utilaje, instalații, testare, instruire, management, măsuri compensatorii, tipuri de cheltuieli specificate în memorandum, informare, publicitate și nereguli, care în înțelesul memorandumului de finanțare nerambursabilă, reprezintă orice încălcare a acestuia, rezultând dintr-o acțiune sau omisiune a unui operator economic, care a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității și/sau a legilor naționale, ori grupă de cheltuieli nejustificată.

Conform prevederilor Contractului de Implementare încheiat la 16.06.2003, între Oficiul de Plăți și Contractare Phare (OPCP), Consiliul Județean C. (în calitate de Beneficiar Local - . Județeană de A. C. (în calitate de Beneficiarul Final - BF), Consiliul Județean C. avea drepturi și obligații constând în:

- Art. 4.2.4 - obligațiile sale asumate prin prezentul contract sunt obligații directe numai ale ., direct sau indirect, obligații ale Statului Român;

- Art. 7.2.1 - va sprijini Beneficiarul Final să îndeplinească condițiile necesare pentru inițierea și executarea lucrărilor, își va asuma răspunderea pentru emiterea în timp util a aprobărilor, autorizațiilor de construire, permise și licențe;

- Art. 7.2.2 - va sprijini Beneficiarul Final pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale acestuia, în conformitate cu prevederile art. 11 din prezentul Contract;

- Art. 7.2.4 - va supraveghea îndeplinirea obligațiilor Beneficiarului Final și va lua măsurile necesare în cazul în care acesta nu își îndeplinește obligațiile.

- Art. 11.13 - de a include (aloca), în propriul buget, necondiționat și irevocabil, fondurile necesare îndeplinirii obligațiilor de plată ale Beneficiarului Final.

- Art. 18.2 - răspunzător pentru orice prejudiciu cauzat prin încălcarea oricărei obligații care îi revine prin prezentul Contract.

Realizarea obiectivului de investiții Conducte de descărcare în mare pentru stațiile de epurare C. Nord și Eforie Sud (Contract B), parte din Măsură "Reabilitarea rețelei de canalizare și a facilităților de epurare a apelor uzate în scopul protejării Mării N. și a zonei litorale C.", s-a făcut prin încheierea Contractului I. nr.2000/RO/16/P/PE/003-05 între Serviciul Central de Finanțare și Contracte, din cadrul Ministerului Finanțelor Publice în calitate de Angajator, și S.C. ATHENA S.A. cu sediul social în A. - G. în calitate de Contractant.

Clauzele contractuale au stabilit că Beneficiar este Regia Autonomă Județeană de A. C., iar co-finanțator este Consiliul Județean C. și Delegația Comisiei Europene la București, în numele Comisiei Europene.

S-a convenit și stabilit că din contract fac parte dispozițiile Contractului de Implementare și condițiile generale și particulare contractuale (CARTEA G.).

Prețul contractului a fost convenit la valoarea de 18.859.446,09 Euro asigurat din fonduri I. în procent de 78,053% și din fondurile Consiliului Județean C. în procent de 21,847%, ce erau disponibile cu începere din anul 2006.

Plățile se efectuau în Euro în contul Contractantului, cererile se trimiteau Beneficiarului Final și se plăteau de Angajator.

Condițiile Generale și Particulare Contractuale (CARTEA G.) stipulează: Instrucțiunile Inginerului - acesta poate da instrucțiuni către contractor, necesare executării lucrărilor și remedierea defecțiunilor. Pe de altă parte, conform subclauzei contractuale 3.5., Inginerul are abilitarea de a aproba și hotărî unele probleme, cu consultarea ambelor părți, în scopul ajungerii la acord. În caz de lipsă a acordului, Inginerul ia o hotărâre conformă clauzelor contractuale cu luarea tuturor circumstanțelor relevante.

Inginerul, conform dispozițiilor art.3.1.18 din Contractul de Implementare încheiat la data de 16 iunie 2003, înseamnă "Contractorul de servicii" ca societate a cărei ofertă este acceptată de Angajator în vederea asigurării Serviciilor de Coordonare și Supervizare a Lucrărilor (acesta reprezintă o persoană juridică neutră, de arbitraj între părți referitor la îndeplinirea obligațiilor contractuale).

Prin clauza contractuală 14.7 s-a prevăzut că, în situația în care contractorul nu primește plata, acesta este îndreptățit să primească o plată compensatorie lunară în valoare cumulată pe perioada întârziată.

De asemenea, a fost convenit, în caz de nerespectare a obligațiilor asumate referitor la plăți ori alte dispoziții, posibilitatea Contractorului de a suspenda lucrările sau încetini ritmul acestora, după înaintarea către Angajator a unei note în decurs de 21 zile, extinderea lucrărilor pentru perioada întârziată, să beneficieze de costurile suportate, plus un profit rezonabil ce se va include în prețul de contract sau chiar să rezilieze contractul, toate sub condiția înaintării notei aferente către Inginer (persoana neutră de arbitraj).

Memorandumul de finanțare nerambursabilă a fost amendat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 303/2007 (amendament nr.6) în sensul că data de finalizare a investiției "Reabilitarea rețelei de canalizare și a facilităților de epurare a apelor uzate în C." a fost prelungită până la 31.12.2010.

Au fost stabilite, de asemenea, costuri eligibile în valoare de 77.245.323 Euro, din care 57.933.992 Euro finanțare I., 3.927.248 Euro finanțare prin autoritatea locală (Consiliul Județean ) și 15.384.083 Euro împrumut de la B..

Sintetizând cadrul de derulare a investiției, stabilit prin Legea nr. 497/2001 de ratificare a Memorandumului de finanțare nerambursabilă, convenit între Comisia Europeană și Guvernul României, Contractul de Implementare și Contractul încheiat între Angajator (Ministerul Finanțelor Publice) și Contractant (.) se evidențiază că autoritatea locală (Consiliul Județean) – ordonatorul principal de credite – inculpatul C., în calitate de cofinanțator, avea obligații certe în sensul de a aloca (include) în propriul buget, necondiționat și irevocabil fondurile necesare îndeplinirii obligațiilor de plată, de a răspunde pentru orice prejudiciu cauzat prin încălcarea oricărei obligații care reveneau din actele juridice menționate.

Aceste obligații, conform prevederilor art.4.2.4. din Contractul de Implementare erau obligații directe numai ale Beneficiarului Local (Consiliul județean).

De asemenea, aceste obligații rezultă și din dispozițiile Legii nr.215/2001 a Administrației publice locale (art. 104) potrivit cărora inculpatul, în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean C. și ordonator principal de credite, era ținut să aducă la îndeplinire reglementările legale, hotărârile consiliului județean, analiza periodică a îndeplinirii acestora, de a controla și coordona activitatea, de a întocmi bugetul propriu al județului, de a urmări realizarea veniturilor bugetare și de a prezenta rapoarte cu referire la îndeplinirea atribuțiilor proprii stabilite prin lege, hotărâri ale Consiliului Județean ori alte sarcini date de Consiliul Județean.

Întrucât inculpatul C. Nicușor D. nu și-a îndeplinit îndatoririle ce-i revin din exercitarea funcției și însărcinările încredințate, ceea ce a avut drept consecință producerea unui prejudiciu în patrimoniul R. C., fostul președinte al Consiliului Județean C. D. S., a făcut un denunț, prin care a cerut efectuarea urmăririi penale față de inculpatul C. Nicușor D. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, deoarece, cu știință, nu a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în sensul refuzului de a plăti o parte din cofinanțarea investiției și prejudicierea R. C. cu suma de 1.088.893,23 Euro.

S.C. R. C., la 24.08.2007, a făcut plângere penală prin care a solicitat efectuarea urmăririi penale în legătură cu derularea investiției promovată prin Măsura I. deoarece a fost prejudiciată cu suma de 1.006.658,97 Euro.

Din analiza Memorandumului de finanțare nerambursabilă convenit între Guvernul României și Comisia Europeană, Contractul de Implementare încheiat între Ministerul Finanțelor Publice - OPCP, Consiliul Județean C. și R. C., Contractul dintre Ministerul Finanțelor Publice (Angajator) și S.C. ATHENA S.A. G. (Contractant) înscrisurile aferente acestora și actele financiar contabile de efectuare a plăților rezultă următoarele situații și stări de fapt, în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de plată:

Astfel, pentru anul 2005, în conformitate cu clauzele contractuale, finanțarea (plăți) s-a asigurat numai din fonduri I. (contribuție nerambursabilă), când OPCP a achitat către S.C. ATHENA S.A. G. - Sucursala C. 6 Certificate Intermediare de Plată (CIP 1-6) aferente perioadei 10.06._06.

Consiliul Județean Constanta, cofinanțator, a fost scutit de plata contribuției sale pentru anul 2005, care devenea exigibilă doar din anul 2006.

În perioada 28.02._08, plățile s-au făcut din fonduri I. cât și din cofinanțarea asigurată de Consiliul Județean Constanta.

Referitor la asigurarea cofinanțării de către Consiliul Județean C., prin ordonatorul principal de credite, inculpatul C. Nicușor D., se constată că în cursul anului 2006, OPCP a înregistrat întârzieri la plata facturilor aferente lucrărilor executate în perioada aprilie - iulie deoarece Consiliul Județean C., prin inculpat, cu știință, în mod nejustificat și cu încălcarea vădită a clauzelor contractuale la care Consiliul Județean se angajase, nu a furnizat sumele aferente cofinanțării sale, OPCP și astfel nu au fost plătite sub aspectul cofinanțării Consiliului Județean Certificatele Intermediare de Plată (CIP) nr. 11, 12, 13 și 14, deși OPCP a solicitat, în mod repetat, Consiliului Județean C. să respecte clauzele Contractului de Implementare, în sensul îndeplinirii obligațiilor de plată pentru cofinanțarea Măsurii.

Întârzierile la plata contribuției Consiliului Județean C. s-au produs la Certificatele Intermediare de plată (CIP ) nr. 11-14 scadente la 27.06.2006, 26.07.2006, 25.08.2006 și 25.09.2006. Aceste sume au fost plătite abia la 13.10.2006, în total 1.088.893,22 Euro.

Din cauza faptului că nu au fost plătite sumele de cofinanțare, S.C. ATHENA S.A. G. (contractant) a procedat, în baza clauzei 16.1 din Condiții Generale și Particulare Contractuale - Cartea G., la emiterea unui preaviz de 21 zile la data de 1.08.2006, a redus ritmul lucrărilor începând cu data de 26.08.2006 și a solicitat despăgubiri pentru costurile înregistrate pe perioada suspendării lucrărilor. Plățile compensatorii au fost în cuantum de 2.827.029,6 Euro și o extindere de timp de 207 zile, având ca temei Pretenția nr. 3 din contract.

Pretențiile emise de Contractant au fost analizate de către Inginer (persoana neutră de arbitraj) care a determinat plăți compensatorii în favoarea acestuia de 1.006.658,97 Euro și o extindere de timp de 100 zile și totodată s-a emis Certificatul Intermediar de Plată (CIP) nr.23A, la 4.05.2007, pentru această sumă, cu scadența la 25.06.2007.

Conform anexei III2 din Memorandumul de finanțare nerambursabilă, aceste cheltuieli suplimentare datorită neefectuării plăților de cofinanțare de către inculpatul C. Nicușor D. - ordonator principal de credite, nu sunt cheltuieli eligibile suportabile din finanțarea Măsurii I., ci incumbă persoanei din cauza căreia nu s-au plătit.

Pe de altă parte, potrivit Contractului de Implementare, R. C., în calitate de Beneficiar Final, nu avea delegat atributul de a aviza Certificatul Intermediar de Plată nr.23A, ce conținea cheltuieli neeligibile potrivit Memorandumului de finanțare nerambursabilă, astfel că acest document a fost remis Angajatorului OPCP pentru verificare și aprobare. De altfel, plata acestor cheltuieli neeligibile nu revenea Beneficiarului final (R.) deoarece nu se datorau inacțiunii sale, ci se datorau în exclusivitate Consiliului Județean C. - ordonatorului principal de credite, inculpatul C. Nicușor D., răspunzător de încălcarea cu știință a obligațiilor ce-i reveneau din contract (art. 18.2). Aceste cheltuieli reprezintă penalități acumulate și incumbă celui ce le-a provocat.

Ținând cont de aceste împrejurări de fapt și de drept, OPCP prin adresa nr._ din 17.05.2007 a notificat Consiliului Județean C. și S.C. R. S.A. C. în legătură cu răspunderea Consiliului Județean, în calitate de Beneficiar Local, privind asigurarea sumei de 1.006.658,97 Euro, pentru efectuarea plății penalităților datorate Contractantului.

Deși Consiliul Județean C. a fost atenționat în mod repetat, anterior acestei adrese, sumele restante nu au fost plătite de către inculpatul C. Nicușor D. și nici de această dată nu a efectuat plata stabilită de către Inginer, cu riscul de a periclita realizarea investiției.

De altfel, reaua credință a inculpatului C. Nicușor D. - ordonator principal de credite, s-a manifestat și ulterior neplăților CIP nr. 11-14 și prin alte repetate întârzieri la plată, raportat la termenele contractuale.

D. fiind aceste neîndepliniri a obligațiilor, de către inculpat, Contractorul a redus și a suspendat execuția lucrărilor conform prevederilor contractuale și totodată a solicitat alte costuri suplimentare, altele decât 1.006.658,97 Euro, în cuantum de 4.589.239,5 Euro, precum și extinderea duratei de execuție a lucrărilor de 335 zile (Pretențiile 3, 4, 5 și 9).

De asemenea, la data de 29.02.2008, Contractorul s-a considerat îndrituit, conform contractului, să emită o notificare de reziliere a contractului (prin adresa nr.0055 se precizează de către Contractor „în această privință, între 04.08.2006 și 20.02.2008, Contractorul a transmis în timp util înștiințări repetate de suspendare conform sub-clauzei 16.1, dreptul Contractorului de a suspenda lucrările, legat de plata CIP nr. 11, 12, 13, 21, 22, 23, 23A, 24, 26, 28 și 29 și certificarea Aplicației Interimare de Plată nr.28A a Contractorului. Întreaga corespondență relevantă și înștiințările sunt anexate prin aceasta. Considerăm că rezilierea intră în vigoare în întregime pe 15.03.2008, la expirarea a 14 zile, conform sub-clauzei 16.2. Rezilierea de către Contractor, și confirmăm disponibilitatea noastră privind ședința de preluare conform Contractului și Legea Aplicabilă, astfel încât Angajatorul să poată prelua lucrările efectuate până în acel moment"), iar la 31.03.2008 a trimis (prin adresa nr.0061 se precizează de către Contractor: „Cu referire la adresa noastră nr.0055/29.02.2008, prin aceasta vă transmitem notificarea noastră de reziliere în conformitate cu sub-clauza 16.2, rezilierea de către Contractor, în conformitate cu Nota de reziliere, data efectivă, urmare a expirării celor 14 zile ar fi trebuit să fie la 15.03.2008. Oricum, urmare a ședinței din 12.03.2008 am fost de acord, cu bună credință, pentru o extindere a perioadei de notificare, pentru a permite Angajatorului să propună soluții în vederea rezolvării problemelor și dificultăților pe care le întâmpină în prezent Contractorul”) la OPCP o confirmare de reziliere unilaterală a contractului B încheiat la 21.03.2005. (vol.XII, filele 22-26).

Aceste situații relevă cu prisosință, faptul că activitatea îndeplinită de inculpatul C. Nicușor D., în exercitarea funcțiilor sale de Președinte al Consiliului Județean C. și ordonator principal de credite, nu numai că a generat penalități, care reprezintă o pagubă patrimonială, ci a creat și un pericol iminent de compromitere a investiției și nerealizare a Măsurii „Conducte de descărcare în mare pentru stațiile de epurare C. Nord și Eforie Sud, ceea ce are semnificația unei tulburări însemnate în bunul mers al investiției în cauză.

Pentru evitarea producerii acestor consecințe, datorate în exclusivitate inculpatul C. Nicușor D., autoritățile implicate în implementarea Măsurii și Beneficiarul Final (R.) au organizat, dar fără implicarea reprezentantului autorității locale, o întâlnire cu Contractorul (S.C. ATHENA S.A. G.) în vederea găsirii unei soluții amiabile.

În final la 9.04.2008 s-a încheiat o Tranzacție de stabilire a unor măsuri și condiții de îndeplinit de către părți, în scopul reluării lucrărilor cu începere din 05.05.2008 și soluționarea pretențiilor dintre contractanți de către Comisia de Soluționare a Disputelor, iar Contractorul a continuat lucrările de execuție a conductei de descărcare - tronsonul Eforie Sud.

D. fiind atitudinea inculpatului C. Nicușor D. de a nu plăti și evitarea compromiterii investiției contractate, OPCP, prin adresa nr._ din 18.07.2007, a solicitat S.C. R. S.A. C., să efectueze plata despăgubirilor de 1.006.658,97 Euro, în conformitate cu Contractul de Implementare, deoarece cheltuielile neeligibile sunt suportate de Beneficiarul Local (Consiliul județean) și Beneficiarul Final (R.).

Prin adresa precizată, printre altele, OPCP menționează: „Conform determinării făcute de Inginer suma totală a penalităților pentru întârzieri este de 1.006.658,97 Euro și extinderea de timp este de 100 zile; Referitor la plata penalităților în valoare de 1.006.658,97 Euro și luând în considerare că motivul principal a fost întârzierea de plată care s-a înregistrat în cadrul procesului de plată din contribuția Consiliului local, vă transmitem în mod oficial o notificare conform prevederilor Acordului de Implementare, art. 11.12, 18.2, 18.4, că toate cheltuielile neeligibile vor fi suportate direct de către Beneficiarul Local/Beneficiarul Final; OPCP a notificat în numeroase rânduri Consiliul Județean legat de plățile întârziate și despre riscurile ce decurg din aceste întârzieri, dând posibilitatea constructorului să depună plângere; Luând în considerare determinarea Inginerului, OPCP a transmis o notificare (rămasă fără răspuns) prin adresa nr._/18.05.2007 către Beneficiarul Local, în care anunțam care sunt responsabilitățile lui legat de plata penalităților”.

Pentru evitarea acumulărilor și a altor penalități ori alte sarcini bănești pentru R. C., Consiliul de Administrație al acesteia, în ședința din 25.07.2007 a hotărât ca societatea să plătească direct despăgubirile pretinse de Contractant și totodată sa acționeze în instanță persoana vinovată de producerea prejudiciului de 1.006.658,97 Euro, în scopul recuperării acestuia.

Decizia nr. 11/25.07.2007 a Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A. C., la punctul 1 a stabilit:

„Raportul comisiei numită prin Dispoziția directorului general nr.384/23.07.2007 privind problemele apărute în cadrul Contractului „Conducte de descărcare în mare pentru Stațiile de epurare C. Nord și Eforie Sud” și propunerile pentru a se evita înregistrarea altor penalități precum și pentru prevenirea întârzierilor în finalizarea lucrărilor aferente Contractului, astfel:

- achitarea imediată a contravalorii de 1.006.658,97 Euro aferentă Certificatului de Plată nr.23A, în favoarea firmei ATHENA S.A.. Plata se va face din suma reținută firmei Va Tech Wabag din garanția de bună execuție pentru nerespectarea obligațiilor contractuale.

- sesizarea Curții de Conturi cu privire la prejudiciul cauzat S.C. R. S.A.

- declanșarea procedurii legale de recuperare a prejudiciului înregistrat de S.C. R. S.A.”

Prin dispoziția de plată externă nr. B040640 din 25.07.2007, . a achitat suma de 1.006.658,97 de euro către . – Sucursala C., reprezentând contravaloarea certificatului intermediar de plată CIP nr. 23A.

Urmare efectuării acestei plăți, S.C. R. S.A. C., prin adresa VIP 5/26.07.2007, a notificat Consiliul Județean în ceea ce privește efectuarea plății pe care nu o datora și a atenționat din nou Consiliul Județean C. să-și respecte obligațiile care îi reveneau. Astfel:

"Urmare la adresa OPCP nr._/18.07.2007, comunicată S.C. R. S.A. în data de 20.07.207, prin care s-a notificat Beneficiarului Final obligația în baza Acordului de Implementare de a efectua plata Certificatului de Plată nr.23A direct către Contractorul Athena S.A., vă informăm că S.C. R. S.A. a achitat în contul indicat de Contractor suma de 1.006.658,97 Euro cu dispoziția/declarația de plată externă nr.B040640 din data de 25.07.2006, anexată.

Plata a fost efectuată în baza Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 11 din data de 25.07.2007 pentru evitarea acumulărilor de penalități și a altor prejudicii în sarcina S.C. R. S.A. ca urmare a suspendării lucrărilor de către Contractor până la încasarea sumei revendicate.

