Cerere de transfer de procedură în materie penală. Legea 302/2004. Sentința nr. 87/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 87/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 21-07-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 87/P
Ședința din camera de consiliu de la 21 iulie 2015
Completul compus din:
Președinte – D. I. N.
Cu participarea:
Grefier – G. C.
Procuror – L. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-au luat în examinare cererea de transfer a executării pedepsei formulată de autoritățile judiciare din Germania, în cauza privind pe condamnatul D. (fost A.) I., fiul lui Amet și Z., ns. la 20.10.1974, CNP_, cu ultimul domiciliu cunoscut în mun. Medgidia, ., jud. C..
În conformitate cu dispozițiile art. 358 C.pr.pen., la apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu, a lipsit condamnatul D. (fost A.) I., pentru apărarea intereselor căruia s-a prezentat avocat din oficiu C. E. A., în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie pe care o depune la dosar, emisă de Baroul C..
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea condamnatului.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință;
Curtea învederează că în actul de sesizare al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. se face referire la două hotărâri judecătorești pronunțate de instanțe din Germania, respectiv sentința penală pronunțată de Judecătoria din B. Iburg din data de 16.02.2011, executorie, dispusă în dosarul nr. 23 Ds (560 Js_/09) 527/09 și sentința penală nr.2 Ks 30 Js 138/12 (15/12) a Tribunalului din Munster, Landul Renania de Nord - Westfalia. Chestiunea prealabilă pusă în discuție este dacă printr-o singură hotărâre de recunoaștere să poată fi recunoscute două hotărâri ale autorităților judiciare străine, raportat la dispozițiile art. 154 din Lg. 302/2004 care fac referire la anumite condiții.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public, procuror L. S., consideră că pot fi recunoscute printr-o singură hotărâre de recunoaștere să fie recunoscute două hotărâri judecătorești străine. Pe rolul Curții de Apel C. a mai fost o cauză cu o situație similară prezentului dosar, ce a fost admisă. În situația în care se apreciază că o asemenea procedură nu este permisă, solicită disjungerea cauzei față de una dintre cele două hotărâri judecătorești străine, urmând a fi pronunțate două hotărâri de recunoaștere.
Având cuvântul pentru condamnatul D. (fost A.) I., avocat din oficiu C. E. A., achiesează la concluziile formulate de reprezentantul Ministerului Public.
Curtea urmează a se pronunța prin hotărâre cu privire la chestiune prealabilă invocată.
La interpelarea Curții, având pe rând cuvântul, reprezentantul Ministerului Public și apărătorul din oficiu desemnat pentru condamnatul D. (fost A.) I., arată că nu au alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond, în dezbateri.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public, procuror L. S., solicită recunoașterea și punerea în executare pe teritoriul României a celor două hotărâri judecătorești străine, de condamnare a inculpatului la o pedeapsă de 10 luni închisoare, respectiv 9 luni închisoare, având în vedere materialul probator existent în cauză și împrejurarea că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege iar persoana condamnată și-a dat consimțământul cu privire la executarea ambelor pedepse pe teritoriul României. De asemenea, solicită admiterea cererii de transfer a persoanei condamnate din Germania în România, cu deducerea perioadei executate de la 04.08.2012 la 22.10.2013 și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei.
Având cuvântul pentru condamnatul D. (fost A.) I., avocat din oficiu C. E. A., solicită transferarea acestuia într-un penitenciar din România în vederea executării pedepsei, fiind îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 134-136 din Lg. 302/2004 modificată prin Legea nr. 300/2012.
CURTEA ,
Asupra cauzei de față:
La data de 8 iulie 2015, Curtea de Apel C. a fost sesizată de P. de pe lângă Curtea de Apel C. pentru transferarea condamnatului D. (fost A.) I., într-un penitenciar din România.
În motivarea cererii formulate s-a învederat faptul că, prin cererea de transfer a persoanei condamnate D. (fost A.) I., autoritățile judiciare germane au solicitat Ministerului de Justiție din România transferarea acestuia într-un penitenciar din România în vederea executării pedepsei.
Din verificările efectuate a rezultat că persoana condamnată D. (fost A.) I. nu figurează ca fiind cercetat în vreo cauză penală pe teritoriul României, și-a dat consimțământul în vederea transferării într-un penitenciar din România, autoritățile germane și-au exprimat acordul cu privire la transferarea acestuia, iar în prezent se află în detenție din data de 23.10.2013 în penitenciarul din Bochum, Germania, fiind arestat la data de 04.08.2012.
Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, cererea de transfer este fondată.
