Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 469/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 469/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 2793/212/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR.469/P
Ședința publică din data de 20 iunie 2013
Completul de judecată compus din:
Președinte – A. I.
Judecător – D. I. N.
Judecător – C. D.
Grefier – D. V.
Ministerul Public a fost reprezentat prin Procuror – D. I.
S-a luat în examinare recursul penal formulat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C. împotriva sentinței penale nr.315 din data de 15.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, privind pe inculpatul C. G. – fiul lui Ș. și M., născut la data de 28.02.1965 în orașul Murfatlar, jud. C., aflat la Penitenciarul Poarta Albă, CNP_, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. g și i cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a și b cod penal.
În conformitate cu dispozițiile art. 297 cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimatul inculpat C. G., în stare de deținere și asistat de avocat Botină M., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu P. A., în baza delegației pentru asistență juridică obligatorie nr.2933/2013 emisă de Baroul C. și a delegației de substituire depuse la dosar, lipsind intimatul parte civilă L. E..
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176 – 181 cod procedură penală.
După ce i s-au adus la cunoștință dispozițiile prev. de art.70 alin.2 cod procedură penală, potrivit cărora are dreptul să dea sau să nu dea declarație, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, intimatul inculpat C. G. uzează de dreptul la tăcere în fața instanței de recurs, aspect consemnat în procesul – verbal atașat la dosarul cauzei.
În conformitate cu disp.art.301 cod procedură penală, părțile prezente arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Curtea nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511 cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prev. de art.38513 cod procedură penală.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că P. de pe lângă Judecătoria C. a declarat recurs împotriva sentinței penale nr.315 din data de 15.03.2013 a Judecătoriei C., pe care o apreciază ca fiind nelegală, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate inculpatului C. G..
Consideră că în mod greșit prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art.74 alin.2 cod penal, având în vedere că recuperarea prejudiciului nu s-a datorat atitudinii subiective a acestuia, ci acțiunii organelor de poliție, iar atitudinea inculpatului, după săvârșirea infracțiunii, rezultând din cooperarea cu organele de cercetare penală în cursul urmăririi penale, nu se reduce la simpla recunoaștere a faptei.
De asemenea, instanța trebuia să aibă în vedere și faptul că, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar, inculpatul C. G. a suferit anterior 15 condamnări la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unor fapte de același gen, respectiv furt calificat.
Pentru toate aceste considerente, în raport și de motivele expuse pe larg în scris, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate și, rejudecând, condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea corespunzătore gradului de pericol social al faptei săvârșite.
Având cuvântul pentru intimatul inculpat, avocat Botină M. solicită respingerea ca nefundat a recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria C., apreciind că prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, în raport de împrejurarea că prejudiciul a fost recuperat integral, dar și de atitudinea sinceră și cooperantă a inculpatului, care s-a prevalat de disp. art.3201 cod procedură penală.
Solicită de asemenea aplicarea disp. art.189 cod procedură penală în favoarea avocatului titular.
În ultimul cuvânt, intimatul inculpat C. G. lasă la aprecierea instanței, precizând că partea vătămată și-a retras plângerea.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr.315 din data de 15.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, s-a hotărât:
„În baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g și i C.pen.cu aplic. art. 37 lit. a și b C.pen., art. 74 alin. 2 si art. 76 lit. d C.pen., art.320 ind.1 alin.7 C.pr.penală condamna pe inculpatul C. G. (fiul lui Ș. și M., născut la data de 28.02.1965 în Basarabi, jud. C., CNP_, deținut la Penitenciarul Poarta Albă la o pedeapsă de 1 an închisoare .
Pedeapsa se execută în regim de detenție potrivit art.57 C.penal.
Menține restul de restul de 741 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 312/24.02.2009 pronunțată de Judecătoria Medgidia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 374/13.04.2009 a Tribunalului C..
În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Ia act că partea vătămată L. E. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În noaptea de 27/28.07.2011 ora 04.14, agenții de poliție din orașul Murfatlar ,au fost sesizați de partea vătămată L. E. cu privire la sustragerea a 2 butelii din rastelul amplasat în curtea sa.
Partea vătămată L. E. a relatat cu acea ocazie că deținea în curtea locuinței sale un rastel în care erau mai multe butelii de aragaz, tip Rompetrol, de culoare neagră, rastel pe care-1 ținea încuiat pe timpul nopții. Cu puțin timp mai înainte de venirea polițiștilor, el constatase că o persoană necunoscută pătrunsese prin escaladarea gardului împrejmuitor în curtea locuinței sale, apoi a mers la rastelul cu butelii al cărui lacăt care-i asigura ușile, 1-a rupt și apoi a sustras din interiorul lui, un număr de 2 butelii, din care una era plină cu gaz lichefiat ,iar cealaltă era goală. Partea vătămată a declarat că a găsit una dintre cele 2 butelii și anume pe cea goală, pe trotuarul casei sale de la stradă, acolo unde fusese abandonată în grabă de cel care o sustrăsese și de unde el a luat-o și dus-o înapoi în rastelul de unde fusese sustrasă. A constatat însă lipsa celei de-a doua butelii, pe care nu a mai găsit-o, dar a arătat că trebuie să fie căutată de polițiști în apropierea zonei blocurilor NATO, zonă care se afla în vecinătatea locuinței lui.