Cu adresa nr._/S/25.07.2007, S.C. R. S.A. a sesizat Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi a Județului C., Direcția de Control Financiar Ulterior în vederea efectuării cercetărilor privind prejudiciul ce i-a fost cauzat ca urmare a nerespectării de către OPCP - București, în calitate de Angajator, a obligației contractuale de plată a lucrărilor executate de către Contractorul Athena S.A. conform Certificatului de Plată nr.23A".

ConformContractuluidelucrărinr. 2000/RO/16/P/PE/003-05 din data de 21 martie 2005, încheiat între Serviciul Central de Finanțe și Contracte din Ministerul Finanțelor Publice și ATHENA S.A. G., societatea comercială R. S.A. C. nu este parte contractantă, dar este „ținută” să suporte efectele contractului datorită raporturilor juridice rezultate din Legea nr. 497/2001 și din Contractul de Implementare din 16 iunie 2003, ținând cont de faptul că este Beneficiarul Final al operațiunilor desfășurate pentru realizarea Obiectivului de investiții și efectuează înregistrări contabile corespunzătoare calității de Beneficiar Final al investiției.

Aceste obligații menționate mai sus în sarcina S.C. R. S.A. C. au determinat ca societatea să plătească cuantumul penalităților, deși Consiliul Județean C. trebuia să le achite întrucât era cofinanțator, și s-au produs exclusiv din cauza modului de acțiune a inculpatului. Plata fiind astfel făcută de către S.C. R. S.A. C., patrimonial acesteia a fost afectat prin inacțiunea cofinanțatorului.

In conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 497/2001, modificată prin O.G. nr. 26/2004, numai „cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în planul de finanțare prevăzut în anexa nr. II la memorandumul de finanțare, precum și costurile legate de operațiunile bancare efectuate în România referitoare la transferul fondurilor I. și al celor de cofinanțare, aferente măsurii, de la agenția de implementare la contractori, respectiv speze, comisioane și alte costuri care pot apărea în legătură cu acestea, se asigură din surse proprii ale Beneficiarului Final.

Astfel, rezultă că această anexă nu prevede costuri neeligibile de natura despăgubirilor datorate Contractantului, cauzate de către inculpatul C. Nicușor D., S.C. R. S.A. fiind astfel îndreptățită să le recupereze de la persoana vinovată.

Îndeplinirea cu rea-credință și cu știință, a îndatoririlor rezultate din lege și contractele menționate, de către inculpatul C. Nicușor D. - ordonator principal de credite și Președinte al Consiliului Județean C., ca exercițiu al funcțiilor, ce au produs prejudiciu patrimonial, se evidențiază pe deplin din cele expuse mai sus dar și din prezentarea cronologică a relațiilor dintre părțile ce aveau responsabilități.

La data de 9.01.2006, O.P.C.P. a anunțat Consiliul Județean C. că are obligația să asigure cofinanțarea în proporție de 21,947 % a Contractului de lucrări publice semnat cu firma ATHENA S.A. G..

La datele de 25.01.2006 și 3.03.2006, O.P.C.P. a precizat Consiliului Județean C. că orice întârziere în onorarea plăților atrage calcularea de penalități, care conform Memorandumului de Finanțare nu sunt costuri eligibile din contribuția I., aceste costuri fiind în sarcina Beneficiarului Final.

La data de 17.03.2006, Consiliul Județean C., a comunicat OPCP că nu poate susține decât parțial contribuția în calitate de cofinanțator pentru Măsura I. și solicită aprobare pentru alocarea din Fondul de Rezervă a Ministerului de Finanțe a sumei de 3.189. 082,63 Euro pentru completarea cofinanțării.

La data de 20.03.2006, Directorul Direcției Buget - Finanțe, P. T., a înaintat un Referat către președintele Consiliului Județean C. - inculpatul C. Nicușor D., în care a înscris că președintele Consiliului Județean C. nu a aprobat efectuarea plății solicitate prin referatul din 15 februarie 2006, că Ministerul Finanțelor Publice cu adresa nr._/17.03.2006 a comunicat Consiliului Județean C. că neplata sumei de 125.219,98 EURO la scadență atrage calcularea de penalități de 0,1% pe zi ce vor fi în sarcina Beneficiarului Final și că S.C. R.A.J.A. S.A. C. cu adresa nr. 9955 a notificat Consiliul Județean C. prin Biroul Executorului Judecătoresc M. I. că nu a respectat obligațiile asumate în Programul I. privind achitarea cotelor de cofinanțare și a cerut ca eventualele penalități achitate să revină în sarcina Consiliului Județean C. din vina căruia au rezultat.

La data de 12.07.2006, O.P.C.P. a notificat și somat Consiliul Județean C. ca, în calitate de Cofinanțator, în termen de 5 zile, să asigure virarea sumelor de bani reprezentând contribuția locală, a precizat că nu a putut efectua plata aferentă contribuției Consiliului Județean C., iar posibilele penalități nu vor cădea în sarcina O.P.C.P., reamintind prevederile art. 11.13 din Contractul de Implementare din 16 iunie 2003 care stabilesc că „Beneficiarul Local (Consiliul Județean C.) va include (aloca), în propriul buget, necondiționat si irevocabil, fondurile necesare îndeplinirii obligațiilor de plată ale Beneficiarului Final (Regia Autonomă Județeană de A. C.), precum și cele ale art. 11.11 care stabilesc că „Beneficiarul Final se obligă să suporte toate costurile neeligibile legate de împrumutul Nerambursabil și/sau împrumutul BERD.

La data de 4.08.2006, Contractantul ATHENA S.A. G. a comunicat O.P.C.P. neachitarea CIP-urilor nr. 11 și 12, notificarea de 21 de zile după care suspendă lucrările sau reduce ritmul de execuție conform sub-clauzei 16.1 din CARTEA G..

La data de 15.08.2006, O.P.C.P. a solicitat Consiliului Județean C. și R.A.J.A. efectuarea de urgență a plății corespunzătoare cotei de contribuție la contractul 2000/RO/16/P/PE/003-05, o declarație prin care să fie asumată obligația de a suporta toate cheltuielile neeligibile datorate eventualei întârzieri cauzate de lipsa de cooperare în ceea ce privește întârzierea achitării cotei de contribuție la proiect.

La data de 25.08.2006, Contractantul ATHENA S.A. G. a comunicat O.P.C.P. că din 26 august 2006 va reduce ritmul de lucru, rezervându-și dreptul de a solicita daune financiare și rezilierea contractului;

La data de 27.09.2006, O.P.C.P. a comunicat Consiliului Județean C. obligația de a plăti în continuare suma ce-i revine pentru Cofinanțare în conformitate cu prevederile contractuale, precum și faptul că suma aferentă Consiliului Județean Constanta ce trebuie plătită Contractantului se ridică la valoarea de 1.088.893,23 Euro, reprezentând contravaloarea Certificatelor Intermediare de Plată nr. 11, 12, 13 și 14, neachitate la data scadenței;

La data de 6.11.2006, Contractantul ATHENA S.A. G. a transmis Inginerului Pretenția nr. 3 pentru extindere de timp și plata costului plus un profit rezonabil, subliniind reducerea ritmului de execuție a lucrărilor în perioada 26.08-31.10.2006, motivat de faptul certificatele intermediare de plată nr. 11 (aprilie 2006), nr. 12 (mai 2006), nr. 13 (iunie 2006) și nr. 14 (iulie 2006) au fost plătite integral abia la data de 13.10.2006, cu întârziere de 108 zile, 79 zile, 49 zile și, respectiv, 18 zile.

La data de 14.12.2006, O.P.C.P. a comunicat Consiliului Județean C. și S.C. R.A.J.A. S.A. C. despre Pretenția Contractantului privind plata unor sume compensatorii în cuantum de 2.827.029,4 Euro și o extindere de timp de 207 zile, precum și atenționarea că în cazul în care în urma determinării făcute de către Inginer rezultă costuri suplimentare care trebuie plătite către Contractant, acestea vor fi suportate în totalitate de către Beneficiarul Final împreună cu Beneficiarul Local, respectiv S.C. R. S.A. C. și Consiliul Județean C..

La data de 10.01.2007, Inginerul a comunicat O.P.C.P. că a evaluat Pretenția nr. 3 prezentată de Contractant în data de 6.11.2006, precizând că, la data de 4.08.2006, Contractantul a dat notificarea de 21 zile de reducere a ritmului de lucru, că plata sumelor neplătite a fost primită de Contractant în 13.10.2006, că acesta a reluat în totalitate lucrul la 1.11.2006, și a recomandat corectarea pretențiilor Contractantului, respectiv extindere de timp de 100 zile și Costuri de compensare în sumă de 1.006.658,97 EURO.

La data de 14.05.2007, S.C. R. S.A. C. a comunicat Consiliului Județean C. implicațiile produse de întârzierile la plata cotei de Cofinanțare ce revine Consiliului Județean C., ca aceste costuri nu pot fi suportate din contract și reprezintă

costuri neeligibile pentru măsura I., respectiv să decidă asupra soluționării Certificatului Intermediar de Plată nr. 23A în care s-a înscris suma de 1.006.658,97 EURO, reprezentând penalitățile corectate si recomandate de Inginer potrivit Pretenției nr.3 înaintată de Contractantul ATHENA S.A. G..

La data de 17.05.2007, O.P.C.P. a comunicat Consiliului Județean C. și S.C. R.A.J.A. S.A. C. că plata penalităților cerute de către Contractant sunt în valoare totală de 1.006.658,97 EURO, valoare determinată de către Inginer în urma plângerii depusă de Contractant, care se bazează pe întârzieri la plată a Certificatelor Intermediare de Plată nr. 11, 12, 13 și 14, că toate cheltuielile declarate ne-eligibile sunt suportate de Beneficiarul Local și/sau Beneficiarul Final, precum și somația ca, în termen de 30 de zile, să dispună de suma de 1.006.658,97 EURO pentru a efectua plata penalităților.

La data de 18.06.2007, S.C. R. S.A. C. a comunicat Consiliului Județean C. că a returnat Contractantului factura fiscală 23A în valoare de 1.006.658,97 EURO, reprezentând daune pentru plăți întârziate, având în vedere art. 11.8 din Contractul de Implementare care prevede că Beneficiarul Final nu va aproba plata unor costuri care nu sunt eligibile în conformitate cu prevederile Memorandumului de Finanțare.

La datele de 26.06.2007 și 18.07.2007, Contractantul a comunicat O.P.C.P. o notificare de 21 de zile cu intenția de a suspenda lucrările (sau de reducere a ritmului lucrărilor), apoi suspendarea acestora din data de 18.07.2007.

La data de 26.07.2007, . a comunicat Consiliului Județean C. că, în conformitate cu solicitarea OPCP prin care s-a notificat Beneficiarului Final obligația de a achita direct CIP nr. 23A, . plătit suma de 1.006.658,97 euro cu dispoziția de plată externă nr. B040640 din 25.07.2007, plata fiind efectuată în baza Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 11 din 25.07.2007, pentru evitarea acumulărilor de penalități și a altor prejudicii în sarcina . urmare a suspendării lucrărilor de către Contractant până la încasarea sumei revendicate.

La data de 12.02.2008, în Nota OPCP se face referire la sprijinul solicitat de Consiliul Județean C. la 17.03.2006 pentru alocarea din Fondul de Rezervă a Ministerului de Finanțe a sumei necesare completării cofinanțării, menționându-se că accesarea Fondului de Rezervă numit Fondul de Indisponibilități Temporare I., se poate efectua numai în cazurile în care se constată o lipsă temporară a fondurilor comunitare. În conținutul acestui document s-au subliniat prevederile art. 11.11, 11.12, 11.13, 18.2, 18.3 din Acordul de Implementare, referitoare la obligațiile . și ale Consiliului Județean C. privind costurile ne-eligibile, includerea în buget a fondurilor necesare cofinanțării și răspunderea pentru prejudiciile cauzate.

Referatul întocmit de directorul Direcției Buget Finanțe, T. P., către inculpat, înregistrat sub nr. 1631/20.03.2006, nu a fost aprobat de către inculpat în ceea ce privește efectuarea plăților pentru Măsura I. și de altfel nu au fost efectuate plățile conform obligațiilor legale și contractuale, ceea ce a avut drept consecință crearea prejudiciului.

Referatul are următorul conținut: „în baza contractului B "conducte de deversare în mări" Consiliul Județean C. are obligația de a vira cofinanțarea programului I. conform datelor de mai jos:

1.Ministerul Finanțelor Publice - Oficiul de Plăți și Contracte cu adresa nr._/07.02.2006 a solicitat virarea sumei de 125.219,98 Euro cu scadența 28 februarie 2006. Deși în baza referatului din 15 februarie 2006 am solicitat plata sumei respective,

nu ați aprobat efectuarea plății până la clarificarea unor aspecte legate de realizarea programului I. în ansamblul său. Ulterior Ministerul Finanțelor Publice cu adresa nr._/17.03.2006 comunică Consiliului Județean C. că neplata sumei de 125.219,98 Euro la scadență atrage calcularea de penalități de 0,1%

pe zi ce vor fi în sarcina beneficiarului final.

2.Ministerul Finanțelor Publice cu adresa nr._/16.03.2006 ne solicita plata sumei de 80.226,72 Euro cu scadența 23 martie 2006, în caz contrar se vor calcula penalități de 0,1%/zi în sarcina beneficiarului final.

3.R. C. cu adresa nr.9955/14.03.2005 notifică Consiliul Județean C. prin Biroul executorului Judecătoresc M. I. că nu a respectat obligațiile asumate în Programul I. privind achitarea cotelor de cofinanțare și alimentarea contului

de garanție ESCROW. De asemenea solicită ca eventualele penalități achitate, revin în sarcina Consiliului Județean C. din vina căruia au rezultat.

Având în vedere datele de mai sus solicit aprobarea:

a) achitarea cotelor de cofinanțare solicitate de Ministerul Finanțelor Publice în valoare de 125.219,98 euro, respectiv 80.226,72 euro

b) înaintarea la BERD de propuneri ale Consiliului Județean C. privind reprogramarea plăților în contul ESCROW (412.218 euro în anul 2008 aprobate de BERD pentru plată în anul 2006). BERD solicită achitarea sumei de 412.218 euro, amânată la plată în 2005, pentru a putea onora în martie 2006 plățile la Contractul C.”

Se mai arată că inculpatul C. Nicușor D. a fost atenționat în mod ferm de către OPCP, prin adresele înaintate atât către Consiliul Județean C. cât și către . (adresa nr._/15.08.2006, adresa nr._/27.09.2006, scrisoarea nr._/11.10.2006, adresa nr._/17.05.2007), în legătură cu consecințele neasigurării cofinanțării.

Procurorul a apreciat că cele expuse mai sus relevă reaua-credință a inculpatului C. Nicușor D., modul deliberat al acestuia în ceea ce privește neîndeplinirea îndatoririlor sale care rezultau din exercițiul funcției, aceea de președinte al Consiliului Județean C. și ordonator principal de credite, în legătură cu derularea investiției „Conducte de descărcare în care pentru stațiile de epurare C. Nord și Eforie Sud”. Se apreciază că reaua-credință a inculpatului este evidențiată și de faptul că celelalte părți implicate în Măsura I. au notificat în repetate rânduri pe inculpat referitor la consecințele ce decurg din neîndeplinirea obligațiilor acestuia care-i reveneau din lege și din contracte.

Se arată că inculpatul, prin modalitatea sa de a îndeplini sarcinile funcției, a periclitat Măsura I., deoarece a existat iminența suspendării lucrărilor și rezilierii contractului, fapt care nu s-a produs doar prin intervenția celorlalte părți din contract, prin plata penalităților și a costurilor suplimentare – în valoare de 1.006.658,97 euro – de către . și negocierea amiabilă prin recurgerea la arbitrajul Comisiei de Soluționare a Disputelor, în condiții de pasivitate totală a inculpatului. Această intervenție a condus la neproducerea unei tulburări în bunul mers al investiției.

În faza cercetării judecătorești au fost administrate următoarele mijloace de probă:

- declarația martorului P. F. (fila 160,vol.I) – expert contabil căruia .-a solicitat, în cursul anului 2007, să efectueze o expertiză cu privire la modalitatea de constituire a surselor de finanțare, la derularea plăților aferente Măsurii I.. Martorul s-a aflat în imposibilitate de a efectua această expertiză, întrucât OPCP nu i-a pus la dispoziție documentația necesară, în special cea referitoare la modalitatea de constituire a surselor finanțării. Martorul a mai declarat că, în cadrul cercetării efectuate pentru întocmirea expertizei, a observat neplata a patru certificate intermediare de plată, obligație care în opinia sa incumba beneficiarului local, fără însă a putea preciza care a fost motivul pentru care nu s-au achitat la termen certificate intermediare de plată.

- declarația martorului P. S. (fila 161, vol.I) – director economic în cadrul R. SA – martorul a precizat că lucrările efectuate de către contractorul ., în cadrul contractului de execuție pentru reabilitarea rețelelor de descărcare a apelor reziduale C. Nord și Eforie, cu scopul protejării litoralului, erau supervizate de Inginer, care avea și atribuții de supervizare a certificatelor intermediare de plată, însă și reprezentanții R. SA efectuau un control, preliminar supervizării certificatelor intermediare de plată de către Inginer, constând în aceea că verificau dacă se executaseră lucrările aferente plăților menționate în certificate. Martorul a arătat că, în cursul anului 2006, întrucât s-a întârziat plata a patru certificate intermediare de plată, Contractorul a încetinit ritmul lucrărilor, iar ulterior le-a stagnat, Inginerul stabilind că acesta este îndreptățit să primească suma de 1.006.658,97 euro cu titlu de plăți compensatorii. Martorul a arătat că această sumă reprezintă costuri neeligibile și astfel reveneau în sarcina beneficiarului local sau a beneficiarului final. Pentru a preîntâmpina plata altor penalități sau chiar nefinalizarea investiției, . achitat suma stabilită de către Inginer în beneficiul Contractorului. Martorul a mai precizat că, după achitarea acestei sume, . procedat la sesizarea parchetului și a Curții de Conturi, întrucât s-a considerat că suma respectivă era nedatorată.

- declarația martorei B. T. (fila 162 vol.I) – director economic . a declarat că, în anul 2007, . hotărât plata către . sumei de 1.006.658,97 euro, sumă stabilită de către Inginer cu titlu de daune compensatorii pentru plata cu întârziere a CIP-urilor nr. 11-14, ca urmare ca notificării transmise de către OPCP prin care . obligată să plătească această sumă. Martora a arătat că s-a hotărât achitarea acestei sume pentru că exista riscul suspendării contractului și pentru a preîntâmpina plata penalităților.

- declarația martorei B. M. (fila 162 vol.I) – director juridic adjunct în cadrul . a menționat aceleași aspecte precum cele declarate de martora B. T. cu privire la solicitarea venită din partea OPCP de achitarea a sumei stabilite de Inginer în beneficiul Contractorului.

- declarația martorului P. A. (fila 164 vol.I) – director general adjunct în cadrul . a declarat că, lunar, la sediul . loc ședințe de monitorizare a implementării Măsurii I., la care obligatoriu trebuiau să participe reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice prin OPCP, care avea și calitatea de Angajator în cadrul contractelor de execuție a lucrărilor, precum și de ordonator principal de credite, ai Ministerului Mediului, ai Inginerului, ai . avea calitatea de Constructor, și ai R. SA. Martorul a mai arătat că la primele ședințe de monitorizare nu au participat reprezentanți din partea OPCP și a Ministerului Mediului, iar atunci când aceștia au început să participe la ședințe, persoanele care erau prezente învederau că nu au drept de decizie și astfel nu se puteau soluționa problemele concrete legate de derularea contractelor. Totodată, martorul a arătat că până în anul 2005, la ședințele de monitorizare a participat și un reprezentant al UE, care însă nu avea putere de decizie, fiind doar un observator. A mai precizat martorul că în anul 2006, Contractorul a notificat . vederea plății unor despăgubiri aferente plății cu întârziere a certificatelor intermediare de plată nr. 11-14, cuantum acestor despăgubiri fiind stabilit de Inginer la suma de 1.006.658,97 euro. Martorul a mai arătat că această situație a fost adusă la cunoștința OPCP atât verbal, cât și în scris, întrucât OPCP avea obligația de a efectua plățile către Constructor. OPCP a notificat . trebuie să procedeze la plata sumei stabilite în beneficiul Constructorului de către Inginer, invocându-se împrejurarea că beneficiarul final este cel care suportă costul cheltuielilor neeligibile. În acest context, pentru a preîntâmpina suspendarea lucrărilor (contractul fiind finalizat în proporție de 97-98%) și plata altor penalități, . hotărât achitarea acestei sume către Constructor, precum și sesizarea organelor abilitate să stabilească responsabilul pentru prejudiciul cauzat . aveau informații potrivit cărora suma urma să fie recuperată de la OPCP. Totodată, martorul a menționat că, în cadrul ședințelor de monitorizare, reprezentantul Constructorului a precizat că plata cu întârziere a certificatelor intermediare de plată conduce la imposibilitatea desfășurării lucrărilor în condiții normale. Prin declarația dată în fața instanței, martorul a precizat că, pe parcursul derulării contractelor implicate de Măsura I., a existat o colaborare defectuoasă cu reprezentanții OPCP, lucru concretizat mai ales prin lipsa acestora de la ședințele de monitorizare și prin neimplicarea acestora în luarea unor decizii în situații dificile.

