Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 120/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 120/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 21-02-2013 în dosarul nr. 24700/212/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 120/P
Ședința publică din data de 21.02.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. D.
JUDECĂTOR - D. I. N.
JUDECĂTOR - V. L.
Grefier - D. V.
Ministerul Public a fost reprezentant prin procuror - R. C.
Pe rol pronunțarea asupra recursului penal declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C., împotriva sentinței penale nr.1353 din data de 2 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ privind pe inculpata M. M. - fiica lui C. N. și C. M., născut la data de 28.03.1977, CNP_, domiciliată în C., ..67 - trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 2151 al.1 Cod penal cu aplic.art.41 al.2 Cod penal.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 14.02.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 21.02.2013, dată la care a pronunțat următoarea decizie penală:
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr.1353 din data de 2 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, s-a hotărât:
„În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 lit.b1 C.p.p., achită pe inculpata M. M. (fiul lui C. N. și C. M., născut la data de 28.03.1977, CNP_,domiciliată în C., ..67) pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev.de art.215 ind.1 alin.1 C.penal cu aplic. art.41 alin.2 C.penal.
În baza art.181 rap. la art. 91 lit.c C.pen., aplică inculpatei sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 500 lei.
În baza art.16 ind.1 C.pr.penală obligă inculpata la plata sumei de 2978,68 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă . SRL.
În baza art. 192 pct 1 lit.d C.p.p. obligă inculpata la plata sumei de 2.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 13.01.2010, S.C. W. I. EXPORT S.R.L. C., prin reprezentant D. D., a formulat plângere penală împotriva inculpatei M. M. sesizând faptul că aceasta, în calitate de angajată a societății și-a însușit sume de bani obținute prin încasarea soldurilor de la clienții societății, sume de bani pe care nu le-a depus în casierie.
Prin adresa nr. 232/04.03.2010, S.C. W. I. EXPORT S.R.L. C. a precizat că valoarea prejudiciului creat de inculpata M. M. este de 6.419,44 lei, sumă din care a reușit să recupereze 1.620 lei proveniți din drepturile salariate ale inculpatei.
La dosarul cauzei a fost depus contractul individual de muncă nr. 1514/01.04.2009 înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă București sub nr. 2227/08.04.2009 din care rezultă că inculpata M. M. era angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. W. I. EXPORT S.R.L C. începând cu data de 01.04.2009, în funcția de agent vânzări.
Potrivit fișei postului, inculpata M. M., în calitate de agent vânzări, avea obligația să încaseze contravaloarea produsele livrate clienților societății și să depună aceste încasări la casieria sediului central sau a punctului de lucru, în aceeași zi în care a completat și eliberat chitanțele către client sau cel mai târziu în ziua următoare, la începerea programului de lucru.
Pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele s-a dispus efectuarea unei expertize contabile, iar din cuprinsul Raportului nr. 162/22.06.2010 întocmit de expert a rezultat că inculpata M. M. nu a completat date corecte și nu a ținut corect și la zi fișele clienților; nu a întocmit chitanțele în conformitate cu normele legale –au fost emise chitanțe fără dată, fără sumă - iar pentru unele facturi au fost emise câte două rânduri chitanțe, cele care erau predate clientului nu erau predate angajatorului, iar cele care erau predate angajatorului nu erau predate clientului; inculpata nu a depus încasările în numerar la casieria sediului central sau a punctului de lucru în aceeași zi în care completat și eliberat chitanțele către clienți sau cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare.
Din Raportului nr.162/22.06.2010 rezultă că prejudiciul produs S.C. W. I. EXPORT S.R.L. C. de către inculpata M. M. prin încălcarea atribuțiilor și responsabilităților desemnate prin fișa postului, este de 6.419,44 lei.
Audiata fiind, inculpata M. M. a recunoscut si regretat săvârșirea faptei care i se reține in sarcina, precizând că și-a însușit suma de 6.419,44 lei întrucât a avut anumite probleme personale, iar suma a folosit-o pentru rezolvarea acestora.
La termenul din 01.11.2012 S.C. W. I. EXPORT S.R.L. C. prin reprezentant legal a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 2.978,68 lei.
Împotriva acestei sentinței a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria C..
În dezvoltarea motivelor de recurs ale Parchetului de pe lângă Judecătoria C. s-a arătat că recursul vizează greșita achitare a inculpatei M. M., în temeiul art.10 lit.b1 cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 2151 al.1 Cod penal cu aplic.art.41 al.2 Cod penal; în acest sens, s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut că fapta inculpatei nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, apreciind că prejudiciul este unul modic, motiv pentru care s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate și, rejudecând, pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpatei M. M., cu aplicarea disp. art.3201 cod procedură penală, la o pedeapsă just individualizată, în condițiile art.81 cod penal.