Potrivit art 155 din Legea nr 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală,instanța română recunoaște și pune în executare hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) hotărârea este definitivă și executorie;
b) fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârșită pe teritoriul României, o infracțiune și autorul ar fi fost sancționabil. În cazul în care pedeapsa a fost aplicată pentru mai multe infracțiuni, verificarea condiției se face pentru fiecare infracțiune în parte;
c) persoana condamnată are cetățenie română;
d) persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România. Consimțământul nu este necesar atunci când persoana condamnată este cetățean român și trăiește pe teritoriul României sau, deși nu trăiește pe teritoriul României, va fi expulzată în România. Dacă este necesar, în raport cu vârsta ori cu starea fizică sau mintală a persoanei condamnate, consimțământul poate fi dat de reprezentantul acesteia;
e) nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 151.
Prin sentința penală a Judecătoriei din B. Iburg din data de 16.02.2011, executorie, dispusă în dosarul nr. 23 Ds (560 Js_/09) 527/09, D. (fost A.) I. a fost condamnat la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 263 din Codul penal german cu aplicarea art.56 din Codul penal german, suspendarea condiționată fiind revocată prin hotărârea definitivă a Judecătoriei Gelsenkirchen din data de 27.08.2013 (26 AR 63/12 BEW).
S-a reținut că D. (fost A.) I., care nu dispunea de resurse financiare, a solicitat de la CITY BANK (în prezent TRAGO BANK), prin procedura postident, un credit în valoare de 22.500 euro, iar pentru dovedirea veniturilor sale a anexat la cerere state de plată falsificate de la firma „HD KUNSTSTOFFTECHNICK GMBH” precum și extrase de cont falsificate din care rezulta, în mod nereal că ar fi avut un venit lunar de 2.110 euro.
Prin sentința penală nr.2 Ks 30 Js 138/12 (15/12) a Tribunalului din Munster, Landul Renania de Nord – Westfalia D. (fost A.) I. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 9 ani închisoare, în concurs ideal ci infracțiuni de vătămare corporală gravă și port interzis al unei arme scurte semiautomate de foc și de vătămare corporală gravă, în concurs ideal de infracțiuni cu port interzis al unei arme scurte semiautomate de foc, prev. de art.212 alin.1, art.223 alin.1, art.224 alin.1, paragrafele 2,4,5 din Codul penal german, art.52 alin.1 paragraful 2 lit.b din Legea germană a armelor, art.22, art.23, art.49 alin.1, art.52 și art.53 din Codul penal german.
S-a reținut că în data de 02.08.2012 D. (fost A.) I. s-a întâlnit cu mai multe persoane, printre care și inculpatul C., și, în urma unor altercații cu mai multe persoane, printre care părțile civile Motru și S., ce se desfășurau în localitatea Gelsenkirchen, inculpatul D. (fost A.) I. a luat un pistol de la inculpatul C. și a început să tragă asupra părții civile S., aflată la o distanță de circa 10-15 metri de el, după care a tras și în partea civilă Motru, luând-o apoi de păr și trăgându-i un glonț între picioare; partea civilă a intervenit în ajutorul părții civile Motru, dar inculpatul D. (fost A.) I. a tras 2 focuri de armă asupra acesteia.; din cercetările efectuate a rezultat că gloanțele trase asupra părții civile Motru i-au pus viața acestuia în primejdie, iar partea civilă S. a prezentat hemoragii masive în regiunea pieptului și a spatelui, fiindu-i pusă viața în primejdie.
Este îndeplinită și condiția dublei incriminări, întrucât faptele comise de persoana condamnată D. (fost A.) I. sunt prevăzute în art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal român sub denumirea de înșelăciune, respectiv în 2 infracțiuni de tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art.32 alin.1 rap. la art.188 alin.1 și 2 Cod penal român, aflate în concurs real de infracțiuni, și o infracțiune de nerespectarea armelor și munițiilor prev. de art.342 alin.1 cod penal, taote aflate în concurs real de infracțiuni, cu aplicarea art.5 alin.1 cod penal; se mai constată că nu există vreunul din cazurile care înlătură executarea pedepsei.
Persoana condamnată D. (fost A.) I. este cetățean român astfel cum rezultă din fișa situației procesuale și a consimțit la executarea pedepsei în România astfel cum rezultă din cererea de transfer formulată.