Din cuprinsul procesului-verbal de constatare întocmit la data de 28.07.2011, ora 05,15, rezultă că lucrătorii de poliție care au pornit în căutarea autorului infracțiunii, au fost însoțiți de martorii L. I. și C. D.. Ei au efectuat verificări și investigații în zona limitrofa locuinței părți vătămate și 1-au întâlnit pe inculpat care li s-a părut a fi suspect. După ce l-au legitimat, l-au întrebat dacă are cunoștință despre un furt de butelii care avusese loc cu puțin timp mai înainte, iar acesta a recunoscut că era chiar el autorul acelui furt.
Inculpatul i-a condus pe polițiști la o ghenă de gunoi amplasată în apropierea blocului 16 pe . interiorul acelei ghene, a luat o butelie de aragaz plină, de culoare neagră, pe care a predat-o polițiștilor și despre care a afirmat că este chiar cea pe care o sustrăsese el anterior din curtea părții vătămate.
Ulterior, acea butelie pe care polițiștii au luat-o de la inculpat, a fost restituită părții vătămate, astfel încât aceasta a declarat că întregul prejudiciu pe care 1-a suferit în urma comiterii furtului, prejudiciu estimat la valoarea de 150 lei, a fost recuperat integral prin restituirea bunurilor .
Martorul L. I., tatăl părții vătămate L. E., a arătat că în noaptea de 27/28.07.2011, a fost anunțat de vecina sa că ea a văzut când inculpatul C. G. sărise în curtea părții vătămate și furase un număr de 2 butelii din rastelul unde se aflau încuiate. Martorul a mers la locul indicat și s-a convins singur că rastelul cu butelii avea lacătul care asigura ușile spart, apoi a găsit pe trotuarul de pe . fiului său una dintre buteliile furate și care fusese abandonată în acel loc.
Tot vecina care-1 sesizase de sustragerea celor două butelii, i-a mai spus martorului L. I. că l-a văzut pe autorul furtului că, după ce a abandonat una dintre cele două butelii furate pe stradă, a fugit, luând cu el cealaltă butelie, pe care și-a pus-o pe spate. I-a mai spus martorului și că ea 1-a recunoscut pe autorul furtului ca fiind inculpatul C. G., pe care-1 cunoștea de mai mult timp și știa că fusese liberat de curând, din penitenciar.
Acea vecină i-a precizat martorului că, după ce 1-a văzut pe inculpat în timp ce fura, a mers la el și i-a strigat să lase buteliile și să plece, pentru că știe cine este. Cel apelat însă a refuzat să dea ascultare îndemnului său și după ce a abandonat pe trotuar una dintre buteliile furate, și anume pe cea goală, și-a pus pe spate butelia plină și a fugit cu ea pe . din raza vizuală a martorei.
În urma efectuării cercetărilor penale s-a stabilit în fapt că inculpatul a hotărât să sustragă bunuri din curțile locuitorilor din orașul Murfatlar, bunuri pe care apoi urma să le valorifice iar banii astfel rezultați să-i cheltuiască în interes personal.
În realizarea hotărârii luate, în noaptea de 27/28.07.2011, inculpatul a reușit să profite de întunericul de afară și de faptul că în apropierea lui nu mai era nimeni care să-1 observe și a escaladat gardul locuinței părții vătămate L. E.. In continuare, după ce a forțat lacătul care asigura ușile rastelului cu butelii care se afla în acea curte, el a sustras două dintre le. După ce le-a sustras, inculpatul a scos buteliile din curtea părții vătămate și le-a pus pe trotuarul străzii din fața gardului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria C..
În dezvoltarea motivelor de recurs ale Parchetului de pe lângă Judecătoria C. s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate și, rejudecând, condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea corespunzătore gradului de pericol social al faptei săvârșite, arătându-se că în mod greșit prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art.74 alin.2 cod penal, având în vedere că recuperarea prejudiciului nu s-a datorat atitudinii subiective a acestuia, ci acțiunii organelor de poliție, iar atitudinea inculpatului, după săvârșirea infracțiunii, rezultând din cooperarea cu organele de cercetare penală în cursul urmăririi penale, nu se reduce la simpla recunoaștere a faptei; în același sens s-a mai și faptul că, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar, inculpatul C. G. a suferit anterior 15 condamnări la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unor fapte de același gen, respectiv furt calificat.
În recurs nu s-au administrat mijloace de probă noi.
La termenul din data 20.06.2013, inculpatul C. G. a precizat personal că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, uzând de dreptul la tăcere prev. de art.70 alin.2 cod procedură penală.
Examinând sentința recurată în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul formulat în cauză este fondat, pentru următoarele:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reținând vinovăția inculpatului C. G. sub forma intenției directe prev. de art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal.