- declarația martorului B. N. (fila 165 vol.I) – consilierul directorului general al . în perioada noiembrie 2003-iunie 2006 a ocupat funcția de șef serviciu implementare programe (I.) – martorul a declarat că Consiliul Județean C. își asigura cofinanțarea atât din surse proprii, cât și din împrumut BERD. Martorul a arătat care era modalitatea de decontare a lucrărilor efectuate de către Constructor: Constructorul emitea o factură cu situația de lucrări pe care o înainta Consultantului (CES), care avea un termen de 20 de zile pentru verificarea și acceptarea facturii. Apoi, Consultantul trimitea factura la beneficiarul final – R. SA – pentru verificare și andosare, care avea la dispoziție 8 zile. După această activitate, beneficiarul final trimitea factura la OPCP pentru efectuarea plății și în același timp informa Consiliul Județean C. despre suma pe care trebuie să o vireze la OPCP, care avea un termen de 28 de zile pentru efectuarea plății, timp în care trebuia să primească și partea de cofinanțare de la Consiliul Județean C.. Martorul a precizat că în cursul anului 2006, organul de verificare al Uniunii Europene (OLAF) a dispus suspendarea plăților ca urmare a unei reclamații, iar în această perioadă, potrivit Memorandumului de finanțare, plățile trebuiau preluate de către Guvernul României, respectiv din fondul de garantare al Ministerului de Finanțe. Martorul a precizat că, urmare a acestei suspendări din partea Uniunii Europene, nici Consiliul Județean C. nu a mai virat partea sa de finanțare, iar după aproximativ un an, când s-au terminat verificările, au fost reluate plățile, inclusiv de către Consiliul Județean C.. Însă, potrivit clauzelor contractuale din contractele de execuție, Constructorul a înaintat către . documentație prin care solicita plata penalităților aferente întârzierii în achitarea certificatelor intermediare de plată. . înaintat către OPCP certificatele de plată, fără andosare, în considerarea faptului că între Constructor și OPCP existau relații contractuale directe, însă OPCP a solicitat R. SA să procedeze la achitarea sumei cuvenite către Constructor, întrucât suma reprezintă cheltuieli neeligibile conform contractului de implementare. Deși R. SA nu a fost de acord să achite suma respectivă, întrucât întârzierea în plata CIP-urilor nu a fost cauzată de . la urmă a plătit, pentru a nu se cauza alte penalități.

- declarația martorului F. A. V. (fila 166 vol.I) – coordonator contracte la . a menționat aceleași aspectele precum cele relatate de martorul B. N. în legătură cu modalitatea de decontare a lucrărilor efectuate de către Constructor, precizând faptul că după ce . achitat certificatul intermediar de plată nr. 23A, a sesizat Curtea de Conturi pentru a se face verificări în legătură cu persoana responsabilă de cauzarea prejudiciului în patrimoniul .>

- declarația martorei M. E. (fila 167 vol.I) – șef unitate de implementare a Măsurii I. în cadrul . a declarat că, în derularea contractelor încheiate pentru implementarea Măsurii I. la C., în perioada anului 2006, Uniunea Europeană a suspendat efectuarea plăților ca urmare a investigării unor reclamații de fraudă în derularea acestor contracte. În această perioadă a suspendării plăților din fonduri europene, Constructorul a continuat să lucreze și să emită certificate intermediare de plată, însă s-au înregistrat întârzieri în plata acestora pentru lunile aprilie, mai, iunie, iulie 2006, întrucât Consiliul Județean C. nu a virat la timp cota sa de finanțare către OPCP. Martora a mai declarat că Inginerul a stabilit dreptul Constructorului de a primi plata penalităților, precum și prelungirea termenului de execuție cu 100 de zile. . refuzat inițial andorsarea certificatului intermediar de plată nr. 23A, înaintându-l la OPCP, care însă i-a solicitat să plătească suma respectivă, întrucât prin Acordul de Implementare se stabilea că beneficiarul final suportă costurile neeligibile. Tot martora a precizat că după ce a încetat suspendarea plăților de către Uniunea Europeană, atât Ministerul de Finanțe cât și Consiliul Județean C. au reluat plățile către Constructor.

- declarația martorului P. T. (fila 168 vol.I) – director executiv al Direcției Buget-Finanțe din cadrul Consiliului Județean C. – martorul a declarat că între Ministerul Finanțelor Publice, prin OPCP, și .-a încheiat contractul de execuție a lucrării, plata lucrărilor fiind asigurată din fondurile europene și din fondurile Consiliului Județean C. (21,9% din valoarea contractului). În anul 2006, în perioada ianuarie-mai, Consiliul Județean C. a achitat certificatele intermediare de plată nr. 7, 8, 9, 10 în valoare totală de 500.000 de euro, în condițiile în care în bugetul pe anul 2006 fuseseră incluse și sumele necesare finanțării Măsurii I.. Martorul a arătat că în luna mai 2006, în cadrul unei ședințe de monitorizare, a aflat despre faptul că Uniunea Europeană a sistat finanțările programului I. până la clarificarea unor probleme ca urmare a unor suspiciuni de fraudă. În aceste condiții, Consiliul Județean C. a considerat că sistarea vizează întreaga finanțare și a hotărât ca, până la clarificarea situației, să nu mai achite contribuția la acest program, nefiind astfel achitate certificatele intermediare de plată nr. 11-14. Martorul a mai menționat că un alt motiv care a condus la neachitarea certificatelor de plată a fost reprezentat de dificultățile financiare cauzate de nerealizarea veniturilor conform datelor incluse în buget. Din cauza acestor dificultăți financiare, Consiliul Județean C. în luna martie 2006 a solicitat OPCP asigurarea cofinanțării pentru anul 2006 din fondul de rezervă al Ministerului de Finanțe, în condițiile în care Consiliul Județean C. a achitat și suma de 400.000 euro pentru un alt contract aferent implementării Măsurii I. care se referea la refacerea rețelei de canalizare a Mun. C.. Martorul a mai menționat că în toată această perioadă, Consiliul Județean C. a primit notificări din partea OPCP pentru neplata celor patru certificate intermediare de plată. Martorul a declarat că atunci când OPCP a anunțat că Uniunea Europeană a reluat finanțarea, Consiliul Județean C. a dispus plata celor patru certificate.

- declarația martorului CÎRLIGEL R. (fila 169 vol.I) – avocat – martorul a declarat că atunci când Constructorul a formulat pretențiile în valoare de 1.006.658,97 euro, a sfătuit . înainteze solicitarea de plată către OPCP, care ulterior a notificat beneficiarul final să achite suma solicitată de Constructor, întrucât reprezintă cheltuieli neeligibile. În opinia martorului, nu revenea în sarcina beneficiarul final – . achite această sumă, întrucât acesta avea delegate atribuțiile de verificare a lucrărilor din punct de vedere tehnic și de avizare a certificatelor intermediare de plată. Totodată, martorul a declarat că a sfătuit . achite către Constructor suma solicitată de acesta, pentru ca ulterior să se îndrepte împotriva persoanei responsabile. Martorul a mai arătat că aprecierea Inginerului cu privire la întinderea pretențiilor Constructorului au fost infirmate de Curtea de Arbitraj, care a stabilit cuantumul despăgubirilor la suma de 1.900.000 euro în sarcina OPCP. În urma acestei decizii între OPCP și Constructor s-a încheiat o tranzacție, pretențiile fiind reduse la jumătate. Totodată, între OPCP și Constructor a intervenit o compensare a creanțelor reciproce, întrucât și OPCP avea pretenții legate de întârzierea Constructorului în efectuarea lucrărilor. Ulterior, OPCP a reușit reducerea pretențiilor Constructorului de la suma de 1.900.000 euro la suma de 1.006.658,97 euro, atât cât achitase R. SA, această sumă făcând obiectul tranzacției. Martorul a mai menționat că în cadrul procedurii arbitrare s-a încercat de către OPCP atragerea și a . a Consiliului Județean C., însă solicitarea a fost respinsă pe motiv că litigiul deriva din contractul de execuție încheiat între OPCP și Constructorul .. Martorul a mai declarat că, în opinia sa, suma achitată de către . fie o cheltuială neeligibilă în sensul memorandumului de finanțare, fie o plată compensatorie legată de neexecutarea obligațiilor contractuale. Martorul a precizat că Acordul de implementare a Măsurii I. a fost modificat în anul 2009 în sensul că OPCP își asumă responsabilitatea pentru toate actele și acțiunile care au avut loc înainte de . modificărilor. Motivul acestor modificări a fost reprezentat de necesitatea punerii la adăpost a beneficiarului final de actele și măsurile care ar fi putut atrage o răspundere exagerată în sarcina acestuia.

- declarația martorului C. T. (fila 170 vol. I) – consilierul directorului general al . a precizat că atunci când a fost primită notificarea de la OPCP în legătură cu plata certificatului intermediar de plată nr. 23A, directorul general al . stabilit o comisie de analiză a notificării și ulterior s-a întrunit Consiliul de Administrație care a luat hotărârea ca . plătească CIP-ul nr. 23A, pentru a preveni suspendarea contractului, penalități și alte daune.

- declarația martorului P. I. (filele 171-172 vol. I) – consilierul directorului general al . ce privește Măsura I., reabilitarea rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare în vederea protejării Mării N. – martorul a declarat că în perioada 2006-2007, din cauza unor probleme legate de o eventuală fraudă, Uniunea Europeană a suspendat finanțarea pentru Măsura I., context în care OPCP a apelat la surse de finanțare din Fondul Național care era alimentat de Comisia Europeană. În acest caz, banii se luau din acest fond și de la cofinanțator. Pe perioada suspendării finanțării, martorul a declarat că au existat bani de la Fondul Național la care s-a apelat pentru a efectua plata către Constructor în cotă de 79% aferentă Uniunii Europene. Însă, întrucât s-a întârziat cu plata către Constructor pe o perioadă de patru luni în 2006, acesta a emis pretenții care, după notificarea OPCP, au fost achitate de către . a preîntâmpina blocarea conturilor bancare, suspendarea lucrărilor și alte penalități. În opinia martorului, suma solicitată de Constructor nu se încadrează în categoria cheltuielilor neeligibile, care include doar acele cheltuieli care sunt impuse de continuarea lucrărilor, iar nu cele cauzate printr-o activitate păguboasă ca urmare a neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu. Totodată, martorul a precizat că OPCP nu dispune de fonduri proprii, nu are un buget propriu, fiind doar o autoritate de implementare care se finanțează din sursele stabilite prin memorandum.

- declarația martorului S. F. (filele 173-174 vol. I) – director general al . anul 2006 – martorul a declarat că în primul trimestru al anului 2006, finanțarea de la Uniunea Europeană a fost suspendată ca urmare a unei reclamații făcute de martor și de inculpat în legătură cu fapte de corupție referitoare la contractele de execuție încheiate pentru implementarea Măsurii I., context în care și Consiliul Județean C. a încetat finanțarea. Martorul consideră că această situație trebuia să fie rezolvată de către OPCP sau de către Ministerul Finanțelor, care avea la dispoziție Fondul Național de Preaderare pentru a plăti Constructorului, care continua lucrările de execuție conform contractului încheiat între acesta și OPCP. În condițiile în care nu au fost plătite mai multe certificate intermediare de plată către Constructor, acesta a emis o pretenție concretizată în certificatul intermediar de plată nr. 23A, achitat de către . urmare a notificării făcute de către OPCP, deși . andosare acest certificat. Martorul a arătat că acest certificat a fost achitat în luna iulie 2007, ca urmare a hotărârii Consiliului de Administrație al . a decis și sesizarea Parchetului C. și a Curții de Conturi referitor la situația creată de către OPCP, considerat responsabil de către .>

- declarația martorului D. S. (fila 194 vol. I) – președintele Consiliului Județean C. până în anul 2004 – martorul a declarat că în anul 2001 a făcut parte dintr-un contract de finanțare între . Uniunea Europeană în sensul că Consiliul Județean C. era garantul obligațiilor asumate de R. SA și avea și obligații de cofinanțare în procent de aproximativ 21%, lucrările începând în anul 2005. Martorul a mai declarat că, pe baza informațiilor obținute din presă și din înscrisuri pe care le-a primit la cabinetul său parlamentar, a aflat despre nerespectarea obligației de cofinanțare de către Consiliul Județean C., despre faptul că președintele Consiliului Județean C. nu a dat dispoziție de plată a cheltuielilor efectuate de către Constructor, că a fost somat atât de către OPCP cât și de către . înainteze către OPCP contribuția sa la finanțarea măsurii, că . fost somată de către Constructor să achite penalități de întârziere, care reprezentau cheltuieli neeligibile. Martorul a mai arătat că obligația de garanție a Consiliului Județean C. consta în aceea că . obligații de plată a unor sume mari de bani pentru susținerea proiectului, a tuturor celor patru obiective, sens în care a solicitat și un împrumut la BERD, garantat din bugetul Consiliului Județean C.. Martorul a ținut să sublinieze faptul că obligația de garantare și obligația de cofinanțare sunt total diferite, în condițiile în care pentru obligația de garantare Consiliul Județean C. avea obligația de a prevedea în buget sume distincte de sumele necesare pentru asigurarea obligației de cofinanțare.

- sentința arbitrală nr. 16 din 27.01.2010 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional în dosarul nr. 102/2009 (filele 204-217 vol. I) însoțite de adresa nr. 156/III-13/2011 din 08.02.2011 a DNA – Serviciul Teritorial C. – prin această hotărâre arbitrală a fost soluționat un litigiu inițiat de . contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice – Oficiul de Plăți și Contractare Phare, prin care . obligarea OPCP la plata sumei de 1.006.658,97 euro, achitată direct Contractorului. Tribunalul arbitral a reținut că, potrivit Contractului de Implementare nr. 200/RO/16/P/PE/003-05 din 21.05.2005, finanțarea lucrărilor „conducte de descărcare în mare pentru stațiile de epurare C. Nord și Eforie Sud” a fost asigurată în procent de 78.053% din fonduri I., iar diferența de 21,947% de către Consiliul Județean C.. În acest context, OPCP s-a obligat să finanțeze lucrarea din fondurile acordate de Comisia Europeană în limitele obligației asumate prin Contractul de Implementare, respectiv să facă toate plățile privind costurile eligibile, adică s-a angajat să folosească împrumutul nerambursabil numai pentru finanțarea Măsurii și numai pentru activitățile și cheltuielile eligibile stabilite de către Memorandumul de finanțare. Tribunalul arbitral a apreciat că OPCP avea obligația de a achita contravaloarea lucrărilor executate de către Contractorul . în limitele sumei la care s-a obligat și la termenele stipulate în contract și, astfel, OPCP nu ar fi putut efectua plăți și în locul altei persoane obligate în cadrul contractului, fie chiar și în locul cofinanțatorului, în speță Consiliul Județean C.. Totodată, tribunalul a considerat că suma pretinsă de către . urmare a achitării acesteia către Constructor, reprezintă cheltuieli neeligibile și în nici un caz nu pot fi suportate de către OPCP, care nu are fonduri proprii, ci numai cele primite de la Comisia Europeană și numai pentru finanțarea lucrărilor.

- declarația martorei R. C. M. (filele 219-220 vol. I) – director al Oficiului de Plăți și Contractare Phare din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, în anul 2006 – aceasta a precizat că, în cadrul Contractului B, plățile către Constructor erau efectuate de către OPCP din fonduri primite de la Comisia Europeană prin Fondul național de preaderare și de la Consiliul Județean C.. În situația indisponibilizării temporare a fondurilor comunitare, se apela la Fondul de rezervă. Martora a mai precizat că dacă Consiliul Județean nu avea fonduri pentru asigurarea cofinanțării, OPCP nu putea apela la fondul de rezervă, întrucât OPCP funcționa precum o trezorerie, executând plăți din sumele care le sunt virate în conturi.

- declarația martorului D. N. (fila 231 vol. I) – consilier județean, președinte al comisiei de buget-finanțe în anul 2006 – acesta a declarat că, în raport de calitatea pe care o avea, avea obligația să avizeze proiectul de buget pentru anul următor, precizând că de fiecare dată au fost alocate în buget sume pentru cofinanțarea Măsurii I., per ansamblul acesteia, iar nu defalcat pentru fiecare dintre cele patru contracte. Martorul a mai precizat că bugetul pe anul 2006 a fost constituit pe baza execuției din anul 2005, la care s-a adăugat un procent de 5% reprezentând creștere economică, în funcție de estimările Institutului de S.. Martorul a menționat că principalele surse de finanțare ale bugetului Consiliului Județean C. sunt reprezentate de TVA și impozitul pe profit. Consiliul Județean C. era obligat să aprobe bugetul încă din luna octombrie-noiembrie a anului anterior, iar ulterior, după aprobarea bugetului de stat, când se stabilea suma de bani alocată județului C., se mai făceau anumite rectificări. Însă, atunci când se primea contribuția de la bugetul de stat, în luna septembrie sau octombrie a anului în curs, aceasta era subdimensionată în raport cu nevoile reale ale județului. Martorul a mai declarat că, în măsura în care Consiliul Județean C. dispunea de resurse financiare, își achita obligațiile de cofinanțare, existând posibilitatea contractării unor credite cu un grad de îndatorare de maxim 20%, cu aprobarea Ministerului Finanțelor Publice.

- decizia din data de 30.01.2009 a Comisiei de Adjudecare a Disputelor referitoare la litigiul dintre Contractorul . Oficiul de Plăți și Contractare Phare din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, în limba engleză și traducerea în limba română (filele 7 – 40 vol. II).

- tranzacția încheiată între Ministerul Finanțelor Publice – Oficiu de Plăți și Contractare Phare și . referire la Contractul B – Conducte de descărcare în mare pentru Stațiile de Epurare C. Nord și Eforie Sud – Contract I. nr. 2000/RO/16/P/PE/003-05 (filele 41 – 62 vol. II)

- situația veniturilor bugetului propriu al Consiliului Județean C. pentru anul 2006, comparativ cu prevederile Hotărârii de Buget, detaliat pe luni și ani, înaintată de către ANAF-Direcția Generală a Finanțelor Publice C. prin adresa nr. 9210/08.07.2011 (filele 118-173 vol. II).

- raport de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert contabil O. Zana (filele 4-92 vol.III).

- declarația martorului T. E. ORLANDO (filele 111-112 vol. III) – director general, coordonator administrativ al programului I. în cadrul Ministerului Finanțelor Publice în perioada_09.

Analizând situația de fapt expusă prin rechizitoriu, prin prisma mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, precum și prin prisma mijloacelor de probă administrate în cursul cercetării judecătorești, când s-a procedat la readministrarea probatoriului în condiții de publicitate, nemijlocire și contradictorialitate, prima instanță a constatat următoarele:

Prin Legea nr. 497/2001 s-a ratificat Memorandumul de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană, privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (I.) pentru măsura nr. 2000/RO/16/P/PE/003 intitulată „Reabilitarea rețelei de canalizare și a facilităților de epurare a apelor uzate în C., România”.

Proiectul avea valoarea totală de 96.556.653 euro, din care suma de 72.417.490 euro reprezenta asistența financiară nerambursabilă I., iar suma de 24.139.163 euro reprezenta cofinanțarea Consiliului Județean C. (suma de 19.230.103 euro asigurată prin împrumut BERD, iar suma de 4.909.060 euro asigurată din fonduri proprii).

Potrivit articolului 2 alineatele 2 și 3 din Legea nr. 497/2001, cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în Planul de finanțare prevăzut în Anexa nr. II la memorandumul de finanțare se suportă din surse proprii ale beneficiarului final, iar sumele necesare în vederea continuării finanțării măsurii, în cazul indisponibilității temporare a contribuției comunitare I., se prevăd în bugetul de stat la alineatul „Transferuri aferente Fondului național de preaderare” în bugetul Ministerului Finanțelor Publice „Acțiuni generale” și se transferă autorității responsabile de implementarea măsurii – Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, urmând să fie regularizate cu fondurile transferate de Comisia Europeană în limita sumelor eligibile cheltuite.