În cauză nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la alin. (2) ( respectiv persoana a fost condamnată definitiv în România pentru aceleași fapte penale; persoana a fost condamnată într-un alt stat pentru aceleași fapte penale, iar hotărârea judecătorească străină dată în acest stat a fost anterior recunoscută și pusă în executare pe teritoriul României; persoana condamnată beneficiază în România de imunitate de jurisdicție penală;pedeapsa a fost aplicată unei persoane care nu răspunde penal potrivit legii penale române;pedeapsa constă într-o măsură care constă în asistență psihiatrică sau medicală care nu poate fi executată în România sau, după caz, prevede un tratament medical sau terapeutic care nu poate fi supravegheat în România, în conformitate cu sistemul național juridic sau de sănătate; atunci când, potrivit legii penale române, a intervenit prescripția executării pedepsei; atunci când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată, în afară de cazul în care statul emitent informează că, în conformitate cu legislația sa:
(i) persoana a fost încunoștințată, în timp util, prin citație scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul și locul de înfățișare și la consecințele legale în caz de neprezentare; sau
(ii) persoana, având cunoștință de ziua, luna, anul și locul de înfățișare, a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică în fața instanței de judecată a fost realizată în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau
(iii) după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare și a fost încunoștințată că hotărârea este supusă unei căi de atac, ocazie cu care instanța competentă poate verifica hotărârea atacată inclusiv pe baza unor probe noi și că, în urma soluționării căii de atac, la judecarea căreia poate participa personal, hotărârea de condamnare poate fi desființată, persoana condamnată fie a renunțat în mod expres la calea de atac, fie nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac; Hotărârea judecătorească dată în alt stat membru al Uniunii Europene nu va fi recunoscută sau, dacă a fost recunoscută, nu va fi pusă în executare, atunci când, potrivit legii române, a intervenit amnistia, grațierea, dezincriminarea faptei, precum și în orice alte cazuri prevăzute de lege)
În cauză, constatând că toate condițiile impuse de textele de lege mai sus menționate, sunt îndeplinite și in consecință cererea de transferare va fi admisă și se va dispune transferarea condamnatului D. (fost A.) I. într-un penitenciar în România pentru continuarea executării pedepselor aplicate de către instanțele din Germania.
Având în vedere prevederile art.154 alin.6 lit.a) din Legea nr.302/2004 rep., Curtea reține că prin prezenta sentință se poate dispune doar executarea pedepsei aplicate prin hotărârea autotității judiciare străine, neputându-se efectua o contopire a pedepselor stabilite prin 2 sau mai multe hotărâri străine a căror recunoaștere s-a solicitat prin aceeași cerere.
De altfel, potrivit practicii judiciare române, contopirea pedepselor aplicate prin hotărâri străine, și recunoscute potrivit Legea nr.302/2004 rep. prin hotărâri pronunțate de către Curtea de Apel, revine spre competentă soluționare potrivit art.597 alin.1 cod procedură penală instanței române corespunzătoare instanței de executare raportat la corespondentul infracțiunilor din legea penală română pentru care a fost condamnată persona respectivă.
Față de ansamblul considerentelor expuse, baza art. 154 alin. 6 lit. a) din Legea nr 302/2004, Curtea va recunoaște sentința penală pronunțată de Judecătoria din B. Iburg din data de 16.02.2011, executorie, dispusă în dosarul nr. 23 Ds (560 Js_/09) 527/09 și sentința penală nr.2 Ks 30 Js 138/12 (15/12) a Tribunalului din Munster, Landul Renania de Nord - Westfalia.
Curtea va admite cererea de transfer a persoanei condamnate D. (fost A.) I. – fiul lui Amet și A., născut la data de 20.10.1974, în prezent aflat în stare de detenție pe teritoriul Germaniei și dispune transferarea condamnatului D. (fost A.) I. într-un penitenciar pe teritoriul României.
Se va dispune executarea în România, potrivit dispozițiilor codului de procedură penală, a pedepsei de 10 luni închisoare aplicată condamnatului D. (fost A.) I. – fiul lui Amet și A., născut la data de 20.10.1974 – prin sentința penală pronunțată de Judecătoria din B. Iburg din data de 16.02.2011, executorie, dispusă în dosarul nr. 23 Ds (560 Js_/09) 527/09, suspendarea condiționată fiind revocată prin hotărârea definitivă a Judecătoriei Gelsenkirchen din data de 27.08.2013 (26 AR 63/12 BEW).
Se va dispune executarea în România, potrivit dispozițiilor codului de procedură penală, a pedepsei de 9 ani închisoare aplicată condamnatului D. (fost A.) I. – fiul lui Amet și A., născut la data de 20.10.1974 – prin sentința penală nr.2 Ks 30 Js 138/12 (15/12) a Tribunalului din Munster, Landul Renania de Nord – Westfalia.