În recurs nu s-au administrat mijloace de probă noi.
La termenul din data 14.02.2013, inculpata M. M. a precizat personal că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, uzând de dreptul la tăcere prev. de art.70 alin.2 cod procedură penală.
Examinând sentința recurată în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul formulat în cauză de către P. de pe lângă Judecătoria C. nu este fondat, pentru următoarele:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză.
În acest sens, plângerea și declarația reprezentantului legal al părții vătămate D. D.; adresa nr. 232/04.03.201 emisa de partea vătămată S.C. W. I. EXPORT S.R.L.C.; copia contract individual de muncă nr. 1514/01.04.2009; copia fișei postului M. M.; proces verbal din data de 11.02.2010; raport de expertiză judiciară contabilă nr. 162/22.06.2010; declarațiile inculpatei care a recunoscut comiterea faptei.
Curtea mai reține, în același sens, că la termenul de judecată din data de 01.11.2012 din fața instanței de fond, inculpata M. M. a solicitat aplicarea procedurii de judecată simplificată prev. de art.3201 cod procedură penală (f.50 verso dosar fond), inculpata precizând personal în declarația dată că recunoaște săvârșirea faptei reținută în sarcina ei prin rechizitoriu, că a luat cunoștință de probele administrate în cursul urmăririi penale pe care și le însușește și că nu solicită administrarea altor probe cu excepția celor în circumstanțiere (f.45 dosar fond).
Curtea constată de altfel că motivele de recurs invocate de către P. de pe lângă Judecătoria C. nu vizează modalitatea de reținere a stării de fapt de către prima instanță ci doar aprecierea faptului că fapta inculpatei nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Curtea constată că în mod temeinic instanța de fond a apreciat că fapta inculpatei nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, raportat la prev. art. 181 alin. 2 Cod penal, respectiv modul, mijloacele și împrejurările concrete în care s-a comis fapta – inculpata în calitate de agent de vânzări și-a însușit suma totală de 6.419,44 lei, urmarea produsă – aceasta a produs un prejudiciu pe care l-a acoperit parțial (rămânând un prejudiciu nerecuperat de 2978,68 lei), persoana și conduita inculpatei –este în vârstă de 35 ani, nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea faptei și a cooperat cu organele judiciare pe tot parcursul procesului penal, conștientizând consecințele negative ale faptei comise și prin s-a adus o atingere minimă relațiilor sociale de natură patrimonială, prejudiciul fiind recuperat în parte, activitatea părții vătămate nefiind afectată în vreun mod, iar raportat la conținutul concret, fapta este lipsită în mod vădit de importanță, aceasta fiind o acțiune singulară și comisă de către inculpată, fapt pentru care instanța are convingerea că inculpata a înțeles rezonanța socială a faptei sale, neexistând factori de natură să accentueze dezvoltarea unui comportament infracțional similar sau de altă natură a inculpatei
Reținerea dispozițiilor art. 320 ind.1 Cod procedură penală nu exclude posibilitatea pronunțării soluției de achitare în temeiul art.10 litera b ind.1 Cod procedură penală, întrucât o interpretare contrară ar contraveni scopului procesului penal – art. 1 Cod procedură penală – și principiului independenței judecătorului în aprecierea probelor.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art. 38515 pct.1 lit.”b” cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr.1353 din data de 2 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
Conform art.192 alin. 3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în recurs vor rămâne în sarcina statului.
În baza art.189 cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu Cuturicu F. C. în cuantum de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Cu opinie majoritară:
În baza art. 38515 pct.1 lit.”b” cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr.1353 din data de 2 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
Conform art.192 alin. 3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în recurs rămân în sarcina statului.
În baza art.189 cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu Cuturicu F. C. în cuantum de 200 lei se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Conform art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.02.2013.
Președinte, Judecător,
C. D. D. I. N.
Grefier,
D. V.
Opinie separată, în sensul admiterii recursului declarat de către P. de pe lângă Judecătoria C., casării sentinței recurate și, rejudecând, condamnarea inculpatei M. M. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2151 alin.1 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal și art.3201 cod penal, cu aplicarea art.81 cod penal și stabilirea unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni.
Judecător,
V. L.
Jud.fond – C. R.
Red.dec.jud. D.I. N.
2 ex./06.03.2013
| ← Propunere de arestare preventivă a inculpatului. Art. 149 ind... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 319/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