Conform art. 2 alin. 4 din același act normativ, în cazul în care sumele prevăzute la alin. 3 vor fi cheltuite în alt scop decât cel prevăzut în memorandumul de finanțare, beneficiarul final va restitui aceste sume la bugetul de stat.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2004 a fost modificată Legea nr. 497/2001, stabilindu-se că cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în planul de finanțare prevăzute în anexa nr. II la memorandumul de finanțare, precum și costurile legate de operațiunile bancare efectuate în România referitoare la transferul fondurilor I. și al celor de cofinanțare, aferente măsurii, se asigură din surse proprii ale beneficiarului final.

Consiliul Județean C. a aprobat Obiectivul de investiții „Reabilitarea rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare în scopul protejării Mării N. și a zonei litorale C.” prin Hotărârea nr. 117/30.11.2000.

Pentru punerea în aplicare a Memorandului, s-au încheiat contractul de împrumut nr. 894 între Regia Autonomă Județeană de A. C. (R.) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) aprobat la data de 09.05.2002, precum și contractul de garantare și suport al proiectului nr. 894, între Consiliul Județean C. și BERD, aprobat la data de 09.05.2002.

La data de 16.06.2003 a fost încheiat Contractul de Implementare (Acord) având ca părți contractante: Oficiul de Plăți și Contractare Phare (OPCP) în calitate de Agenție de Implementare, Consiliul Județean C. în calitate de Beneficiar Local (. calitate de Beneficiar Final (BF). Acest contract a fost avizat de către Ministerul Apelor și Protecției Mediului, în calitate de Autoritate Competentă. Obiectul Acordului este reprezentat de stabilirea cadrului de implementare a Măsurii și definirea drepturilor, obligațiilor și responsabilităților părților, iar scopul Acordului este acela de a delega obligațiile și responsabilitățile pentru implementarea Măsurii de la Agenția de Implementare – OPCP – către beneficiarul final și beneficiarul local.

În cadrul implementării proiectului, s-au încheiat patru contracte (A,B,C,D), iar unul dintre acestea a fost Contractul B încheiat la data de 21.03.2005 care avea ca obiect „Conducte de descărcare în mare pentru Stațiile de epurare C. Nord și Eforie Sud”. Contractul avea o valoare de 18.859.446,09 euro, asigurată din fonduri I. în procent de 78,053 %, iar din fondurile Consiliului Județean C. în procent de 21,947%, disponibile din anul 2006.

În cadrul acestui contract, părțile contractante erau: OPCP – Serviciul Central de Finanțare și Contracte din cadrul Ministerului Finanțelor Publice în calitate de Angajator, ., în calitate de Contractant, R. C. în calitate de Beneficiar, Consiliul Județean C. și Delegația Comisiei Europene la București în numele Comisiei Europene, ambele în calitate de co-finanțatori.

Conform Acordului de implementare din 16.06.2003, Consiliul Județean C., în calitatea sa de beneficiar local, are următoarele obligații, care trebuie să se realizeze în concordanță cu dispozițiile clauzei 4.2.3 („încheierea și executarea de către beneficiarul local a contractului nu contravine și nu va contraveni în nici un fel legilor sau regulamentelor în vigoare aplicabile sau actelor constitutive ale beneficiarului local sau oricărui alt contract, acord sau înțelegeri la care beneficiarul local este parte sau care sunt obligatorii pentru beneficiarul local sau care privesc oricare dintre bunurile sale”):

- declară și confirmă că obligațiile asumate prin acord sunt obligații directe ale beneficiarului local și nu reprezintă, direct sau indirect, obligații ale Statului Român – art. 4.2.4.

- declară și confirmă că va acționa mereu în vederea aplicării Memorandumului de finanțare și a Contractului de Finanțare BERD

- va sprijini beneficiarul final pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale acestuia din urmă în conformitate cu art. 11 din acord – art. 7.2.2.

- este de acord să-și îndeplinească obligațiile printr-o administrare eficientă și o politică a impozitelor adecvată, pentru a menține un nivel operațional și o structură financiară corespunzătoare, în special un nivel al resurselor interne care să acopere, într-o proporție acceptabilă, cheltuielile operaționale – art. 7.2.3.

- va supraveghea îndeplinirea obligațiilor beneficiarului final conform Acordului și va lua măsurile necesare – în limita legii și a competenței sale – în cazul în care beneficiarul final nu își îndeplinește obligațiile – art. 7.2.4.

- va include/aloca în propriul buget, necondiționat și irevocabil, fondurile necesare îndeplinirii obligațiilor de plată ale beneficiarului final conform art. 104 alin. 2 și art. 109 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală – art. 11.13

Articolul 11 din Acordul de implementare stabilește obligațiile de plată și condițiile în care se efectuează plata.

Astfel, AI se angajează să facă toate plățile costurilor eligibile pentru Măsură din împrumutul nerambursabil, să folosească acest împrumut numai pentru finanțarea Măsurii și numai pentru activitățile și cheltuielile eligibile stabilite de către Memorandumul de finanțare. AI va efectua plățile cu privire la costurile eligibile către Contractori, conform condițiilor de plată menționate în contractele de servicii și în contractele de lucrări, pe baza certificatelor de plată emise de Inginer (societatea a cărei ofertă este acceptată de Angajator în vederea asigurării Serviciilor de Coordonare și Supervizare a Lucrărilor), avizate de UIP (unitatea de implementare a proiectului – unitatea pentru implementarea Măsurii formată în cadrul beneficiarului final, condusă de Manager de proiect numit de beneficiarul final, către care sunt delegate de către beneficiarul final toate atribuțiile, sarcinile și obligațiile acestuia pentru implementarea Măsurii și de către autoritatea de implementare, conducerea tehnică a Măsurii).

Totodată, AI va primi toate facturile, avizate de UIP, de la Contractori și va direcționa către BF facturile aferente obligațiilor de plată care incumbă efectiv BF în conformitate cu prevederile Acordului. AI va notifica în scris BF în legătură cu sumele și termenele de plată, asigurându-se că BF va îndeplini obligațiile de plată.

BF nu va aproba plata nici unor costuri legate de Măsură care nu sunt eligibile în conformitate cu prevederile Memorandumului de finanțare, în caz contrar, acesta va purta întreaga responsabilitate tehnică, financiară și legală.

Potrivit aceluiași acord, beneficiarul final se obligă să suporte toate costurile neeligibile legate de împrumutul nerambursabil și/sau împrumutul BERD, toate taxele legate de împrumutul BERD cerute de autoritățile fiscale pentru servicii și/sau lucrări, precum și costurile suplimentare rezultate din ordine de schimbare/variație în condițiile art. 7.3.9. din Acord. Totodată, Beneficiarul final va avea obligația să asigure toate fondurile necesare pentru a acoperi costurile neeligibile și taxele aferente implementării Măsurii și să plătească asemenea sume în timp util, așa cum s-a convenit prin contractele respective, conform notificării primite de la AI, către Contractori.

În ceea ce privește situațiile de încălcare a obligațiilor stabilite prin Acord, în nici un caz și din nici un fel de motive, AI nu va fi ținută răspunzătoare pentru daunele sau prejudiciile suferite de către personalul sau proprietatea Beneficiarului final în perioada în care Măsura este implementată. AI nu va accepta nici un fel de pretenții, de compensații sau majorări ale plăților către orice părți ale Măsurii în legătură cu orice astfel de prejudicii sau daune. Beneficiarul local și/sau Beneficiarul final, după caz, vor fi răspunzători pentru orice prejudiciu cauzat prin încălcarea oricărei obligații ce le revine prin Acord, incluzând, dar fără a se limita la: întârzieri de plată, neplata sumelor datorate potrivit Acordului, notificări făcute cu întârziere sau incomplete către AI și CE. În cazul în care asemenea încălcare atrage solicitarea CE de returnare a sumelor deja cheltuite în conformitate cu prevederile Memorandumului, Beneficiarul local și Beneficiarul final vor răspunde solidar pentru toate prejudiciile cauzate.

Beneficiarul final își va asuma responsabilitatea exclusivă față de terțe părți, inclusiv responsabilitatea pentru daune sau prejudicii de orice natură suportate de acesta în perioada în care este implementată Măsura. Beneficiarul final va exonera pe AI, în calitate de Angajator, de orice responsabilități asociate cu orice pretenții sau acțiuni apărute ca rezultat al încălcării oricăror reguli sau regulamente ale beneficiarului final sau ale angajaților acestuia sau de către persoane de care aceștia sunt răspunzători.

Dacă beneficiarul final și/sau beneficiarul local încalcă oricare dintre obligațiile stabilite prin Acord, care generează obligații de plată pentru Ministerul Finanțelor Publice, Beneficiarul local și beneficiarul final vor fi în mod solidar răspunzători pentru returnarea sumelor astfel plătite și vor plăți Ministerului penalități de întârziere în suma prevăzute de lege pentru plata obligațiilor către Bugetul de stat.

În anul 2006, Consiliul Județean C. a alocat din bugetul propriu sume pentru cofinanțarea Măsurii I. „Conducte de descărcare în mare pentru stațiile de epurare C. Nord și Eforie Sud” nr. 2000/RO/16/P/PE/003-05 – Contractul B -, iar bugetul a fost aprobat prin Hotărârea nr. 1/31.01.2006. Sumele aferente cofinanțării au fost cuprinse în capitolul 70.02 „Locuințe, servicii și dezvoltare publică”.

În anul 2005, finanțarea acestui contract s-a asigurat doar din fonduri europene, achitându-se certificatele intermediare de plată (CIP) nr. 1-5 inclusiv. În cursul anului 2006, finanțarea în cuantum de 5.473.791,61 euro a fost asigurată atât din fonduri europene (suma de 3.472.290,14 euro), cât și din fondurile Consiliului Județean C. (suma de 2.001.501,47 euro), achitându-se CIP-urile nr. 6-17 inclusiv, însă în ceea ce privește CIP-ul nr. 6, acesta a fost achitat doar din fonduri europene.

Din probele administrate în cauză, reiese că în cursul anului 2006, către Contractorul . s-au achitat la termen CIP-urile nr. 7, 9, 10. Cu depășirea termenului de plată s-au achitat celelalte CIP-uri. Se observă, din anexa I a raportului de expertiză, faptul că Consiliul Județean C. a înaintat co-finanțarea aferentă contractului B, aferentă CIP-urilor nr. 7, 11, 12, 13, 14 cu depășirea termenului de plată.

Prin actul de sesizare, în sarcina inculpatului C. Nicușor D. s-a reținut faptul că, în calitatea sa de Președinte al Consiliului Județean C. și, respectiv, ordonator principal de credite, a refuzat în mod constant să execute obligațiile de plată stabilite în sarcina Consiliului Județean C. prin Memorandumul de finanțare nerambursabilă, în sensul că a refuzat înaintarea către OPCP a sumelor de bani ce reprezentau co-finanțarea aferentă CIP-urilor nr. 11 – 14, aferente derulării Contractului B.

Instanța observă următoarele:

- CIP-ul nr. 11 în valoare de 575.062,25 euro, scadent la data de 27.06.2006, a fost achitat în întregime la data de 13.10.2006, în condițiile în care suma de 355.152,25 euro a fost achitată la data de 28.06.2006 de către OPCP, iar suma de 219.910,00 euro a fost înaintată către OPCP la data de 28.09.2006 de către Consiliul Județean C., cu o întârziere de 93 de zile;

- CIP-ul nr. 12 în valoare de 844.174,79 euro, scadent la data de 26.07.2006, a fost achitat în întregime la data de 13.10.2006, în condițiile în care suma de 521.353,26 euro a fost achitată la data de 22.08.2006 de către OPCP, iar suma de 322.821,53 euro a fost înaintată către OPCP la data de 28.09.2006 de către Consiliul Județean C., cu o întârziere de 64 de zile;

- CIP-ul nr. 13 în valoare de 689.119,28 euro, scadent la data de 25.08.2006, a fost achitat în întregime la data de 13.10.2006, în condițiile în care suma de 425.592,65 euro a fost achitată la data de 22.08.2006 de către OPCP, iar suma de 263.526,63 euro a fost înaintată către OPCP la data de 28.09.2006 de către Consiliul Județean C. cu o întârziere de 34 de zile;

- CIP-ul nr. 14 în valoare de 739.087,61 euro, scadent la data de 25.09.2006, a fost achitat în întregime la data de 13.10.2006, în condițiile în care suma de 456.452,55 euro a fost achitată la data de 05.09.2006 de către OPCP, iar suma de 282.635,06 euro a fost înaintată către OPCP la data de 28.09.2006 de către Consiliul Județean C., cu o întârziere de 3 zile.

În derularea Contractului B, avându-se în vedere achitarea cu întârziere a CIP-urilor nr. 11, 12, 13, 14, Contractorul Athena SA G. a solicitat, în anul 2007, daune sau plăți compensatorii provocate de întârziere în efectuarea plății acestor certificate, în condițiile în care în Contractul B nu sunt stipulare penalități pentru plata cu întârziere a certificatelor intermediare de plată. Cuantumul daunelor stabilite de Inginer ca fiind datorate Contractorului este 1.006.658,97 euro, fiind emis astfel Certificatul intermediar de plată nr. 23A din 04.05.2007, cu scadență la data de 25.06.2007.

Prin adresa nr._ din 17.05.2007, OPCP a înaintat o notificare către Consiliul Județean C. și către R. pentru a achita contravaloarea CIP-ului nr. 23A, întrucât suma de 1.006.658,97 euro reprezintă costuri ne-eligibile și nu pot fi suportate de către OPCP, acestea revenind Beneficiarului Local/Beneficiarul Final, în baza art. 7.3.9. și art. 11.11. din Acordul de Implementare.

Față de această adresă, Consiliul de Administrare R., prin decizia nr. 11/2007, a hotărât suportarea contravalorii CIP-ului nr. 23A, pentru a preîntâmpina alte probleme legate de neachitarea la termen a plăților stabilite în beneficiul Contractorului Athena SA G., în condițiile în care acest certificat intermediar de plată era scadent la data de 25.06.2007. La dispoziția OPCP, suma de 1.006.658,97 euro a fost achitată de către R. C. prin dispoziția de plată externă nr. B040640 din 25.07.2007.

Prin rechizitoriu s-a reținut că inculpatul, în calitate de Președinte al Consiliului Județean C. și, astfel, în calitate de ordonator principal de credite, a refuzat și achitarea contravalorii CIP-ului nr. 23A, plata acestuia fiind făcută din fondurile proprii ale R. C., deși acest certificat intermediar de plată a fost emis tocmai pentru că s-au înregistrat întârzieri în plata CIP-urilor nr. 11-14 din anul 2006, întârzieri cauzate prin refuzul inculpatului de a îndeplini obligațiile de plată aferente Memorandumului de Finanțare. S-a apreciat de către acuzare că refuzul inculpatului a fost mai manifest în momentul în care R. C., prin adresa nr._/18.06.2007, a informat că a returnat Contractorului Athena SA CIP-ul nr. 23A întrucât suma facturată reprezintă cheltuieli ne-eligibile, iar această chestiune trebuie rezolvată direct cu Angajatorul – OPCP – iar Acordul de Implementare prevede, la art. 11.8, că Beneficiarul Final nu va aproba plata unor costuri care nu sunt eligibile în conformitate cu prevederile Memorandumului de finanțare și nu există instrucțiuni ale Angajatorului – OPCP – în ceea ce privește această situație specială.

Totodată, acuzarea a reținut că, în condițiile în care suma de 1.006.658,97 euro a fost suportată de către R. C., din fondurile proprii, acestei regii autonome i s-a cauzat un prejudiciu, al cărui cuantum se ridică la suma respectivă, iar întârzierile la plata CIP-urilor nr. 11-14 au afectat bunul mers al investiției care se realiza prin Măsura I., apreciindu-se incidente dispozițiile referitoare la producerea unor consecințe deosebit de grave prin săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului.

Față de împrejurarea că refuzul de plată manifestat de inculpat, în modalitatea expusă mai sus, a fost unul constant, respectiv cu referire la CIP-urile nr. 11-14 din 2006 și 23A din 2007, acuzarea a reținut forma continuată a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Potrivit dispozițiilor art. 248 Cod penal, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice constă în fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia. Art. 248 ind.1 Cod penal reglementează forma calificată a infracțiunii de abuz în serviciu, respectiv producerea unor consecințe deosebit de grave.

Din analiza conținutului acestei reglementări, reiese că obiectul juridic principal al acestei infracțiuni constă în relațiile sociale care asigură buna desfășurare a activității de serviciu prin îndeplinirea cu corectitudine de către funcționarii publici a îndatoririlor lor de serviciu, iar obiectul juridic secundar este reprezentat de relațiile sociale cu caracter patrimonial sau cele privind desfășurarea normală a activității organelor, instituțiilor de stat ori celorlalte unități la care se referă art. 145 cod penal.

Subiectul activ al acestei infracțiuni este unul calificat, prin calitatea de funcționar public, în accepțiunea prevederilor art. 147 alin. 1 Cod penal – orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciului unei unități dintre cele la care se referă art. 145 Cod penal.

În speța de față, instanța constată că inculpatul C. Nicușor D. are calitatea de funcționar public, întrucât funcția sa de președinte al Consiliului Județean C. implică exercițiul autorității de stat.

În ceea ce privește latura obiectivă a acestei infracțiuni, se observă că elementul material se poate realiza fie printr-o inacțiune constând în neîndeplinirea unui act, fie printr-o acțiune, constând în îndeplinirea defectuoasă a unui act – în sensul de atribuție de serviciu. Astfel, acțiunea sau inacțiunea prin care se realizează elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal trebuie să fie săvârșită de inculpat în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, reprezentând o încălcare a acestora.

Referitor la urmarea imediată a infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal, se constată că aceasta constă fie într-o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau unei instituții de stat ori al unei instituții din cele la care se referă art. 145 Cod penal sau o pagubă patrimoniului acesteia.

Tulburarea însemnată a bunului mers constă în stânjenirea, în orice atingere adusă funcționării ireproșabile, care privește desfășurarea în condiții normale a tuturor activităților inerente respectivei instituții, stânjenire care trebuie să cunoască anumite proporții, să fie de o anumită gravitate. Această tulburare trebuie să fie efectivă, nefiind suficientă numai eventualitatea unei asemenea urmări ori producerea numai a unei stări de pericol.

Paguba pricinuită patrimoniului unui organ sau instituții de stat al unei alte unități dintre cele la care se referă art. 145 Cod penal trebuie să prezinte o anumită însemnătate. Potrivit art. 248 ind. 1 Cod penal, forma calificată a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice presupune producerea unor consecințe deosebit de grave care, în accepțiunea dispozițiilor art. 146 Cod penal, reprezintă o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei sau o perturbare deosebit de gravă a activității, cauzată unei autorități publice sau oricăreia dintre unitățile la care se referă art. 145 Cod penal, ori altei persoane fizice sau juridice.

În speța de față, acuzarea a reținut că inculpatul, sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, în sensul că, în calitate de ordonator principal de credite, cu bună știință, a refuzat să dea dispoziție de înaintare către OPCP a sumelor de bani necesare pentru achitarea CIP-urilor nr. 11-14 din 2006, în cadrul obligației de asigurare de către Consiliul Județean C. a co-finanțării pe Măsura I. C.. Se reține de către acuzare că urmarea inacțiunii inculpatului a constat în producerea unei pagube în patrimoniul R. SA C., în cuantum de 1.006.658,97 euro, sumă pe care R. SA a achitat-o în anul 2007, cu titlu de daune compensatorii provocate de întârzierea achitării CIP-urilor nr. 11-14, către Constructorul ., în condițiile în care inculpatul, în calitate de președinte al Consiliului Județean C. și, astfel, ordonator principal de credite, a refuzat să dea dispoziție de plată a CIP-ului nr. 23A.

Față de probele administrate în cauză, s-a apreciat că acuzarea a realizat o greșită evaluare juridică a faptelor inculpatului C. Nicușor D., în condițiile în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal, sub aspectul laturii obiective și a laturii subiective, la data comiterii faptelor imputate.

S-a considerat că, sub aspectul elementului material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, spre deosebire de acuzare, în raport de probele administrate în cauză, se poate reține îndeplinirea de către inculpat în mod defectuos a obligațiilor ce-i reveneau în calitate de ordonator principal de credite, cu referire la obligația asumată de către Consiliul Județean C. în cadrul Memorandumului de finanțare nerambursabilă și prin Acordul de Implementare a acestuia. Faptul că elementul material în cauza de față se realizează printr-o acțiune reiese din împrejurarea că la data de 28.09.2006 Consiliul Județean C. a înaintat către OPCP co-finanțarea aferentă CIP-urilor nr. 11-14, cu o întârziere care a generat emiterea de pretenții, și financiare – respectiv CIP-ul nr. 23A - de către Constructorul ..