Curtea mai reține, în același sens, că la termenul de judecată din data de 08.03.2013 din fața instanței de fond inculpatul a solicitat aplicarea procedurii de judecată simplificată prev. de art.3201 cod procedură penală (f.22 verso dosar fond), inculpatul C. G. precizând personal în declarația dată că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în sarcina lui prin rechizitoriu, că a luat cunoștință de probele administrate în cursul urmăririi penale (f.19 dosar fond).
Curtea constată de altfel că motivele de recurs invocate de către P. de pe lângă Judecătoria C. nu vizează modalitatea de reținere a stării de fapt de către prima instanță ci doar individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului.
Încadrarea juridică dată faptei comise de inculpatul C. G. este legală, instanța de fond efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.
Astfel, fapta inculpatului C. G. care în noaptea de 27/28.07.2011 a pătruns prin escaladarea gardului împrejmuitor în curtea părții vătămate L. E. unde a forțat încuietorile ușilor unui rastel de butelii aflat în acea curte și a sustras un număr de 2 butelii întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g și i C.penal.
Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în mod corect aceasta a dispus condamnarea inculpatului C. G. pentru faptele pentru care a fosttrimis în judecată.
În ceeea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea constată că instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului C. G. aplicarea art.74 C.pen. față de natura prejudiciului cauzat.
În acest sens, Curtea constată că din fișa de cazier judiciar a inculpatului C. G. reiese că în decurs de 17 ani (între 1989 și 2006) acesta a fost condamnat de 12 ori pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat (f.27-29 d.u.p.), aspect de natură să releve atât perseverența infracțională deosebită a inculpatului în comiterea de infracțiuni contra patrimoniului cât și un mod de viață al inculpatului, care comite cu ușurință furturi pentru obținerea de diverse bunuri necesare traiului zilnic; prejudiciul cauzat prin prezenta faptă a fost recuperat ca urmare a intervenției organelor de poliție.
În consecință, Curtea va dispune majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului C. G. de la 1 an închisoare la 2 ani închisoare, înlăturând aplicarea art.74-art.76 cod penal.
Curtea mai are în vedere și faptul că prezenta infracțiune a fost comisă la aproximativ 1 an și 2 luni după ce a fost liberat condiționat din penitenciar, restul de pedeapsă neexecutat fiind de 2 ani și 11 zile.
Raportat la perseverența infracțională deosebită a inculpatului, Curtea constată că se impune ca în baza art.61 cod penal să se dispună revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de 2 ani 11 zile închisoare, pe care îl va contopi cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru prezenta faptă în pedeapsa cea mai grea de 2 ani 11 zile închisoare.
Modalitatea de executare a fost stabilită corespunzător de prima instanță, scopul pedepsei prev. de art. 52 Cod penal putând fi atins numai prin executarea efectivă a pedepsei raportat la perseverența infracțională a inculpatului în comiterea infracțiunilor de furt calificat, acesta fiind condamnat anterior de 12 ori pentru acest gen de fapte în decurs de 17 ani.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art.38515 pct.2 lit.”d” cod procedură penală, Curtea va admite recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr.315 din data de 15.03.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, va casa hotărârea atacată și, rejudecând, va dispune majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului C. G. de la 1 an închisoare la 2 ani închisoare, înlăturând aplicarea art.74-art.76 cod penal.
În baza art.61 cod penal, Curtea va revoca beneficiul liberării condiționate pentru restul de 2 ani 11 zile închisoare pe care îl va contopi cu pedeapsa de 2 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea de 2 ani 11 zile închisoare.
Curtea va menține celelalte dispoziții ale sentinței în măsura în care nu contravin prezentei, inclusiv dispozițiile referitoare la modalitatea de executare.
Conform art.189 cod procedură penală, onorariul în cuantum de 200 lei pentru avocat A. G. P. se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515 pct.2 lit.”d” cod procedură penală, admite recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr.315 din data de 15.03.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, casează hotărârea atacată și, rejudecând, dispune:
Majorează cuantumul pedepsei aplicate inculpatului C. G. - fiul lui Ș. și M., născut la data de 28.02.1965 în orașul Murfatlar, jud. C., deținut în Penitenciarul Poarta Albă, CNP_, de la 1 an închisoare la 2 ani închisoare, înlăturând aplicarea art.74-art.76 cod penal.
În baza art.61 cod penal, revocă beneficiul liberării condiționate pentru restul de 2 ani 11 zile închisoare pe care îl contopește cu pedeapsa de 2 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea de 2 ani 11 zile închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței în măsura în care nu contravin prezentei, inclusiv dispozițiile referitoare la modalitatea de executare.
Conform art.189 cod procedură penală, onorariul în cuantum de 200 lei pentru avocat A. G. P. se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.06.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. I. D. I. N. C. D.
Grefier,
D. V.
Red. fond jud. C. R.
Red. dec. Jud. D.I. N.
2 ex./ 25.06.2013
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 147/2013.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 853/2013. Curtea de... → |
|---|