În baza art.154 alin.12 din Legea nr. 302/2004 modificată și completată prin Legea nr. 300/2013, Curtea va dispune emiterea mandatelor de executare privind:
- pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată condamnatului D. (fost A.) I. – fiul lui Amet și A., născut la data de 20.10.1974 –prin sentința penală pronunțată de Judecătoria din B. Iburg din data de 16.02.2011, dispusă în dosarul nr. 23 Ds (560 Js_/09) 527/09, dispoziție executorie, suspendarea condiționată fiind revocată prin hotărârea definitivă a Judecătoriei Gelsenkirchen din data de 27.08.2013 (26 AR 63/12 BEW);
- pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată condamnatului D. (fost A.) I. – fiul lui Amet și A., născut la data de 20.10.1974 – prin sentința penală nr.2 Ks 30 Js 138/12 (15/12) a Tribunalului din Munster, Landul Renania de Nord – Westfalia.
Se va deduce din pedeapsa aplicată condamnatului D. (fost A.) I. de 9 ani închisoare arestul preventiv de la 04.08.2012 la 22.10.2013 și perioada executată de la 23.10.2013 la zi..
Soluția se va comunica autorității judiciare emitente, Ministerului Justiției, Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul I.G.P.R.
În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina statului.
În baza art.272 cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu Candea E. A. în cuantum de 260 lei se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 154 alin. 6 lit. a) din Legea nr 302/2004, recunoaște sentința penală pronunțată de Judecătoria din B. Iburg din data de 16.02.2011, executorie, dispusă în dosarul nr. 23 Ds (560 Js_/09) 527/09 și sentința penală nr.2 Ks 30 Js 138/12 (15/12) a Tribunalului din Munster, Landul Renania de Nord - Westfalia.
Admite cererea de transfer a persoanei condamnate D. (fost A.) I. – fiul lui Amet și A., născut la data de 20.10.1974, în prezent aflat în stare de detenție pe teritoriul Germaniei și dispune transferarea condamnatului D. (fost A.) I. într-un penitenciar pe teritoriul României.
Dispune executarea în România, potrivit dispozițiilor codului de procedură penală, a pedepsei de 10 luni închisoare aplicată condamnatului D. (fost A.) I. – fiul lui Amet și A., născut la data de 20.10.1974 – prin sentința penală pronunțată de Judecătoria din B. Iburg din data de 16.02.2011, executorie, dispusă în dosarul nr. 23 Ds (560 Js_/09) 527/09, suspendarea condiționată fiind revocată prin hotărârea definitivă a Judecătoriei Gelsenkirchen din data de 27.08.2013 (26 AR 63/12 BEW).
Dispune executarea în România, potrivit dispozițiilor codului de procedură penală, a pedepsei de 9 ani închisoare aplicată condamnatului D. (fost A.) I. – fiul lui Amet și A., născut la data de 20.10.1974 – prin sentința penală nr.2 Ks 30 Js 138/12 (15/12) a Tribunalului din Munster, Landul Renania de Nord – Westfalia.
În baza art.154 alin.12 din Legea nr. 302/2004 modificată și completată prin Legea nr. 300/2013, dispune emiterea mandatelor de executare privind:
- pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată condamnatului D. (fost A.) I. – fiul lui Amet și A., născut la data de 20.10.1974 –prin sentința penală pronunțată de Judecătoria din B. Iburg din data de 16.02.2011, dispusă în dosarul nr. 23 Ds (560 Js_/09) 527/09, dispoziție executorie, suspendarea condiționată fiind revocată prin hotărârea definitivă a Judecătoriei Gelsenkirchen din data de 27.08.2013 (26 AR 63/12 BEW);
- pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată condamnatului D. (fost A.) I. – fiul lui Amet și A., născut la data de 20.10.1974 – prin sentința penală nr.2 Ks 30 Js 138/12 (15/12) a Tribunalului din Munster, Landul Renania de Nord – Westfalia.
Deduce din pedeapsa aplicată condamnatului D. (fost A.) I. de 9 ani închisoare arestul preventiv de la 04.08.2012 la 22.10.2013 și perioada executată de la 23.10.2013 la zi..
Soluția se comunică autorității judiciare emitente, Ministerului Justiției, Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul I.G.P.R.
În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina statului.
În baza art.272 cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu Candea E. A. în cuantum de 260 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru condamnatul D. (fost A.) I..
Pronunțată în ședință publică astăzi 21.07.2015.
Președinte,
D. I. N.
Grefier,
G. C.
Red.: jud. D.I. N.
2 ex. / 30.07.2015
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1106/2015.... | Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