Însă, pentru a analiza caracterul defectuos al modalității de ducere la îndeplinire a obligațiilor aferente calității acestuia de ordonator principal de credite, instanța trebuie să analizeze atât atribuțiile de serviciu ale inculpatului care îi reveneau prin Acordul de Implementare, cât și activitățile pe care acesta le putea desfășura în mod legal, în raport de calitatea acestuia de Președinte al Consiliului Județean C., precum și în raport de împrejurarea că, potrivit art. 4.2.3. din Acordul de Implementare, în îndeplinirea obligațiilor asumate prin Acord, Consiliul Județean C. va acționa în conformitate cu legile și regulamentele în vigoare aplicabile, cu actele constitutive ale acestuia.

Instanța apreciază necesară analizarea contextului în care s-a procedat la întârzierea înaintării către OPCP a sumelor de bani aferente co-finanțării asigurate de către Consiliul Județean C. în vederea plății certificatelor intermediare de plată nr. 11, 12, 13, 14 către ., în derularea contractului B.

Astfel, contribuția financiară proprie a Consiliului Județean C., în cadrul derulării Contractului B, a devenit efectivă începând cu anul 2006. La data de 28.02.2006, când a devenit scadentă prima tranșă de finanțare – CIP-ul nr. 7, Consiliul Județean C. a avut probleme cu asigurarea fondurilor necesare.

După cum s-a arătat mai sus, în anul 2006, Consiliul Județean C. a alocat din bugetul propriu sume pentru cofinanțarea Măsurii I. „Conducte de descărcare în mare pentru stațiile de epurare C. Nord și Eforie Sud” nr. 2000/RO/16/P/PE/003-05 – Contractul B -, iar bugetul a fost aprobat prin Hotărârea nr. 1/31.01.2006. Sumele aferente cofinanțării au fost cuprinse în capitolul 70.02 „Locuințe, servicii și dezvoltare publică”. Veniturile proprii care se constituiau în sursa pentru acoperirea cheltuielilor I. erau: cote din impozitul pe venit, restituiri de fonduri, taxa pentru utilizarea bunurilor și alte venituri.

Față de aceste aspecte, instanța observă că Consiliul Județean C., în calitate de Beneficiar Local, și-a îndeplinit obligațiile pe care și le-a asumat prin Acordul de Implementare, așa cum sunt acestea stabilite prin art. 11.13 – Beneficiarul local va include/aloca în propriul buget, necondiționat și irevocabil, fondurile necesare îndeplinirii obligațiilor de plată ale Beneficiarului Final (R. SA).

Execuția bugetului Consiliului Județean C. în anul 2005 s-a încheiat cu un excedent de 809.586,42 de lei, care a fost utilizat în conformitate cu dispozițiile legale – Legea nr. 273/2006 – pentru constituirea fondului de rulment, virament efectuat într-un cont distinct.

Structura realizării veniturilor prevăzute în bugetul Consiliului Județean C., observându-se contul de execuție al bugetului pentru fiecare trimestru, arată că veniturile totale realizate în anul 2006 au fost în sumă de_ lei, reprezentând 99,73% din veniturile bugetate, însă în trimestrul I s-au realizat venituri în sumă de 26.406.277 lei (16% din veniturile anuale realizate), în trimestrul II s-au realizat venituri în sumă de 41.240.490 de lei (24,50% din veniturile anuale realizate), în trimestrul III s-au realizat venituri în sumă de 31.271.973 lei (18,50% din veniturile anuale realizate) și în trimestrul IV s-au realizat venituri în sumă de 68.604.807 lei (41% din veniturile anuale realizate). Se observă că s-a produs un dezechilibru din încasarea încetinită a veniturilor, realizându-se un minus de încasări de 2.136.677 lei, iar un factor determinant în realizarea acestui decalaj a fost reprezentat de aplicarea cotei unice de impozitare.

Apreciindu-se de către Consiliul Județean C. că urmează a se întâmpina probleme cu asigurarea co-finanțării Măsurii I., a fost emisă adresa nr. 1609/17.03.2006 către Ministerul Finanțelor Publice prin care se solicita alocarea din Fondul de Rezervă a Ministerului a sumei de 3.189.082,63 euro necesară co-finanțării. În susținerea acestei solicitări, Consiliul Județean C. a invocat următoarele motive: întârzierea cu patru ani a semnării Contractului B – martie 2005 – față de data ratificării Memorandumului de Finanțare a Măsurii I. – octombrie 2001 – a pus într-o situație critică bugetul Consiliului Județean C.; introducerea cotei unice de impozitare a condus la scăderea veniturilor Consiliului Județean C. cu 20%; analizându-se, în ordinea priorităților, conform legislației în vigoare, cheltuielile cuprinse în principal în buget ce urmează a fi aprobat în 2006, sunt necesare a fi efectuate: refacerea infrastructurii în localitățile afectate de inundații, cheltuieli pentru rezolvarea situației din școli și sănătate, cheltuieli pentru protecția copilului; la obligațiile financiare la care Consiliul Județean C. trebuie să facă față se adaugă și alimentarea contului de garantare ESCROW la contractul de împrumut la BERD pentru partea de co-finanțare a Măsurii I., cu suma de 1.720.316,58 euro până la sfârșitul lunii mai 2006.

Instanța observă că nu a fost posibilă accesarea Fondului național de preaderare, creat în bugetul Ministerului Finanțelor Publice, la momentul lunii martie 2006, întrucât, potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 497/2001 pentru ratificarea Memorandumului de Finanțare a Măsurii I., numai în cazul indisponibilități temporare a contribuției comunitare I. s-ar fi folosit din acest fond sumele necesare pentru continuarea finanțării Măsurii, dar doar de către OPCP, în calitate de autoritate responsabilă cu implementarea măsurii, urmând ca sumele accesate să fie regularizate cu fondurile transferate de Comisia Europeană în limita sumelor eligibile cheltuite.

Avându-se în vedere aceste prevederi legale, se apreciază că sumele care erau accesate din acest fond puteau fi folosite nu doar pentru acoperirea unor cheltuieli eligibile, ci și pentru cheltuieli neeligibile, în condițiile în care, după reluarea finanțării nerambursabile, se proceda la regularizarea sumelor cheltuite din fond cu cele înaintate de către Comisie în limita sumelor eligibile cheltuite.

Și în contextul expus anterior, respectiv cu probleme legate de încasări, Consiliul Județean C. a plătit primele contribuții – CIP-urile nr. 7-10 – fără a întâmpina probleme deosebite în perioada martie-mai 2006, însă în perioada iunie-septembrie 2006 a înregistrat întârzieri la plată până la data de 28.09.2006.

În aceeași perioadă în care au apărut dificultăți în asigurarea co-finanțării de către Consiliul Județean C., respectiv luna mai 2006, se constată că, prin adresa nr. 4192/16.05.2006, OPCP a fost informat de către Comisia Europeană despre o decizie de întrerupere a finanțării Măsurii I. în cauză, ca urmare a Raportului de caz OLAF – suspiciuni de corupție. În această adresă, Directorul General al Politicii Regionale a menționat că facturile false care au generat raportul de caz OLAF au fost emise în Marea Britanie și ulterior folosite în G., că raportul va fi transmis în România de către Delegația Comisiei Europene și DG Largit pentru a le permite să recupereze fondurile însușite ilegal și utilizate inadecvat, că raportul de caz OLAF trebuie transmis DNA pentru alte investigații privind activitatea de corupție a funcționarilor de stat din România. Concluzia acestei adrese a fost în sensul că, date fiind iregularitățile și recomandările prezentate în Raportul Final de Caz, Comisia Europeană va întrerupe de la acea dată efectuarea oricărei plăți privind această măsură, înainte de primirea rezultatelor detaliate a investigațiilor făcute de autoritățile române, ca și a explicațiilor detaliate privind necesitatea întreprinderii măsurii de corectare. Totodată, prin aceeași adresă s-a precizat că, în funcție de conținutul informațiilor primite de la autoritățile române responsabile, Comisia ar putea decide să suspende asistența și chiar poate continua cu recuperarea totală sau parțială a sumelor plătite până la zi.

În acest context, prin adresa nr._/29.06.2006, directorul OPCP C. R. a comunicat Consiliului Județean C. că „întreruperea, deși nu este specificată în Memorandumul de Finanțare, implică suspendarea pe bază de notificare a plăților către firmele finanțate prin Măsura I., până la definitivarea investigațiilor și elucidarea cazului, după epuizarea fondurilor disponibile din contul OPCP”. Totodată, prin aceeași adresă, OPCP a arătat că această situație a întreruperilor fondurilor europene nu a fost prevăzută în contractul cu contractorul . și că au încercat să găsească motive prin care să suspende temporar plățile către contractor.

Se observă, din conținutul acestei adrese, faptul că încă nu se stabilise în mod clar de către OPCP, ca autoritate de implementare din cadrul Ministerului de Finanțe Publice, dacă se va continua sau nu finanțarea Măsurii I., întrucât nici nu se discutase, în cadrul ședințelor de monitorizare a implementării Măsurii I., dacă se aplică dispozițiile din Memorandumul de Finanțare referitoare la accesarea Fondului Național de Preaderare, mai ales în condițiile în care situația comunicată de către Comisia Europeană nu era prevăzută în Memorandum și astfel nu se cunoșteau pașii care trebuiau urmați.

Abia în luna septembrie 2006 s-a stabilit care erau acțiunile ce trebuiau întreprinse de către organele și instituțiile implicate în derularea Măsurii I.. Astfel, prin adresa nr._/27.09.2006, OPCP a înștiințat Consiliul Județean C. cu privire la suspendarea fondurilor de către Comisia Europeană, precizând că, în urma discuțiilor purtate de către toate autoritățile române implicate în acest proiect, s-a convenit, pentru a nu influența negativ evoluția lucrărilor pe această Măsură, să se acționeze pe două planuri și anume: ancheta referitoare la suspiciunea de fraudă să fie efectuată de autoritățile competente și să-și urmeze cursul; iar în ceea ce privește Măsura, aceasta să continue fără a fi afectată, până la concluzia finală a acestei anchete, cererile de plată ale contractorilor urmând a fi acoperite din banii deja existenți în contul aferente Măsurii, în valoare de aproximativ 12 milioane de euro. Prin aceeași adresă se arată că s-a mai hotărât și pregătirea unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea folosirii din cadrul Fondului de Rezervă a sumelor necesare alimentării contului aferente finanțării în continuare a Măsurii, după epuizarea sumelor existente.

Față de soluția găsită de către autoritatea de implementare, ca urmare a consultării tuturor autorităților române implicate în derularea Măsurii I., OPCP a adus la cunoștința Consiliului Județean C. faptul că are obligația de a plăti în continuare suma ce îi revine pentru co-finanțare, în conformitate cu prevederile contractuale.

Astfel, a doua zi de la primirea acestei adrese, respectiv la data de 28.09.2006, Consiliul Județean C. a înaintat către OPCP sumele de bani reprezentând co-finanțarea ce-i revenea pentru CIP-urile nr. 11-14, sume de bani care au fost înaintate de către OPCP către Contractorul . abia la data de 13.10.2006.

În ceea ce privește urmarea imediată, s-a reținut că, urmare a întârzierilor la plata CIP-urilor nr. 11-14, contractorul . a suspendat lucrările și a emis Pretenția nr. 3, prin care solicita daune compensatorii în valoare de 2.827.026,60 euro și o extindere de timp a lucrărilor de 207 zile.

Inginerul Măsurii a stabilit cuantumul pretențiilor financiare la suma de 1.006.658,97 euro și o extindere de timp de 100 de zile și astfel a fost emis CIP-ul nr. 23A din 04.05.2007, cu termen scadent la data de 25.06.2007.

Prin adresa nr._ din 17.05.2007, OPCP a înaintat o notificare către Consiliul Județean C. și către R. pentru a achita contravaloarea CIP-ului nr. 23A, întrucât suma de 1.006.658,97 euro reprezintă costuri ne-eligibile și nu pot fi suportate de către OPCP, acestea revenind Beneficiarului Local/Beneficiarul Final, în baza art. 7.3.9. și art. 11.11. din Acordul de Implementare.

Față de această adresă, Consiliul de Administrare R., prin decizia nr. 11/2007, a hotărât suportarea contravalorii CIP-ului nr. 23A, pentru a preîntâmpina alte probleme legate de neachitarea la termen a plăților stabilite în beneficiul Contractorului Athena SA G.. La dispoziția OPCP, suma de 1.006.658,97 euro a fost achitată de către R. C. prin dispoziția de plată externă nr. B040640 din 25.07.2007.

Instanța, prin raportare la conținutul Acordului de Implementare aflat în vol.X al dosarului de urmărire penală, observă că art. 7.3.9. stabilește că orice modificare a proiectelor în perioada implementării Contractelor de Lucrări principale, care duce la un ordin de schimbare/variație căruia i se asociază costuri, va fi tratată după cum urmează: în cazul în care ordinul (fie pentru lucrări suplimentare, lucrări de renunțare și/sau prelungiri ale termenelor, cărora li se asociază costuri) conduce la costuri pentru lucrări și echipamente ce depășesc bugetul estimat pentru respectiva componentă a Măsurii prin Memorandumul de Finanțare, asemenea costuri suplimentare vor fi suportate în totalitate de Beneficiarul Final, iar art. 11.11. stabilește că Beneficiarul Final se obligă să suporte toate Costurile Ne-eligibile legate de Împrumutul Nerambursabil și/sau Împrumutul BERD, toate Taxele legate de Împrumutul BERD cerute de autoritățile fiscale pentru Servicii și/sau Lucrări precum și costurile suplimentare rezultate din ordine de schimbare/variație în condițiile art. 7.3.9 din Acord.

Față de cele expuse, observându-se conținutul Secțiunii nr.III a Anexei nr. III.2 din Memorandumul de Finanțare prin care se stabilesc principalele categorii de cheltuieli eligibile (studiile de fezabilitate, planificarea și proiectarea, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului, pregătirea terenului, construcții, utilaje și instalații implicate permanent în proiect, testarea și instruirea, managementul proiectului, măsurile compensatorii și de reducere a impactului asupra mediului, alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanțare, măsurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea și publicitatea), ținându-se seama de art. 2 din Legea nr. 497/2001 privind ratificarea Memorandumului de finanțare, instanța constată că suma de 1.006.658,97 euro, aferentă CIP-ului nr. 23A reprezintă cheltuieli ne-eligibile, care nu revin în sarcina Beneficiarului Local – în speță Consiliul Județean C. – ci în sarcina exclusivă a Beneficiarului Final – în speță R. C.. În acest context, apare ca fiind eronată solicitarea OPCP ca plata CIP-ului nr. 23A să fie făcută fie de către Consiliul Județean C., fie de către R. C., optica OPCP din notificarea nr._ din 17.05.2007 fiind însușită și de către acuzare.

Pentru a se putea observa săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu era necesar ca pretențiile stabilite de Inginerul Măsurii în beneficiul Contractorului Athena SA G. să fie rezultatul unei îndepliniri defectuoase a atribuțiilor de serviciu de către inculpatul C. Nicușor D., ceea ce nu a fost cazul în speță.

Instanța constată că potrivit capitolului 7.2 din Acordul de implementare, Beneficiarului Local îi revenea o obligație generală de sprijin a Beneficiarului Final pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale acestuia, iar modalitatea de realizare a acestei obligații generale consta în adoptarea unei administrări eficiente și a unei politici a impozitelor adecvate, pentru a menține un nivel operațional și o structură financiară corespunzătoare, în special un nivel al resurselor interne care să acopere, într-o proporție acceptabilă, cheltuielile operaționale. În raport de aceste prevederi, observându-se analiza efectuată asupra aspectelor relevante din execuția bugetară a anului 2006, instanța apreciază că nu se poate reține o manieră defectuoasă în îndeplinirea atribuțiilor ce-i reveneau inculpatului în calitatea sa de ordonator principal de credite, calitate conferită de funcția sa de Președinte al Consiliului Județean C..

Se observă că factorii care au concurat la plata cu întârziere a contribuției proprii la finanțarea Măsurii I. constau atât în dificultăți generate de nivelul încasărilor la buget (în perioada 27.06-27.09.2006, Consiliul Județean C. nu a avut lichiditățile necesare, respectiv venituri proprii care se constituiau în sursă, pentru plata sumelor scadente conform CIP-urilor nr. 11-14, observându-se și faptul că prin rectificările bugetare efectuate s-au majorat sumele aferente co-finanțării Măsurii I. în cursul anului 2006, dar veniturile în anul 2006, deși s-au realizat, cea mai mare parte a acestora s-a realizat în trimestrul IV, iar fondul de rulment era insuficient pentru acoperirea plății acestor CIP-uri, reprezentând doar 20% din suma necesară), cât și în necesitatea îndeplinirii obligațiilor legale care decurg din dispozițiile imperative ale Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, obligații care aveau prioritate, după cum s-a stipulat prin Acordul de Implementare a Măsurii I., art. 4.2.3.

Sub aspectul laturii subiective, în literatura de specialitate s-a arătat că expresia folosită de legiuitor „cu știință” indică caracterul intenționat al infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal. Acest termen implică cunoașterea de către inculpat a caracterului necorespunzător a exercitării atribuțiilor de serviciu și urmărirea sau acceptarea ca prin aceasta să se ajungă la vătămarea intereselor legale ale R. SA.

În speță, un aspect deloc de neglijat în aprecierea existenței laturii subiective așa cum aceasta este necesară pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal, este reprezentat de lipsa unor prevederi legale și a unor norme metodologice clare care să reglementeze modalitatea de urmat în situația întreruperii finanțării Măsurii I. de către Comisia Europeană. Întreruperea finanțării măsurii a generat o bulversare în derularea contractelor încheiate în derularea Măsurii, atât autoritatea de implementare – OPCP – cât și ceilalți factori de decizie observând existența unei situații care nu cunoștea reglementare. Din înregistrărilor ședințelor Comitetului de monitorizare I., instanța constată că factorii de decizie s-au confruntat cu o situație pe care nu știau cum să o gestioneze, prin discuțiile pe care le-au purtat, factorii de decizie doar au creionat pașii de urmat, fără însă a se bucura de sprijin în realizarea proiectelor pe care și le-au propus în cadrul ședințelor și fără a-și materializa în vreun fel propunerile pe care le-au făcut în vederea rezolvării situației create. O posibilă rezolvare a apărut abia în luna septembrie 2006, respectiv continuarea finanțării Măsurii I. în raport de banii europeni existenți încă în contul Măsurii, dar s-a menținut în continuare doar la nivel de intenție propunerea de accesare a fondului de rezervă, prin inițierea unui proiect de hotărâre de guvern.

S-a constatat că nesiguranța continuării finanțării Măsurii I., așa cum aceasta era transmisă de către autoritatea de implementare OPCP, în perioada mai-septembrie 2006, a făcut ca și aceeași incertitudine să planeze și asupra necesității asigurării co-finanțării de către Consiliul județean C., în condițiile în care cofinanțarea era destinată în mod necesar acoperirii cheltuielilor eligibile.

În condițiile existenței acestei incertitudini, în raport de contextul în care aceasta a apărut și a fost menținută de către OPCP, instanța nu poate reține că prin faptele care i se impută, inculpatul ar fi prevăzut că urmează a fi afectate interesele R. SA. Din contră, instanța observă că în perioada analizată atât OPCP cât și Consiliul Județean C. au înregistrat întârzieri în efectuarea plăților către Contractor, OPCP justificând efectuarea unor plăți parțiale, chiar cu întârziere, a unora dintre certificatele intermediare de plată nr. 11-14, prin existența unor sume de bani în contul aferent Măsurii și chiar și utilizarea unor sume de bani din contul altor măsuri I., cu privire la care nu se efectuau cercetări generate de suspiciuni de fraudă.

În raport de cele expuse anterior, s-a considerat că faptele reținute în sarcina inculpatului C. Nicușor D. și pentru care s-a dispus trimiterea în judecată nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu împotriva intereselor publice în formă calificată și în formă continuată, prevăzută de art. 248 Cod penal raportat la art. 248 ind. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, nici sub aspectul laturii obiective și nici sub aspectul laturii subiective.

Împotriva sentinței penale nr.230/21.02.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, în termen legal, au declarat recurs P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial C. și inculpatul C. Nicușor D..

În recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial C. se solicită condamnarea inculpatului C. Nicușor D. sub aspectul infracțiunii prevăzute de art.248 Cod penal și art.248¹ Cod penal, apreciindu-se că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii deduse judecății.

Inculpatul C. Nicușor D. formulează critici de netemeinicie a hotărârii primei instanțe, ce vizează temeiul achitării, apreciindu-se că se impune reținerea dispozițiilor art.10 lit.c Cod procedură penală. Totodată, hotărârea primei instanțe este criticată cu privire la considerentele ce au determinat aprecierea în sensul neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii obiective.

Prin înscrisul autentic depus la dosar la termenul de judecată din data de 02.04.2012 inculpatul C. Nicușor D. s-a prevalat de dispozițiile art.70 alin.2 Cod procedură penală, precizând că nu dorește să dea declarație la instanța de recurs.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu, conform art.385⁶ alin.3 Cod procedură penală, curtea constată că recursurile declarate sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin rechizitoriul nr.222/P/2007 din data de 15.12.2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție-Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului C. Nicușor D. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 248 Cod penal raportat la art. 248¹ Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

În sarcina inculpatului s-a reținut că, în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean C. și ordonator principal de credite, nu a îndeplinit ori a îndeplinit în mod defectuos îndatoririle și însărcinările sale în exercițiul funcției, cu știință și în mod deliberat, prin refuzul constant de a executa obligațiile de plată, ce rezultau din Memorandumul de finanțare nerambursabilă, Contractul de Implementare a Măsurii I., din Contractul de execuție a lucrărilor, ceea ce a avut ca urmare producerea unui prejudiciu în paguba S.C. R. S.A. C., cu afectarea bunului mers al investiției ce se realiza prin Măsura I.. S-a reținut că inculpatul nu a îndeplinit în mod voit și deliberat obligațiile ce-i incumbau din lege și contracte, prin refuzul de a plăti la scadență CIP-urile nr.11-14 și obligațiile ce au fost stabilite cu titlu de penalități și alte costuri (1.006.658,97 Euro), prin CIP nr.23A, dar a afectat, în mod real și serios și bunul mers al investiției, prin implicațiile sale, constând în îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor funcției.

Sub aspectul cadrului legal și contractual ce reglementa implementarea Măsurii I. în județul C., curtea reține că prin Hotărârea nr.117/30.11.2000 Consiliul Județean C. a aprobat Obiectivul de Investiții „Reabilitarea rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare în scopul protejării Mării N. și a zonei litorale C.”.

Prin Legea nr.497/2001 s-a ratificat Memorandumul de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană, privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (I.) pentru Măsura nr.2000/RO/16/P/PE/003, intitulată „Reabilitarea rețelei de canalizare și a facilităților de epurare a apelor uzate în C., România” (volumul II dosar de urmărire penală).

Proiectul avea valoarea totală de 96.556.653 euro, din care suma de 72.417.490 euro reprezenta asistența financiară nerambursabilă I., iar suma de 24.139.163 euro reprezenta cofinanțarea Consiliului Județean C. (suma de 19.230.103 euro asigurată prin împrumut BERD, iar suma de 4.909.060 euro asigurată din fonduri proprii).

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.303/2007 a aprobat publicarea în Monitorul Oficial a Amendamentului nr.6, încheiat în anul 2006, la Memorandumul de finanțare I. nr.2000/RO/16/P/PE/003. Prin acest amendament s-a prelungit data finalizării proiectului la data de 31.12.2010, fiind redusă valoarea finanțării fin fonduri proprii ale Consiliului Județean C. de la 4.909.060 euro la 3.927.248 euro.

Pentru punerea în aplicare a Memorandului, s-au încheiat Contractul de Împrumut nr.894 între Regia Autonomă Județeană de A. C. (R.) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), aprobat la data de 09.05.2002, precum și Contractul de Garantare și Suport al Proiectului nr.894, între Consiliul Județean C. și BERD, aprobat la data de 09.05.2002.

În baza acestor acorduri, la data de 16.06.2003 a fost încheiat Contractul de Implementare – Acord (volum II dosar de urmărire penală), ce avea ca părți contractante: Oficiul de Plăți și Contractare Phare (OPCP), în calitate de Agenție de Implementare, Consiliul Județean C., în calitate de Beneficiar Local (. Județeană de A. C., în calitate de Beneficiar Final (BF). Contractul a fost avizat de către Ministerul Apelor și Protecției Mediului, în calitate de Autoritate Competentă.

Conform Acordului de Implementare din data de 16.06.2003, Consiliului Județean C., în calitatea sa de beneficiar local, îi reveneau următoarele obligații, ce urmau să se realizeze în concordanță cu dispozițiile clauzei 4.2.3 („încheierea și executarea de către beneficiarul local a contractului nu contravine și nu va contraveni în nici un fel legilor sau regulamentelor în vigoare aplicabile sau actelor constitutive ale beneficiarului local sau oricărui alt contract, acord sau înțelegeri la care beneficiarul local este parte sau care sunt obligatorii pentru beneficiarul local sau care privesc oricare dintre bunurile sale”):

- declară și confirmă că obligațiile asumate prin acord sunt obligații directe ale beneficiarului local și nu reprezintă, direct sau indirect, obligații ale Statului Român – art. 4.2.4.

- declară și confirmă că va acționa mereu în vederea aplicării Memorandumului de finanțare și a Contractului de Finanțare BERD

- va sprijini beneficiarul final pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale acestuia din urmă în conformitate cu art. 11 din acord – art. 7.2.2.

- este de acord să-și îndeplinească obligațiile printr-o administrare eficientă și o politică a impozitelor adecvată, pentru a menține un nivel operațional și o structură financiară corespunzătoare, în special un nivel al resurselor interne care să acopere, într-o proporție acceptabilă, cheltuielile operaționale – art. 7.2.3.

- va supraveghea îndeplinirea obligațiilor beneficiarului final conform Acordului și va lua măsurile necesare – în limita legii și a competenței sale – în cazul în care beneficiarul final nu își îndeplinește obligațiile – art. 7.2.4.

- va include/aloca în propriul buget, necondiționat și irevocabil, fondurile necesare îndeplinirii obligațiilor de plată ale beneficiarului final conform art. 104 alin. 2 și art. 109 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală – art. 11.13.

Articolul 11 din Acordul de Implementare stabilește obligațiile de plată și condițiile în care se efectuează plata.

Astfel, AI (Agenția de Implementare) se angajează să facă toate plățile costurilor eligibile pentru Măsură din împrumutul nerambursabil, să folosească acest împrumut numai pentru finanțarea Măsurii și numai pentru activitățile și cheltuielile eligibile stabilite de către Memorandumul de finanțare. AI va efectua plățile cu privire la costurile eligibile către Contractori, conform condițiilor de plată menționate în contractele de servicii și în contractele de lucrări, pe baza certificatelor de plată emise de Inginer (societatea a cărei ofertă este acceptată de Angajator în vederea asigurării Serviciilor de Coordonare și Supervizare a Lucrărilor), avizate de UIP (unitatea de implementare a proiectului – unitatea pentru implementarea Măsurii formată în cadrul beneficiarului final, condusă de Managerul de proiect numit de beneficiarul final, către care sunt delegate de către beneficiarul final toate atribuțiile, sarcinile și obligațiile acestuia pentru implementarea Măsurii și de către autoritatea de implementare, conducerea tehnică a Măsurii).

Agenția de Implementare va primi toate facturile, avizate de UIP, de la Contractori și va direcționa către BF facturile aferente obligațiilor de plată care incumbă efectiv BF în conformitate cu prevederile Acordului. AI va notifica în scris BF în legătură cu sumele și termenele de plată, asigurându-se că BF va îndeplini obligațiile de plată.

BF nu va aproba plata nici unor costuri legate de Măsură care nu sunt eligibile în conformitate cu prevederile Memorandumului de finanțare, în caz contrar, acesta va purta întreaga responsabilitate tehnică, financiară și legală.

Conform art.18.2 și art.18.3 din Acordul de Implementare, în ceea ce privește situațiile de încălcare a obligațiilor stabilite prin Acord, în nici un caz și din nici un fel de motive, AI nu va fi ținută răspunzătoare pentru daunele sau prejudiciile suferite de către personalul sau proprietatea Beneficiarului final în perioada în care Măsura este implementată. AI nu va accepta nici un fel de pretenții, de compensații sau majorări ale plăților către orice părți ale Măsurii în legătură cu orice astfel de prejudicii sau daune. Beneficiarul local și/sau Beneficiarul final, după caz, vor fi răspunzători pentru orice prejudiciu cauzat prin încălcarea oricărei obligații ce le revine prin Acord, incluzând, dar fără a se limita la: întârzieri de plată, neplata sumelor datorate potrivit Acordului, notificări făcute cu întârziere sau incomplete către AI și CE. În cazul în care asemenea încălcare atrage solicitarea CE de returnare a sumelor deja cheltuite în conformitate cu prevederile Memorandumului, Beneficiarul local și Beneficiarul final vor răspunde solidar pentru toate prejudiciile cauzate.

Potrivit aceluiași acord (art.11.11), beneficiarul final se obligă să suporte toate costurile neeligibile legate de împrumutul nerambursabil și/sau împrumutul BERD, toate taxele legate de împrumutul BERD cerute de autoritățile fiscale pentru servicii și/sau lucrări, precum și costurile suplimentare rezultate din ordine de schimbare/variație în condițiile art. 7.3.9. din Acord. Așadar, Beneficiarul final va avea obligația să asigure toate fondurile necesare pentru a acoperi costurile neeligibile și taxele aferente implementării Măsurii și să plătească asemenea sume în timp util, așa cum s-a convenit prin contractele respective, conform notificării primite de la AI, către Contractori.

În cadrul implementării proiectului, s-au încheiat patru contracte (A-D), iar unul dintre acestea a fost Contractul I. nr.2000/RO/16/P/PE/003 (Contractul B) încheiat la data de 21.03.2005 (filele 150-163, volum IX dosar de urmărire penală), care avea ca obiect „Conducte de descărcare în mare pentru Stațiile de epurare C. Nord și Eforie Sud”. Contractul avea o valoare de 18.859.446,09 euro, asigurată din fonduri I. în procent de 78,053 %, iar din fondurile Consiliului Județean C. în procent de 21,947%, disponibile din anul 2006.

În cadrul acestui contract, părțile contractante erau: OPCP – Serviciul Central de Finanțare și Contracte din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de Angajator, ., în calitate de Contractant, R. C. în calitate de Beneficiar, Consiliul Județean C. și Delegația Comisiei Europene la București în numele Comisiei Europene, ambele în calitate de cofinanțatori.

În ceea ce privește derularea contractului I. nr.2000/RO/16/P/PE/003-05 din data de 21.03.2005 (Contractul B), curtea constată următoarele:

În anul 2005, finanțarea acestui contract s-a asigurat doar din fonduri europene, achitându-se certificatele intermediare de plată (CIP) nr.1-5 inclusiv. În cursul anului 2006, finanțarea în cuantum de 5.473.791,61 euro a fost asigurată atât din fonduri europene (suma de 3.472.290,14 euro), cât și din fondurile Consiliului Județean C. (suma de 2.001.501,47 euro), achitându-se CIP-urile nr.6-17 inclusiv, însă în ceea ce privește CIP-ul nr.6, acesta a fost achitat doar din fonduri europene.

La data scadenței primei tranșe de finanțare proprie (28.02.2006) Consiliul Județean C. a avut probleme cu asigurarea fondurilor necesare.

Prin adresa nr.1609/17.03.2006 (filele 99-101, vol.I bis dosar de urmărire penală) Consiliul Județean C. a solicitat Ministerului de Finanțe alocarea din Fondul de Rezervă a Ministerului de Finanțe a sumei de 3.189.082,63 euro, necesară cofinanțării, din următoarele motive:

- întârzierea cu 4 ani a semnării Contractului B (martie 2005) față de data ratificării Memorandumului de Finanțare (octombrie 2001), ce a pus într-o situație critică Consiliul Județean C.;

- introducerea cotei unice de impozitare, ce a condus la scăderea veniturilor Consiliului Județean cu 20%;

- ordinea priorităților conform legislației în vigoare, urmând a fi efectuate cheltuieli din bugetul aprobat pentru anul 2006 (pentru refacerea infrastructurii în localitățile afectate de inundații, cheltuieli pentru rezolvarea situației din școli și sănătate, cheltuieli pentru protecția copilului;

- obligațiilor bugetare cărora Consiliul Județean trebuie să facă față se adaugă și alimentarea Contului de Garantare Escrow la Contractul de Împrumut cu BERD pentru partea de cofinanțare a Măsurii I., cu suma de 1.720.316,58 euro până la sfârșitul lunii mai a anului 2006.

La data de 31.03.2006 Ministerul de Finanțe a comunicat Consiliului Județean că accesarea Fondului de Rezervă, numit Fond de Indisponibilități Temporare I., se poate efectua numai în cazurile în care se constată o lipsă temporară a fondurilor comunitare.

Consiliul Județean C. a plătit partea sa din cofinanțare pentru CIP-urile nr.7-10 în perioada martie-aprilie-mai 2006.

Prin adresa nr.4192/16.05.2006 O.P.C.P. a fost informat de către Comisia Europeană asupra unei Decizii de întrerupere a finanțării Măsurii 2000/RO/16/P/PE/003 „Reabilitarea rețelei de canalizare și a facilităților de epurare a apelor uzate în C., România”, având în vedere Raportul de caz OLAF. Se menționează că se va întrerupe efectuarea oricărei plăți privind această măsură, înainte de primirea rezultatelor detaliate a investigațiilor făcute de autoritățile române. Se mai arată că, în funcție de conținutul informațiilor primite de la autoritățile române responsabile, Comisia ar putea decide să suspende asistența, putând chiar continua cu recuperarea totală sau parțială a sumelor plătite până la zi.

Astfel, din cauza neregulilor constatate în derulare unui contract, Comisia Europeană a suspendat plățile pentru toate cele patru contracte din Măsură.

Prin adresa nr._/29.06.2006 O.P.C.P. a comunicat Consiliului Județean C. că întreruperea, deși nu este specificată în Memorandumul de Finanțare, implică suspendarea pe bază de notificare a plăților, către firmele finanțate prin Măsura I., până la definitivarea investigațiilor și elucidarea cazului, după epuizarea fondurilor disponibile din contul O.P.C.P. În aceeași adresă se menționează că acest caz nu a fost prevăzut în contractul cu . s-a încercat găsirea unor motive prin care să suspende temporar plățile către contractant.

Pentru C.I.P.-urile 11-14, O.P.C.P. a întârziat plata obligațiilor contractuale către contractorul . cum urmează:

- CIP-ul nr.11 în valoare de 219.910 euro, scadent la data de 27.06.2006 (793.140 lei), a fost achitat în întregime la data de 13.10.2006, cu o întârziere de 93 de zile;

- CIP-ul nr.12 în valoare de 322.821,53 euro, scadent la data de 26.07.2006 (1.145.242 lei), a fost achitat în întregime la data de 13.10.2006, cu o întârziere de 64 de zile;

- CIP-ul nr.13 în valoare de 263.526,63 euro, scadent la data de 25.08.2006 (930.302 lei), a fost achitat în întregime la data de 13.10.2006, cu o întârziere de 34 de zile;

- CIP-ul nr.14 în valoare de 282.635,06 euro, scadent la data de 25.09.2006 (1.002.987 lei), a fost achitat în întregime la data de 13.10.2006, cu o întârziere de 3 zile-valoare cumulată calculată la cursul de la data plății, 28.09.2006:3.978.000 lui.

Prin adresele nr._/17.07.2006 (fila 146, vol.IX dosar de urmărire penală) și nr._/15.08.2006 (fila 102, vol.I bis dosar de urmărire penală) O.P.C.P. a notificat Consiliul Județean C. cu privire la achitarea cofinanțării C.I.P.-urilor nr.11 și 13.

În derularea Contractului B, avându-se în vedere achitarea cu întârziere a CIP-urilor nr.11-14, Contractorul Athena SA G. a solicitat, în anul 2007, daune sau plăți compensatorii provocate de întârziere în efectuarea plății acestor certificate. În Contractul B nefiind stipulat cuantumul penalităților pentru plata cu întârziere a certificatelor intermediare de plată, Inginerul Măsurii a stabilit plăți compensatorii în cuantum de 1.006.658,97 euro și o extindere în timp de 100 zile, fiind emis C.I.P.-ul 23A din data de 04.05.2007, scadent la data de 25.06.2007.

Prin adresa nr._ din 17.05.2007 O.P.C.P. a înaintat o notificare către Consiliul Județean C. și către R. pentru a achita contravaloarea CIP-ului nr.23A, întrucât suma de 1.006.658,97 euro reprezintă costuri neeligibile și nu pot fi suportate de către OPCP, acestea revenind Beneficiarului Local/Beneficiarul Final, în baza art.7.3.9. și art.11.11. din Acordul de Implementare.

Consiliul de Administrare R., prin decizia nr.11/2007 (fila 134, vol.IX dosar de urmărire penală), a hotărât suportarea contravalorii CIP-ului nr.23A, pentru a preîntâmpina alte probleme legate de neachitarea la termen a plăților stabilite în beneficiul Contractorului Athena SA G., în condițiile în care acest certificat intermediar de plată era scadent la data de 25.06.2007. La dispoziția OPCP, suma de 1.006.658,97 euro a fost achitată de către R. C. prin dispoziția de plată externă nr. B040640 din 25.07.2007.

Prin adresa nr._/27.09.2006 (fila 245, vol.I dosar de urmărire penală) O.P.C.P. a comunicat Consiliului Județean C. că, în urma discuțiilor purtate de către autoritățile române implicate în proiect, s-a convenit, pentru a nu influența negativ evoluția lucrărilor, ca Măsura să continue fără a fi afectată, beneficiarul local urmând să plătească în continuare sumele ce îi revin pentru cofinanțare.

La data de 28.02.2008 Comisia Europeană a comunicat ridicarea interzicerii plăților pentru Măsura I..

Termenul de execuție a lucrărilor din Contractul B era 28.03.2007, dar contractantul nu a respectat termenul și nici prelungirile acordate, neterminând lucrările. Prin nota nr._/12.02.2008 O.P.C.P. a emis Pretenția Angajatorului, pentru a recupera de la . datorate nerespectării termenului de execuție. Contractorul Athena SA a înaintat notificarea nr.55/29.02.2008 de reziliere a contractului, invocând nerespectarea obligațiilor contractuale de către O.P.C.P., solicitând totodată costuri suplimentare.

Prin Tranzacția din data de 09.04.2008 părțile contractante au stabilit reluarea lucrărilor până la soluționarea pretențiilor de către Comisia de Soluționare a Disputelor. Prin decizia DAB din data de 30.01.2009 s-a acordat contractorului dreptul la o extindere în timp de 365 zile și obligația O.P.C.P. la plata unor despăgubiri (CIP 34).

La data de 11.06.2009 părțile au convenit o extindere în timp datorată condițiilor meteorologice nefavorabile, iar R.A.J.A. a compensat suma plătită cu titlu de penalități conform certificatului nr.23A cu alte sume datorate de constructor pentru întârzierea lucrărilor.

Prin adresa nr._/04.11.2010 O.P.C.P. a notificat decizia de reziliere a contractului, cu motivația că . încălcat în mod repetat obligațiile contractuale.

Prin actul adițional nr.3/25.02.2011 părțile au hotărât majorarea despăgubirilor pentru nefinalizarea la timp a lucrărilor, care au continuat și în anul 2011.

Situația de fapt redată anterior, ce nu a fost contestată în prezenta cauză, rezultă din înscrisurile redate mai sus, precum și din declarațiile martorilor P. F., P. S., Bărărescu T., B. M., Presura A., B. N., F. A., M. E., Cîrligel R., C. T., P. I., angajați în cadrul R. în perioada supusă analizei, care au confirmat împrejurările de fapt reținute de curte.

Prin rechizitoriu, procurorul reține în esență că, începând cu luna iunie 2004, inculpatul C. Nicușor D. îndeplinește funcția de autoritate a administrației publice locale, președinte al Consiliului Județean C., conform dispozițiilor art.122 din Constituția României și art.114 și următoarele din Legea nr.215/2001 a Administrației publice locale. În cadrul exercitării funcției, inculpatul C. Nicușor D. are îndatoriri, printre altele, și pe acelea de a reprezenta județul în relațiile cu alte autorități publice, persoane juridice și fizice, asigurarea, respectarea prevederilor Constituției, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor Consiliului Județean, precum și a altor acte normative, de a asigura aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului Județean și a analiza periodic stadiul îndeplinirii acestora, de a coordona și controla activitatea instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea Consiliului Județean, de a exercita funcția de ordonator principal de credite, de întocmire a proiectului bugetului propriu al județului, de urmărire a modului de realizare a veniturilor bugetare, de a prezenta Consiliului Județean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor proprii și a hotărârilor Consiliului și alte atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de Consiliul Județean.

În raport de acest cadru normativ, inculpatul C. Nicușor D., în exercitarea funcției publice pe care o deține, nu și-a îndeplinit îndatoririle ce-i reveneau la nivelul cerințelor impuse, ceea ce a fost de natură a aduce prejudiciu Regiei Autonome Județene de A. C..

Întrucât inculpatul C. Nicușor D. nu și-a îndeplinit îndatoririle ce-i revin din exercitarea funcției și însărcinările încredințate, ceea ce a avut drept consecință producerea unui prejudiciu în patrimoniul R. C., fostul președinte al Consiliului Județean C. D. S., a făcut un denunț, prin care a cerut efectuarea urmăririi penale față de inculpatul C. Nicușor D. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, deoarece, cu știință, nu a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în sensul refuzului de a plăti o parte din cofinanțarea investiției și prejudicierea R. C. cu suma de 1.088.893,23 Euro.

S.C. R. C., la 24.08.2007, a făcut plângere penală prin care a solicitat efectuarea urmăririi penale în legătură cu derularea investiției promovată prin Măsura I. deoarece a fost prejudiciată cu suma de 1.006.658,97 Euro.

Referitor la asigurarea cofinanțării de către Consiliul Județean C., procurorul arată că în cursul anului 2006 OPCP a înregistrat întârzieri la plata facturilor aferente lucrărilor executate în perioada aprilie – iulie, deoarece Consiliul Județean C., prin inculpat, ordonator principal de credite, cu știință, în mod nejustificat și cu încălcarea vădită a clauzelor contractuale la care Consiliul Județean se angajase, nu a furnizat sumele aferente cofinanțării sale, OPCP și astfel nu au fost plătite sub aspectul cofinanțării Consiliului Județean Certificatele Intermediare de Plată (CIP) nr. 11, 12, 13 și 14, deși OPCP a solicitat, în mod repetat, Consiliului Județean C. să respecte clauzele Contractului de Implementare, în sensul îndeplinirii obligațiilor de plată pentru cofinanțarea Măsurii.

Întârzierile la plata contribuției Consiliului Județean C. s-au produs la Certificatele Intermediare de plată (CIP ) nr.11-14 scadente la 27.06.2006, 26.07.2006, 25.08.2006 și 25.09.2006. Aceste sume au fost plătite abia la 13.10.2006, în total 1.088.893,22 Euro.

Din cauza faptului că nu au fost plătite sumele de cofinanțare, S.C. ATHENA S.A. G. (contractant) a procedat, în baza clauzei 16.1 din Condiții Generale și Particulare Contractuale - Cartea G., la emiterea unui preaviz de 21 zile la data de 1.08.2006, a redus ritmul lucrărilor începând cu data de 26.08.2006 și a solicitat despăgubiri pentru costurile înregistrate pe perioada suspendării lucrărilor. Plățile compensatorii au fost în cuantum de 2.827.029,6 Euro și o extindere de timp de 207 zile, având ca temei Pretenția nr.3 din contract.

Pretențiile emise de Contractant au fost analizate de către Inginer (persoana neutră de arbitraj) care a determinat plăți compensatorii în favoarea acestuia de 1.006.658,97 Euro și o extindere de timp de 100 zile și totodată s-a emis Certificatul Intermediar de Plată (CIP) nr.23A, la 4.05.2007, pentru această sumă, cu scadența la 25.06.2007.

Conform anexei III 2 din Memorandumul de finanțare nerambursabilă, aceste cheltuieli suplimentare datorită neefectuării plăților de cofinanțare de către inculpatul C. Nicușor D. - ordonator principal de credite, nu sunt cheltuieli eligibile suportabile din finanțarea Măsurii I., ci incumbă persoanei din cauza căreia nu s-au plătit.

Pe de altă parte, potrivit Contractului de Implementare, R. C., în calitate de Beneficiar Final, nu avea delegat atributul de a aviza Certificatul Intermediar de Plată nr.23A, ce conținea cheltuieli neeligibile potrivit Memorandumului de finanțare nerambursabilă, astfel că acest document a fost remis Angajatorului OPCP pentru verificare și aprobare. De altfel, plata acestor cheltuieli neeligibile nu revenea Beneficiarului final (R.) deoarece nu se datorau inacțiunii sale, ci se datorau în exclusivitate Consiliului Județean C., ordonatorului principal de credite, inculpatul C. Nicușor D., răspunzător de încălcarea cu știință a obligațiilor ce-i reveneau din contract (art. 18.2). Se apreciază că aceste cheltuieli reprezintă penalități acumulate și incumbă celui ce le-a provocat.

Deși Consiliul Județean C. a fost atenționat în mod repetat, anterior acestei adrese, sumele restante nu au fost plătite de către inculpatul C. Nicușor D. și nici de această dată nu a efectuat plata stabilită de către Inginer, cu riscul de a periclita realizarea investiției.

De altfel, se susține că reaua credință a inculpatului C. Nicușor D. - ordonator principal de credite, s-a manifestat și ulterior neplăților CIP nr. 11-14 și prin alte repetate întârzieri la plată, raportat la termenele contractuale.

D. fiind aceste neîndepliniri a obligațiilor, de către inculpat, Contractorul a redus și a suspendat execuția lucrărilor conform prevederilor contractuale și totodată a solicitat alte costuri suplimentare, altele decât 1.006.658,97 Euro, în cuantum de 4.589.239,5 Euro, precum și extinderea duratei de execuție a lucrărilor de 335 zile (Pretențiile 3, 4, 5 și 9).

De asemenea, la data de 29.02.2008, Contractorul s-a considerat îndrituit, conform contractului, să emită o notificare de reziliere a contractului (prin adresa nr.0055 se precizează de către Contractor „în această privință, între 04.08.2006 și 20.02.2008, Contractorul a transmis în timp util înștiințări repetate de suspendare conform sub-clauzei 16.1, dreptul Contractorului de a suspenda lucrările, legat de plata CIP nr. 11, 12, 13, 21, 22, 23, 23A, 24, 26, 28 și 29 și certificarea Aplicației Interimare de Plată nr.28A a Contractorului.

Se mai apreciază că activitatea îndeplinită de inculpatul C. Nicușor D., în exercitarea funcțiilor sale de Președinte al Consiliului Județean C. și ordonator principal de credite, nu numai că a generat penalități, care reprezintă o pagubă patrimonială, ci a creat și un pericol iminent de compromitere a investiției și nerealizare a Măsurii „Conducte de descărcare în mare pentru stațiile de epurare C. Nord și Eforie Sud, ceea ce are semnificația unei tulburări însemnate în bunul mers al investiției în cauză.

Pentru evitarea acumulărilor și a altor penalități ori alte sarcini bănești pentru R. C., Consiliul de Administrație al acesteia, în ședința din 25.07.2007 a hotărât ca societatea să plătească direct despăgubirile pretinse de Contractant și totodată sa acționeze în instanță persoana vinovată de producerea prejudiciului de 1.006.658,97 Euro, în scopul recuperării acestuia.

Se arată că inculpatul, prin modalitatea sa de a îndeplini sarcinile funcției, a periclitat Măsura I., deoarece a existat iminența suspendării lucrărilor și rezilierii contractului, fapt care nu s-a produs doar prin intervenția celorlalte părți din contract, prin plata penalităților și a costurilor suplimentare – în valoare de 1.006.658,97 euro – de către . și negocierea amiabilă prin recurgerea la arbitrajul Comisiei de Soluționare a Disputelor, în condiții de pasivitate totală a inculpatului. Această intervenție a condus la neproducerea unei tulburări în bunul mers al investiției.

În motivele de recurs susținute de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se arată că inculpatul C. Nicușor D., în calitate de președinte al Consiliului Județean C., ordonator principal de credite, avea obligații crete în sensul de a aloca (include) în propriul buget, necondiționat și irevocabil fondurile necesare îndeplinirii obligațiilor de plată, de a răspunde pentru orice prejudiciu cauzat prin încălcarea oricărei obligații care reveneau din actele juridice menționate; aceste obligații, conform prevederilor art. 4.2.4. din Contractul de Implementare erau obligații directe numai ale Beneficiarului Local, în speță Consiliul Județean C..

În cursul anului 2006, O.P.C.P. a înregistrat întârzieri la plata facturilor aferente lucrărilor executate în perioada aprilie – iulie întrucât Consiliul Județean, prin inculpat, cu știință, și în mod nejustificat, prin încălcarea vădită a clauzelor contractuale la care Consiliul se angajase, nu a virat sumele aferente cofinanțării sale, și astfel nu au fost plătite, sub aspectul cofinanțării, Certificatele Intermediare de Plată (CIP) nr. 11, 12, 13 și 14, deși O.P.C.P. a solicitat, în mod repetat, Consiliului Județean C. să respecte clauzele Contractului de Implementare, în sensul îndeplinirii obligațiilor de plată pentru cofinanțarea Măsurii.

Anterior acestei notificări, Consiliul Județean C. mai fusese atenționat, de mai multe ori, cu privire la sumele restante ce nu fuseseră achitate de către această entitate – prin reprezentantul legal în persoana inculpatului, toate acestea generând riscul de a fi periclitată investiția.

Reaua-credință a inculpatului, ordonator principal de credite, s-a manifestat și ulterior acestui incident de plată privind CIP-urile 11-14, prin repetate întârzieri la plată raportat la termenele contractuale; datorită acestor repetate încălcări ale obligațiilor contractule, deliberate și în deplină cunoștință de cauză, de către inculpatul C. Nicușor D., Contractorul a redus și, ulterior, suspendat, execuția lucrărilor, în baza prevederilor legale și a solicitat alte costuri suplimentare, altele decât suma de 1.006.658,97 euro, în cuantum total de 4.589.239,5 euro, precum și extinderea duratei de executare a lucrărilor pe o perioadă de 335 zile (Pretențiile 3, 4, 5 și 9).

La data de 29.02.2008, Contractorul a emis o notificare de reziliere a contractului.

Ulterior, la data de 31.03.3008, a trimis la OPCP o confirmare de reziliere unilaterală a contractului B încheiat la 21.03.2005 (vol. XII, filele 22 – 26).

Din analiza celor de mai sus, se apreciază de către procuror că atitudinea manifestată de inculpat, de ignorare a angajamentelor financiare, și nerespectare a dispozițiilor legale, prin care avea obligația de a asigura sursa de finanțare pentru desfășurarea investiției cu fonduri nerambursabile, și de a achita la termen Certificatele Intermediare de Plată, nu numai că a generat penalități, ce reprezintă o pagubă materială, dar a condus la crearea unui pericol iminent de compromitere a investiției și de nerealizare a Măsurii „Conducte de descărcare în mare pentru stațiile de epurare C. Nord și Eforie Sud”, ceea ce are semnificația unei tulburări însemnate pentru bunul mers al investiției în cauză, cu consecințe și asupra comunității beneficiare a acestei investiții.

Pentru evitarea producerii acestor consecințe, produse în exclusivitate de inculpat, în opinia acuzării, autoritățile implicate în implementarea Măsurii și Beneficiarul Final (S.C. R.A.J.A. S.A. C.), au organizat, fără implicarea Consiliului Județean C. – reprezentată de către inculpat, o întâlnire cu Contractorul (.), în vederea găsirii unor soluții amiabile.

La data de 09.04.2008, s-a încheiat o Tranzacție de stabilire a unor măsuri și condiții de îndeplinit de către părți, în scopul reluării lucrărilor, începând cu data de 05.05.2008, și soluționarea pretențiilor dintre contractanți de către Comisia de Soluționare a Disputelor, iar Contractorul a continuat lucrările de execuție a conductei de descărcare – tronsonul Eforie Sud.

Se arată că, din analiza datelor cronologice a relațiilor dintre părțile responsabile în cadrul obiectivului de investiției, rezultă reaua-credință a inculpatului C. Nicușor D. în îndeplinirea atribuțiilor rezultate din lege și din contractele menționate în actul de inculpare, acesta având calitatea de președinte al Consiliului Județean C. și, implicit de ordonator de credite, parte a contractului de investiții.

Sintetizând, se consideră că reaua-credință a inculpatului rezultă din împrejurarea că părțile implicate în Măsura I.S.P.A. au notificat în repetate rânduri pe inculpat referitor la îndeplinirea obligațiilor sale ce-i reveneau din lege și contracte, însă acesta nu a dat curs solicitărilor, care precizau ce urmări se produc, în sensul plății de penalități și alte costuri suplimentare.

Totodată, trebuie avut în vedere și refuzul total și nejustificat al inculpatului de a plăti penalitățile și costurile suplimentare stabilite de Inginer (1.006.658,97 Euro), plăți care nici în prezent nu sunt făcute, deși acestea au fost create exclusive de către inculpat.

Având în vedere că inculpatul a alocat anual sumele necesare cofinanțării, plățile puteau fi efectuate, însă plata CIP-urilor 11-14 s-a dispus după lungi perioade de timp, după numeroase somații adresate Consiliului Județean C..

Concluzionând, se susține că prin toate aceste acțiuni, inculpatul a pus în pericol derularea și finalizarea Măsurii I.S.P.A., întrucât au fost demarate procedurile de suspendare totală a lucrărilor, precum și rezilierea contractului, fapt ce nu s-a produs (reziliere de contract) numai datorită intervenției celorlalte părți din contract, a plății penalităților și a costurilor suplimentare în cuantum de 1.006.658,97 Euro de către S.C. R.A.J.A. S.A. C., și a negocierilor prin care s-a urmărit, și obținut, pe cale amiabilă, soluționarea acestora situații generatoare de costuri, cu recurgerea și la arbitrajul Comisiei de Soluționare a Disputelor, în condiții de pasivitate totală a inculpatului.

Se constată că prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, confirmată de mijloacele de probă expuse în detaliu în considerentele hotărârii recurate, pronunțând în mod judicios o soluție de achitare, fiind îndeplinite cerințele art.345 alin.3 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs va analiza acuzația adusă inculpatului pornind în primul rând de la definiția dată de legiuitor infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Constituie infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, potrivit art.248 Cod penal, fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin această cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori altei unități din cele la care se referă art.145 Cod penal sau o pagubă patrimoniului acesteia. Dacă fapta a avut consecințe deosebit de grave, în sensul art.146 Cod penal, sunt aplicabile dispozițiile art.248¹ Cod penal.

Elementul material al infracțiunii poate consta într-o inacțiune sau într-o acțiune-îndeplinirea actului în mod defectuos, adică îndeplinirea în alte condiții, termene, modalități decât cele reglementate de lege.

Urmarea imediată poate consta într-o tulburare însemnată a bunului mers a unui organ sau instituții de stat ori al unei alte unități din cele prevăzute în art.145 Cod penal ori într-o pagubă adusă patrimoniului acesteia.

Hotărârea primei instanțe suportă critici, ce nu sunt însă de natură a afecta sentința recurată sub aspectul legalității. Sub acest aspect, în ceea ce privește actele materiale constând în plata cu întârziere a CIP-urilor nr.11-14, s-a reținut că nu este întrunită latura obiectivă a infracțiunii deduse judecății.

Contrar aprecierii primei instanțe, curtea subliniază că elementul material este realizat printr-o acțiune, constând în îndeplinirea în mod defectuos (necorespunzător, în alte condiții și termene decât cele reglementate de cadrul legislativ și contractual) a obligației ce îi revenea inculpatului C. Nicușor D., în calitate de ordonator principal de credite, în referire la obligația asumată de Consiliul Județean C. în cadrul Memorandumului de Finanțare și prin Acordul de Implementare a acestuia (plata cofinanțării pentru CIP-urile nr.11-14 după expirarea termenelor de scadență, la data de 28.09.2012).

Este întrunită și cerința urmării imediate, constând în paguba produsă în patrimoniul ., operator regional pentru servicii comunitare de utilitate publică pentru alimentarea cu apă și canalizare, în subordinea Consiliului Județean C.. Din mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat că plata cu întârziere a certificatelor intermediare de plată nr.11-14 a generat penalități în cuantum de 1.006.658,97 euro (CIP nr.23A), cheltuieli neeligibile ce au fost achitate de . dispoziția de plată externă nr.B040640 din data de 25.07.2007.

Apărarea inculpatului în sensul că penalitățile nu erau prevăzute în Contractul B, nefiind stipulat cuantumul acestora pentru plata cu întârziere a certificatelor intermediare de plată, este neîntemeiată. Sub acest aspect, instanța de recurs evidențiază că potrivit art.14.8 din Contractul I. nr.2000/RO/16/P/PE/003 (Contractul B), în situația în care contractorul nu primește plata conform clauzelor contractuale, este îndreptățit să primească o plată compensatorie lunară în valoare cumulată pe perioadă întârziată. Inginerul Măsurii a stabilit plăți compensatorii în cuantum de 1.006.658,97 euro și o extindere în timp de 100 zile, fiind emis CIP-ul nr.23 A din data de 04.05.2007, scadent la data de 25.06.2007. Prin adresa nr._/17.03.2006 Ministerul de Finanțe a comunicat Consiliului Județean C. că neplata la scadență atrage penalități în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere. Astfel, se constată că inculpatul a fost notificat încă din luna martie 2006 cu privire la cuantumul penalităților ce ar fi putut fi determinate de nerespectarea termenelor contractuale. Totodată, contractul B, semnat în calitate de parte și de Consiliul Județean C., prin reprezentant C. Nicușor D., prevedea plata unor daune în cazul unor întârzieri la plată.

Nu poate fi primit nici motivul de recurs invocat de inculpat ce vizează pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul art.10 lit.c Cod procedură penală, având în vedere că inculpatului îi revenea obligația de plată a contribuției proprii Consiliului Județean C. la finanțarea Măsurii I.. Din această perspectivă, curtea reține că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.215/2000 a Administrației Publice Locale, inculpatul C. Nicușor D., în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean C., avea obligația de a reprezenta județul în relația cu părțile implicate în Proiectul I., de a asigura aducerea la îndeplinire a Hotărârii Consiliului Județean nr.117/30.11.2000 de aprobare a acestei investiții, de a exercita funcția de ordonator principal de credite, prin plata obligațiilor ce rezultau din Contractul B. Potrivit art.4.2.4 din Contractul de Implementare încheiat la data de 16.06.2003, obligațiile asumate prin prezentul contract sunt obligații directe numai ale Beneficiarului Local (Consiliul Județean) și nu reprezintă, direct sau indirect, obligații ale statului român. Conform art.18.2 și art.18.3 din Acordul de Implementare, în ceea ce privește situațiile de încălcare a obligațiilor stabilite prin Acord, în nici un caz și din nici un fel de motive, AI nu va fi ținută răspunzătoare pentru daunele sau prejudiciile suferite de către personalul sau proprietatea Beneficiarului final în perioada în care Măsura este implementată. AI nu va accepta nici un fel de pretenții, de compensații sau majorări ale plăților către orice părți ale Măsurii în legătură cu orice astfel de prejudicii sau daune. Beneficiarul local și/sau Beneficiarul final, după caz, vor fi răspunzători pentru orice prejudiciu cauzat prin încălcarea oricărei obligații ce le revine prin Acord, incluzând, dar fără a se limita la: întârzieri de plată, neplata sumelor datorate potrivit Acordului, notificări făcute cu întârziere sau incomplete către AI și CE. În cazul în care asemenea încălcare atrage solicitarea CE de returnare a sumelor deja cheltuite în conformitate cu prevederile Memorandumului, Beneficiarul local și Beneficiarul final vor răspunde solidar pentru toate prejudiciile cauzate.

În referire la latura obiectivă a faptei deduse judecății, s-a mai susținut că inculpatul, președinte al Consiliului Județean C., nu are calitatea cerută de lege subiectului activ al infracțiunii prevăzute de art.248 Cod penal.

Subiectul activ al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice nu poate fi decât persoana care are calitatea specială de funcționar public sau funcționar, astfel cum sunt definite aceste calități în accepțiunea legii penale.

În conformitate cu dispozițiile art.147 alin.1 Cod penal prin funcționar public se înțelege orice persoană care exercită, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art.145 Cod penal (autorități publice, instituții publice, instituții sau alte persoane juridice de interes public). Prin funcționar se înțelege persoana menționată în alin.1, precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.

Așadar, din analiza textului rezultă că subiectul activ nemijlocit al infracțiunii este calificat, respectiv trebuie să aibă calitatea de funcționar public sau funcționar, din această perspectivă privind cauza dedusă judecății, contrar susținerilor apărării, condiția este îndeplinită.

Art.2 din Legea funcționarilor publici nr.188/1999 definește funcția publică ca ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală, administrația publică locală și autoritățile administrative autonome. Potrivit alineatului 2 al aceluiași text de lege, funcționarul public este persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică.

În sensul art.2 alin.2 din Legea nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, aleșii locali, în sensul prezentei legi, sunt consilierii locali și consilierii județeni, primarii, primarul general al municipiului București, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene.

Conceptul de funcționar public comportă o . accepțiuni ce pornesc de la un înțeles restrâns al termenului, întâlnit în dreptul administrativ, până la un sens larg al acestuia, ce se desprinde din analiza dispozițiilor penale.

Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, act normativ ce reglementează regimul juridic general al funcției publice, înțelege prin noțiunea de funcționar public doar acea persoană care dispune de prerogativa de putere publică și care își îndeplinește sarcinile de serviciu la o autoritate sau instituție publică din cadrul administrației centrale sau locale. Prerogativa de putere publică se constituie, în acest caz, într-un element esențial de identificare a funcționarului public. Alt sens al noțiunii, de data aceasta mai extins, este prezentată în art.147 Cod penal.

În sensul dispozițiilor penale, prin funcționar public și funcționar este avută în vedere o categorie foarte largă de persoane, de la cele ce exercită atribuții ale puterii executive, legislative sau judecătorești, până la salariații care prestează o activitate în cadrul persoanelor juridice de drept privat.

Această ultimă accepțiune este aplicabilă și în cauza dedusă judecății. Legea penală acordă o atenție deosebită funcției publice și implicit, titularului acesteia, funcționarul public. Funcționarii publici au datoria să își îndeplinească în mod corect atribuțiile, aspect ce a determinat legiuitorul să ocrotească prestigiul funcției publice, prin instituirea unor sancțiuni pentru faptele ilicite ce pot genera prejudicii persoanelor fizice sau juridice sau perturbarea însemnată a activității instituțiilor de stat.

Nu în ultimul rând, trebuie precizat că noțiunea de funcționar public din dreptul penal are o sferă mai largă de cuprindere decât aceea de funcționar public din dreptul administrativ. Mențiunea se impune a fi făcută pentru a sublinia diferențele dintre cele două noțiuni, identice ca formă, dar distincte prin calificarea dată de legiuitor.

Potrivit legii penale, pentru a avea calitatea de funcționar public, este necesară îndeplinirea unei singure condiții: titularul funcției să aibă o însărcinare în serviciul unei autorități publice, instituții publice sau altei persoane juridice de interes public. Nu interesează natura însărcinării și nici dacă aceasta este permanentă sau temporară. Nu are relevanță nici modul în care persoana a fost învestită (numită sau aleasă), și nici dacă este remunerată sau nu. Legiuitorul a optat așadar pentru soluția legării noțiunii de funcționar public de orice persoană care îndeplinește o activitate în cadrul unei autorități publice, instituții publice sau altei persoane juridice de interes public.

Prin urmare, pentru o protecție cât mai eficientă a relațiilor sociale legate de buna desfășurare a activității organelor, instituțiilor de stat, unităților la care se referă art.145 Cod penal, precum și în vederea apărării intereselor legale ale cetățenilor, legiuitorul penal a definit noțiunea de funcționar public și pe cea de funcționar astfel încât să răspundă cât mai bine unor asemenea exigențe.

Celelalte aspecte invocate în recursul inculpatului nu reprezintă critici aduse hotărârii primei instanțe, ci constituie concluzii în referire la motivele de recurs formulate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu vinovăția inculpatului, ce vor fi analizate în continuare.

În acord cu opinia primei instanțe, instanța de control judiciar apreciază că nu sunt întrunite cerințele laturii subiective a infracțiunii deduse judecății.

Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice se comite atât cu intenție directă, cât și indirectă, făptuitorul prevăzând că prin fapta sa va cauza o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau instituții de stat sau că va produce o pagubă patrimoniului acesteia, urmărind sau acceptând acest rezultat. Și în varianta săvârșirii faptei prin inacțiune, forma de vinovăție este tot intenția, având în vedere faptul că textul art.248 Cod penal folosește expresia „cu știință”, evitându-se astfel confuzia că fapta s-ar putea comite și din culpă, așa cum ar rezulta din dispozițiile art.19 Cod penal alin. ultim.

Vinovăția unei persoane reiese, în primul rând, din datele concrete și precise ale stării de fapt, cel mai bun indicator al elementelor de voință și conștiință ale unei persoane. Aprecierea poziției psihice a făptuitorului în momentul comiterii faptei trebuie să aibă în vedere acțiunile acestuia care pot contura forma de vinovăție cu care acționează.

Contextul cauzei denotă buna-credință a inculpatului în îndeplinirea obligațiilor legale și contractuale pe parcursul derulării proiectului suspus analizei.

În speță este incontestabil că în anul 2006 Consiliul Județean C. a alocat în bugetul propriu sumele necesare pentru cofinanțarea Măsurii I. 2000/RO/16/P/PE/003-05, bugetul fiind aprobat prin Hotărârea nr.1/31.01.2006. Sumele au fost cuprinse în capitolul 70.02. „Locuințe, servicii și dezvoltare publică”, îndeplinindu-și obligația stipulată de art.11.13 din Acordul de Implementare din 2003.

Prin raportul de expertiză contabilă întocmit în faza de judecată s-a concluzionat că în perioada 27.06._06 Consiliul Județean C. nu a avut lichiditățile necesare (venituri proprii care se constituiau în sursă) pentru plata sumelor scadente conform CIP-urilor nr.11-14.

Sub acest aspect, din analiza situației centralizate a veniturilor proprii care se constituiau în sursă și cheltuielile din 2006, cu privire la utilizarea surselor din lunile iunie, iulie și august, se constată că, în perioada analizată, soldul disponibilului a evoluat după cum urmează:

- sold inițial (la data de 26.06.2006): 128.177,80 lei;

- la data de 30.06.2006: minus 1.020.419,98 lei (sumă în curs de echilibrare);

- la data de 31.07.2006: 27.530,83 lei;

- la data de 31.08.2006: 459.781,54 lei;

- la data de 27.09.2006: minus 354.575,20 lei (sumă în curs de echilibrare).

În trimestrul I Consiliul Județean a realizat 16% din veniturile anuale, în trimestrul II- 24,50%, în trimestrul III-18,50%, iar în trimestrul IV-41%. În trimestrul III s-a produs un dezechilibru din încasarea încetinită a veniturilor, determinat de aplicarea cotei unice de impozitare, realizându-se un minus de încasări de 2.136.677 lei. Se constată așadar că în trimestrul IV s-au realizat cele mai multe venituri, de altfel, la data de 28.09.2006 Consiliul Județean achitând contravaloarea certificatelor intermediare de plată nr.11-14.

Cele mai importante plăți efectuate de Consiliul Județean C. în perioada analizată sunt evidențiate în Anexa 3 și constau în plăți pentru R. la Fondul IID-MRD, cheltuieli materiale aparat propriu, direcția publică județeană și de evidență a persoanelor, instituții de cultură și ajutor social, inspectoratul pentru situații de urgență, cheltuieli personal Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului.

În privința plăților efectuate, curtea evidențiază că administrația locală beneficiază de autonomie locală, conform dispozițiilor Legii nr.215/2001. Potrivit prevederilor actului normativ menționat, autonomia locală este administrativă și financiară și privește organizarea, funcționarea competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului., după caz.

De asemenea, art.5 alin.3 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, în vigoare la data faptei supuse judecății, fundamentarea, dimensionarea și repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinații, respectiv pe acțiuni, activități, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, cu prioritățile stabilite de acestea, în vederea funcționării lor și în interesul colectivităților locale respective. Fundamentarea și aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

Raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză relevă faptul că execuția bugetului Consiliului Județean C. în anul 2005 s-a încheiat cu excedent în cuantum de 809.586,42 lei, ce a fost utilizat conform legii, pentru constituirea fondului de rulment. Întrucât această sumă a fost virată într-un cont bancar distinct, nu putea fi folosită pentru plata CIP-urilor nr.11-14, decât cu aprobarea Consiliului Județean C., în ședință specială. Totodată, suma de 809.586,42 lei reprezenta doar 20% din totalul de 3.978.000 lei necesari pentru plata celor patru C.I.P.-uri. Așadar, chiar în condițiile în care ar fi fost disponibilizată, nu ar fi fost suficientă pentru achitarea acestora.

Concluziile expertizei se coroborează cu declarația martorului P. T., care a relatat că în perioada iunie-septembrie 2006 Consiliul Județean nu dispunea de fonduri pentru plata cofinanțării, dar în septembrie au crescut veniturile la buget, putând fi achitată partea din cofinanțare, lucru care s-a și realizat la data de 28.09.2006.

Prin urmare, încasarea sub nivelul bugetat a veniturilor proprii ale Consiliului Județean C. a constituit un motiv obiectiv ce a determinat plata cu întârziere a cofinanțării Proiectului I., beneficiarul local având probleme cu asigurarea fondurilor necesare cofinanțării încă din luna martie 2006, când a adus la cunoștința O.P.C.P. această împrejurare, prin adresa nr.1609/17.03.2006.

Solicitarea sprijinului Ministerului Finanțelor Publice, formulată încă din luna martie 2006, pentru alocarea din Fondul de Rezervă a Ministerului de Finanțe a sumei necesare completării finanțării, invocându-se scăderea veniturilor Consiliului Județean, evidențiază buna-credință a inculpatului pe parcursul derulării contractului.

Totodată, în aprecierea poziției psihice pe care inculpatul a avut-o în momentul comiterii faptei trebuie avut în vedere că, pe perioada sistării finanțării europene nu au existat prevederi legale explicite cu privire la acest aspect. Situația juridică incertă este confirmată de stenograma discuțiilor din ședința Comitetului de Monitorizare I. din data de 31.05.2006:

„Dl.T.: E o situație nouă pentru România. Deci pentru România, așa ceva…

(..)

Dl.B.: Fondul Național poate să plătească. Să nu blocheze. Chiar dacă se blochează contractul A și D, B-ul ar trebui să funcționeze.

Dl.T.: Nu, de la Consiliul Județean.

Dl.B.: Păi nu, Consiliul Județean și-a dat partea.

C. R.: facturile care sunt în CFCU, înainte de data acestei scrisori, având în vedere disponibilul de fonduri din partea O.P.C.P.-ului, să fie achitate. E vorba de Athena.

(…)

C. R.: (…) Eu personal, vă spun sincer, că am pregătite notificările ca să suspend toate plățile pe toate contractele, invocând această scrisoare, care din punct de vedere juridic înțeleg că se susține, deci am dreptul să suspend plățile.”

Martorul S. F., director general al R. în anul 2006, confirmă situația neclară în cazul suspendării plății fondurilor europene și împrejurarea că autoritățile române nu știau cum să acționeze în acest caz.

Cu toate că martora R. C., director al O.P.C.P. în anul 2006 a precizat în declarațiile date pe parcursul procesului penal că, deși Comisia Europeană sistase plata finanțării, Consiliul Județean C. era obligat să plătească până la lămurirea problemei, curtea evidențiază că poziția exprimată de O.P.C.P. în adresa nr._/29.06.2006 a fost în sens contrar și contrazice susținerile martorei (exprimate după formularea prezentei acuzații penale, în contextul în care și O.P.C.P. întârziase plata CIP-urilor). Abia la data de 27.09.2006, prin adresa nr._, O.P.C.P. a comunicat Consiliului Județean C. o poziție fermă, în sensul că beneficiarul local urma să plătească în continuare sumele ce îi reveneau pentru cofinanțare.

Prin adresa nr._/29.06.2006 O.P.C.P. a comunicat Consiliului Județean C. că întreruperea, deși nu este specificată în Memorandumul de Finanțare, implică suspendarea pe bază de notificare a plăților, către firmele finanțate prin Măsura I., până la definitivarea investigațiilor și elucidarea cazului, după epuizarea fondurilor disponibile din contul O.P.C.P. În aceeași adresă se menționează că acest caz nu a fost prevăzut în contractul cu . s-a încercat găsirea unor motive prin care să suspende temporar plățile către contractant. Se observă așadar că autoritățile centrale au informat inițial pe inculpat despre suspendarea plăților către firmele finanțate prin Măsura I. și implicit întreruperea obligației Consiliului Județean de plată a cofinanțării.

Pe fondul neclarităților în legătură cu suspendarea finanțării europene, și O.P.C.P. a întârziat plata fondurilor I..

Astfel, pe durata derulării contractului, O.P.C.P. a acumulat 607 zile de întârziere la plată, iar Consiliul Județean C. 324 zile.

În perioada 27.06._06 O.P.C.P. a virat doar cota de finanțare I., după cum urmează:

- C.I.P. 11 la data de 28.06.2006, achitat întrucât a fost avizat înainte de suspendarea plăților, cu o zi întârziere;

- C.I.P. 12 și 13 la data de 22.08.2006, plata fiind întârziată în așteptarea unui răspuns de la Comisia Europeană sau Ministerul de Finanțe;

- C.I.P. 14 în data de 05.09.2006.

În concluzie, întârzierea plăților către contractantul .> s-a făcut în contextul întreruperii finanțării Măsurii I. de către Comisia Europeană și pe fondul lipsei unor prevederi legale clare sau metodologii de urmat într-o asemenea situație.

După numeroase consultări, după 4 luni de la sistarea plăților, la data de 27.09.2006 O.P.C.P. a emis adresa nr._ prin care a informat Consiliul Județean cu privire la continuarea plăților până la finalizarea anchetei de către organele competente, în paralel cu ancheta desfășurată în cazul OLAF. Din discuțiile purtate în cadrul ședinței Comitetului de Monitorizare rezultă neclaritățile referitoare la continuarea plăților contribuției I. și la fondurile din care ar fi trebuit efectuate plățile (I. sau de la bugetul de stat).

C. legislativ a fost clarificat abia în luna noiembrie 2007, când a fost adoptată OUG nr.135/2007, prin care s-a stabilit că sumele revendicate de către contractori și cele determinate de întârzieri la plata facturilor vor fi suportate din Fondul Național de Preaderare.

O.P.C.P. avea obligația verificării facturilor emise de constructor, conform art.11.7 din Contractul de Implementare din 2003, trebuia să emită notificări către R.A.J.A. și Consiliul Județean C. cu sumele de plată pentru fiecare C.I.P. O.P.C.P. a emis notificări către Consiliul Județean C. pentru C.I.P.-urile 11 și 13, dar O.P.C.P. nu a emis debit-note-uri pentru C.I.P.-urile 12 și 14, tot în contextul situației incerte, generată de întreruperea finanțării europene.

Totodată, din prevederile legale și contractuale incidente în cauză rezultă că, în condițiile suspendării finanțării europene, existau trei riscuri:

- riscul întreruperii finanțării, caz în care trebuiau înapoiate toate sumele avansate cu titlu de finanțare nerambursabilă, potrivit art.18.2 din Contractul de Implementare din 2003;

- riscul imposibilității terminării contractelor, situație în care banii nu ar mai fi putut fi recuperați;

- riscul plății unor penalități de întârziere pentru perioada de suspendare a plăților, care era cel mai redus risc din punct de vedere valoric.

Remarcăm și faptul că demersurile inculpatului exclud varianta acuzării care pledează pentru întrunirea laturii subiective a infracțiunii. Din această perspectivă, se observă că prin Hotărârile nr.132/02.06.2006, nr.182/13.07.2006 și nr.217/18.10.2006 s-au efectuat rectificări bugetare, fiind aprobată majorarea sumelor aferente cofinanțării Măsurii I..

În consecință, ansamblul împrejurărilor reliefate anterior, în care s-a realizat plata cu întârziere a CIP-urilor nr.11-14, în perioada iunie-septembrie 2006, de către Consiliul Județean C., al cărui reprezentant era inculpatul C. Nicușor D., infirmă susținerea acuzării în sensul întrunirii cerințelor elementului subiectiv al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Deși în actul de inculpare se arată că reaua-credință a inculpatului s-a manifestat și ulterior neplății CIP-urilor nr.11-14 și prin alte întârzieri la plată, aceste acuzații nu fac obiectul cauzei, poziția subiectivă a inculpatului fiind stabilită în raport de circumstanțele reale existente la momentul faptelor deduse judecății.

Se susține că depășirea termenelor contractuale pentru achitarea certificatelor intermediare de plată a determinat alte penalități, suspendarea și extinderea în timp a lucrărilor, însă toate documentele aflate în volumul XIII al dosarului de urmărire penală (ce privesc contractul de implementare și informarea referitoare la motivele pentru care . suspendat, întrerupt sau încetinit ritmul lucrărilor) sunt în legătură cu perioada 01.07._08 și nu vizează perioada relevantă cauzei. Calcularea altor penalități, suspendarea și extinderea în timp a lucrărilor au avut loc pe parcursul anului 2008, însă nu ca urmare a neachitării CIP-ului nr.23A, care, de altfel a fost achitat de către R. la data de 25.05.2007. În plus, actele existente la dosar confirmă culpa . prelungirea termenului de execuție a lucrărilor.

Sub aspectul formei de vinovăție, nu se poate reține nici culpa inculpatului (pentru a analiza acuzația penală prin prisma dispozițiilor art.249 Cod penal), în calitate de ordonator principal de credite, în raport de plata cu întârziere a cofinanțării pentru cele patru certificate de plată intermediare, având în vedere unul din factorii ce au determinat îndeplinirea cu întârziere a acestei obligații, respectiv lipsa fondurilor bănești.

În legătură cu actul material constând în neplata certificatului intermediar de plată nr.23A din data de 04.05.2007, scadent la data de 25.06.2007, achitat de R.A.J.A la data de 25.07.2007, curtea reține că nu sunt întrunite condițiile laturii obiective, dar nici latura subiectivă.

Subliniem că potrivit art.11.11 din Acordul de Implementare, beneficiarul final se obligă să suporte toate costurile neeligibile legate de împrumutul nerambursabil și/sau împrumutul BERD, toate taxele legate de împrumutul BERD cerute de autoritățile fiscale pentru servicii și/sau lucrări, precum și costurile suplimentare rezultate din ordine de schimbare/variație în condițiile art. 7.3.9. din Acord. Așadar, Beneficiarul final va avea obligația să asigure toate fondurile necesare pentru a acoperi costurile neeligibile și taxele aferente implementării Măsurii și să plătească asemenea sume în timp util, așa cum s-a convenit prin contractele respective, conform notificării primite de la AI, către Contractori.

Beneficiarul final își va asuma responsabilitatea exclusivă față de terțe părți, inclusiv responsabilitatea pentru daune sau prejudicii de orice natură suportate de acesta în perioada în care este implementată Măsura.

Astfel, obligația de plată a penalităților de întârziere incumba R., iar nu Consiliului Județean C.. Totodată, actele dosarului nu relevă producerea urmărilor alternative cerute de norma de incriminare.

Tulburarea bunului mers al unui organ sau instituții de stat sau unei late unități la care se referă art.145 Cod penal constă în orice fel de atingere adusă funcționării acestora. Așa fiind, constatarea împrejurării dacă s-a produs sau nu o tulburare a bunului mers al unei instituții, ca urmare a exercitării abuzive a atribuțiilor de serviciu de către un funcționar presupune întotdeauna luarea în considerare a specificului respectivei unități. Tulburarea trebuie să fie de anumite proporții, de o anumită gravitate și să fie efectivă, nefiind suficientă numai eventualitatea unei astfel de urmări ori producerea numai a unei stări de pericol.

Pericolul iminent de compromitere a investiției și nerealizare a măsurii, invocat de acuzare nu poate conferi faptei, în concepția legiuitorului, semnificație penală.

Pentru argumentele expuse anterior, având în vedere că obligația de plată a penalităților nu revenea Consiliului Județean C., nu poate fi reținută nici forma de vinovăție cerută de lege pentru atragerea răspunderii penale în conformitate cu dispozițiile art.248 Cod penal.

În consecință, în baza propriei analize, constatând neîndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiunii deduse judecății, este incident în cauză temeiul achitării reglementat de dispozițiile art.10 lit.d Cod procedură penală, astfel că, în baza art.385¹⁵ pct.1 lit.b Cod procedură penală se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial C. și inculpatul C. Nicușor D. împotriva sentinței penale nr.230/21.02.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurentul-inculpat C. Nicușor D. va fi obligat la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat în recurs, constatându-se culpa sa procesuală, în raport de soluția de respingere a căii de atac promovate în prezenta cauză.

Conform art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial C. vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385¹⁵ pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial C. și inculpatul C. Nicușor D. - domiciliat în C., .. 13, împotriva sentinței penale nr.230/21.02.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă recurentul-inculpat C. Nicușor D. la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat în recurs.

Conform art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial C. rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.04.2013.

PREȘEDINTE,Pt.JUDECĂTORJUDECĂTOR,

Z. FranguMarius C. E., A. I.

aflat în C.O., semnează,

cf.art.312 al.2 Cpp

președintele completului,

GREFIER,

I. C.

Jud. fond. D.M.

Red.jud.dec. A.I.

2 ex./25.04.2013

← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr....		Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 17/2013. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Mandat european de arestare. Sentința nr. 89/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 8/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 166/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 345/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA