Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP). Decizia nr. 506/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
Comentarii |
|
Decizia nr. 506/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 28455/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 506/P
Ședința publică de la 03 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. C.
Judecător - M. D. M.
Cu participarea: Grefier - C. A.
Ministerului Public prin procuror I. D. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare apelul penal formulat împotriva sentinței penale nr.306/05.03.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._/212/2014 de:
- P. DE PE L. JUDECĂTORIA CONSTANTA, privind pe inculpatul GUȚAGĂ C. N., fiul lui N. si F., nascut la 24.06.1972 in Medgidia, domiciliat in Constanta, ., CNP_ trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 336 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28 mai 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 03 iunie 2015, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 22/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ s-au hotărât următoarele:
In baza art.336 alin.1 NCP cu aplicarea art.5 NCP si art.375 NCPP condamna inculpatul GUȚAGĂ C. N., fiul lui N. si F., nascut la 24.06.1972 in Medgidia, domiciliat in Constanta, ., CNP_ pentru infractiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante la pedeapsa de 8 luni inchisoare.
In baza art.91 NCP dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere a pedepsei de 8 luni inchisoare cu termen de supraveghere de 2 ani stabilit potrivit art.92 NCP.
In baza art.93 NCP dispune ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta;
b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;
c) sa anunte in prealabil schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;
d) sa comunice schimbarea locului de munca;
e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
In baza art.93 alin. 3 NCPP dispune ca pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul Guțagă C. N. sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 60 de zile, munca ce va fi aleasa de serviciul de probatiune avand in vedere posibilitatile concrete de executare existente,afara de cazul in care din cauza starii de sanatate nu poate presta aceasta munca.
In baza art.94 NCPP masurile se comunica serviciului de probatiune de la domiciliul inculpatului.
In baza art.274 NCPP obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare in suma de 600 lei catre stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că la data de 10 noiembrie 2012, în jurul orelor 22.10, lucrătorii de poliție din cadrul Postului de Poliției Valu lui T., aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe . localitatea Valu lui T., au efectuat semnalul regulamentar de oprire în trafic a autoturismului marca Ford, cu nr. de înmatriculare T.1676.CT, însă șoferul a Virat brusc de volan și a intrat pe contrasens, evitând în ultima clipă lovirea celuilalt agent de poliție, care se afla pe carosabil.
Organele de poliție au pornit în urmărirea autoturismului marca Ford, cu nr. de înmatriculare T.1676.CT, până la ieșirea din localitatea Valu lui T., când șoferul a pierdut controlul volanului și a ieșit în decor, avariind autoturismul în partea din față.
In prezența martorului asistent Cotumbă V., organele de poliție i-au solicitat conducătorului auto să comunice datele de identificare, însă acesta a declarat că nu cunoaște cum se numește, dar că are actele în autoturism. Astfel, organele de poliție au găsit pe bordul autovehiculului un portofel în care se afla cartea de identitate a acestuia, reușind să-1 identifice și să stabilească că acesta se numește Guțagă C. N..
Totodată, în autoturism a fost identificat ca pasager I. G.. întrucât cei doi au avut un comportament recalcitrant,organele de poliție au procedat la imobilizarea și conducerea acestora la sediul Postului de Poliție Valu lui T..
Fiindu-i solicitat să se supună testării cu aparatul alcooltest Drager inculpatul a refuzat, însă a însoțit organele de poliție la Spitalul Clinic Județean de Urgență C. pentru recoltarea probelor de sânge. La orele 0,45 i-a fost recoltata o probă de sânge, stabilindu-se în buletinul de analiză toxicclogică-alcoolemie nr. 1438/A12 din 16.11.2012 că acesta prezenta o alcoolemie de 2,15 gr. ‰.
Cu ocazia audierii în calitate de martor, numitul Cotumbă V. a declarat că în seara zilei de 10 noiembrie 2012 circula cu autoturismul său din direcția C. către Murfatlar, iar când a ajuns in dreptul postului de poliție Valu lui T. a observat cum un echipaj de poliție a efectuat semnul regulamentar de oprire unui autoturism care circula dinspre Murfatlar spre C.. Martorul a declarat că a văzut cum acel autoturism, de culoare neagră, a evitat polițistul în ultimul moment și a intrat pe contrasens, martorul reușind să evite acroșarea cu acesta. Văzând acestea, martorul a întors autoturismul și a observat că un echipaj de poliție a plecat in urmărirea acelui autoturism, având semnalele acustice și luminoase pornite, iar la ieșirea din localitate, conducătorul acelui autoturism a pierdut controlul și a ieșit de pe carosabil, avariind autoturismul. Atunci a observat martorul că autoturismul urmărit de poliție era marca Ford și avea nr. de înmatriculare T.1676.CT. în interior se aflau două persoane de sex bărbătesc, aflate în stare de ebrietate și din cauză că erau recalcitrante au fost imobilizate de organele de poliție și conduse la sediu. Atât la fața locului cât și la sediul poliției, cei doi au refuzat să dea date cu privire la identitatea lor, dar conducătorul auto le-a spus polițiștilor că are actele în mașină, aceștia reușind astfel identificarea lor.
Atât martorul Cotumbă V. cât și martorii L. V. și R. G. au declarat că în timpul în care a stat în sediul poliției, inculpatul Guțagă C. N. a fost recalcitrant, necooperant, ba mai mult ,,s-a dat cu capul și fața de gresia din post, iar apoi folosindu-se de lanțul de la cătușe, acesta și-a scos un dinte, spunându-le celor doi polițiști că de fapt aceștia l-ar fi agresat, amenințându-i că se va folosi de relațiile acestuia pentru a-i da în judecată pe polițiști,,.
Cu ocazia audierii, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și a declarat că a în acea zi, în jurul orelor 17.00, a plecat de la locuință și a mers la niște cunoștințe din localitatea Valu lui T., unde a consumat patru beri și un pahar de țuică. După ce a consumat alcool, s-a urcat la volanul autoturismului marca Ford cu nr. de înmatriculare T.1676.CT, în partea dreaptă din față urcându-se I. G.. Inculpatul a declarat că a luat această hotărâre pentru că fusese sunat de soția sa care îl anunțase că fata sa cea mică are febră și de aceea a considerat că trebuie să se întoarcă la locuință. Astfel, a condus autoturismul de pe . localitatea Valu lui T. până pe . a evitat un agent de poliție care se afla pe mijlocul străzii, între banda unu și banda doi, pe sensul de mers către C., care îi făcuse semn să oprească. Inculpatul a declarat că și-a continuat deplasarea și a intrat pe contrasens în încercarea de a evita să lovească agentul de poliție care îi făcuse semnul regulamentar de oprire. La ieșirea din localitate, având un echipaj de poliție în urmărirea sa, s-a speriat si a oprit. A fost condus încătușat la sediul postului de poliție din . și a refuzat să fie testat cu aparatul alcooltest Drager, după care s-a deplasat împreună cu organele de poliție la Spitalul Clinic Județean de Urgență C. unde i-a fost recoltată o probă de sânge.
Instanța a constatat vinovăția inculpatului Guțagă C. N., astfel încât a dispus condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de prev. de art. 336 al. 1 C.P.. cu aplic. art. 5 C.P..
La alegerea pedepsei aplicată inculpatului, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, instanta de judecată a avut în vedere următoarele criterii de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen.: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșită, de la 1 la 5 ani sau amendă, reduse cu o treime potrivit art. 396 alin. 10 c.p.p.; împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite – aceasta a condus un autoturism aflându-se sub influența băuturilor alcoolice; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită - punerea în pericol a traficului rutier și pietonal, circulând pe străzile dintr-o comună a jud. C.; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit – deși nu a fost constrânsă de un caz de forță majoră, a ales să se deplaseze cu autoturismul în condițiile anterior menționate, în situația în care ar fi excitat alternative, respectiv deplasarea cu un Taxi, mijloc de transport în comun etc.; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului – aceasta nu este cunoscut cu antecedente penale; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal - aceasta a recunoscut comiterea infracțiunii și a colaborat cu organele judiciare de anchetă, iar în faza judecății s-a prevalat de dispozițiile privind procedura simplificată de judecată; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială – aceasta este integrat social, are loc de muncă, are o familie, copii în întreținere.
Față de aceste considerente, instanța a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevazut de lege, redus cu o treime potrivit art. 396 alin. 10 C.p.p.
De asemenea fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 91 C.pen. instanta a apreciat ca reeducarea inculpatului, în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate avea loc si fara privare de libertate, dând posibilitatea acesteia sa reflecteze asupra propriului comportament raportat la relatiile sociale pe care a inteles sa le incalce prin savarsirea infractiunii, astfel că va dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de incercare stabilit in conditiile art. 92 C.pen. si compus din durata pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani.
Împotriva sentinței penale nr. 22/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria C., care a invocat: greșita individualizare a executării aplicată inculpatului, susținându-se că se impune majorarea acesteia; omisiunea primei instanțe de a indica două instituții din comunitate unde inculpatul va presta munca neremunerată în folosul comunității; omisiunea aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală; lipsa acordului inculpatului pentru a presta munca neremunerată în folosul comunității.
Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, precum și din oficiu, conform art. 420 C. Pr. P.., curtea constată fondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C..
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului Guțagă C. N., fiind îndeplinite condițiile pentru pronunțarea unei soluții de condamnare. De altfel, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, solicitând judecarea potrivit procedurii prevăzută de art. 375Cod procedură penală privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii, exclusiv pe baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, care în speța prezentă oferă elemente suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Sub aspectul stării de fapt se constată că în data de 10.11.2012 inculpatul Guțagă C. N. a condus pe . . autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare T01676CT, având în sânge o îmbibație alcoolică de 2,15 gr. ‰, producând un accident rutier, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice prev. de art. 336 al. 1 Cod Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal.
Starea de fapt reținută este susținută de următoarele mijloace de probă: procesul verbal de depistare din data de 10.11.2012, procesul verbal din data de 23.10.2013, buletinul de examinare clinică a inculpatului, buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 1438/16.11.2012 emis de SJML C., declarațiile martorilor L. V., R. G., Cotumbă V., I. G., declarațiile inculpatului Guțagă C. N..
Din perspectiva regimului sancționator aplicat inculpatului, curtea constată că prima instanță nu a realizat o individualizare corespunzătoare a pedepsei stabilite, fapta săvârșită indicând o periculozitate mai crescută pentru ordinea de drept, ce justifică aplicarea unei pedepse mai mari decât cea egală cu minimul special redus în condițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
În procesul de individualizare a pedepselor prima instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Însă aceste criterii nu au fost suficient reflectate în pedeapsa stabilită inculpatului Guțagă C. N..
În procesul de individualizare a pedepsei, curtea reține că pedeapsa este un mijloc specific de coerciție penală, de represiune, implică în mod necesar o suferință (aflecțiune) ce se realizează în timpul executării ei; de asemenea, caracterul coercitiv-aflectiv și retributiv al pedepsei impune ca durata executării să fie corelată atât cu gravitatea faptei cât și cu gradul de periculozitate al infractorului. Funcția coercitiv – aflectivă a pedepsei se realizează prin aptitudinea pedepsei penale de a se manifesta ca o măsură cu caracter represiv supunându-l pe inculpat la o suferință morală prin privațiune de libertate.
Pedeapsa nu reprezintă numai un mijloc de constrângere a infractorului, dar și un mijloc de reeducare al acestuia ; totodată, pedeapsa se aplică în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât de condamnat, cât și de către ceilalți destinatari ai legii penale .
Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a repeta alte încălcări ale legii penale, dar și atenționarea celorlalți destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul mediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei pronunțate, față de ceilalți membri ai societății .
În stabilirea unei pedepse care să reflecte scopul și funcțiile pedepsei, prin raportare la aceste criterii generale de individualizare, este necesar a se examina cumulativ circumstanțele reale de comitere a faptei, urmările produse, circumstanțele personale ale inculpatului.
Fapta comisă și urmarea produsă în condițiile mai sus descrise conturează un pericol social ridicat al faptei, concretizat în punerea în primejdie a siguranței circulației pe drumurile publice, ceea ce justifică majorarea pedepsei aplicată de prima instanță, astfel cum a solicitat procurorul prin apelul formulat.
Inculpatul s-a deplasat în interiorul localității Valu lui T., a avut o îmbibație alcoolică foarte ridicată, ceea ce a creat un real pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice, concretizat și printr-un accident rutier care a avut ca urmări doar pagube materiale, dar care ar fi putut avea urmări mai grave, din perspectiva integrității corporale a persoanelor, întrucât inculpatul a părăsit partea carosabilă, oprindu-se în afara părții carosabile. Inculpatul nu a oprit la semnalul organelor de poliție, a intrat pe contrasens, existând pericolul de a lovi unul dintre agenții de poliție, ceea ce a impus urmărirea inculpatului, până când acesta a ieșit în decor cu autoturismul, aspecte care indică un comportament periculos în trafic, în mod vădit influențat de consumul de alcool. După depistarea sa de către agenții de poliție, inculpatul a avut un comportament recalcitrant, ceea ce a impus imobilizarea sa.
În opinia curții, inculpatul a dat dovadă de un comportament deosebit periculos prin conducerea autoturismului cu o valoarea a alcoolemiei de 2,15 g 0/00 alcool pur în sânge, punând într-un real pericol siguranța circulației pe drumurile publice. În aprecierea gravității faptei curtea are în vedere și frecvența ridicată a acestui gen de infracțiuni, ceea ce impune o sancționare corespunzătoare, pentru a descuraja pe viitor asemenea conduite periculoase pentru siguranța circulației pe drumurile publice și evitarea producerii unor evenimente rutiere, care în multe situații se produc pe fondul consumului de băuturi alcoolice.
Conducerea unui autoturism pe drumurile publice în circumstanțele în care a făcut-o inculpat demonstrează afectarea siguranței circulației pe drumurile publice. Incriminarea faptei de a conduce autovehicule pe drumurile publice, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita de 0,80 ‰, a fost determinată tocmai de efectele pe care alcoolul le are asupra aptitudinii conducătorului auto de a reacționa în parametrii optimi la situațiile care pot apărea în trafic, în așa fel încât traficul rutier să se desfășoare în condiții de siguranță. În condițiile în care consumul de alcool diminuează posibilitățile conducătorului auto de a reacționa prompt în trafic, la o valoare a alcoolemiei de 2,15 g %o siguranța traficului rutier a fost semnificativ perturbată prin fapta inculpatului, dovadă fiind accidentul rutier produs.
D. urmare, luând în considerare gravitatea faptei și conduita inculpatului de la momentul depistării în trafic, curtea apreciază că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea mai severă, în cuantum de 1 an și 8 luni închisoare, dat fiind că o sancționare prea ușoară a inculpatului ar putea avea ca efect faptul ca pedeapsa aplicată să nu își mai atingă scopul și funcțiile prevăzute de lege, atât din perspectiva prevenției generale, cât și a prevenției speciale.
Urmează a se menține suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, în condițiile art. 91 Cod penal, modalitate de individualizate a executării pedepsei care este suficientă pentru îndreptarea inculpatului, având în vedere persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale, faptul că are o familie și un loc de muncă, fiind integrat social.
Curtea va dispune însă majorarea termenului de supraveghere de la 2 ani la 3 ani, având în vedere modul în care inculpatul a înțeles să acționeze la momentul depistării în trafic, refuzând să oprească autoturismul și efectuând o manevra care a pus în pericol integritatea corporală a unui dintre agenții de poliție, după care a fugit cu autoturismul până când a produs accidentul rutier, ceea ce impune supravegherea conduitei sale pentru a perioadă mai mare timp pentru a-l determina să conștientizeze gravitatea faptei comise și necesitatea conformării la valorile sociale ocrotite de legea penală.
Lipsa acordului inculpatului Guțagă C. N. de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, corect invocată în apel, a fost suplinită de instanța de apel, în fața căreia inculpatul și-a exprimat acest acord, astfel încât elementul de nelegalitate al hotărârii primei instanțe, care nu putea dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în lipsa acordului inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, a fost acoperit.
P. de pe lângă Judecătoria C. a mai criticat în motivele scrise omisiunea primei instanțe de a indica în concret cele două instituții din comunitate, conform art. 93 alin. 4 Cod penal și art. 404 alin. 2 Cod procedură penală.
Dispozițiile art. 404 alin. 2 Cod procedură penală impun obligația instanței de a indica două entități din comunitate unde urmează a se executa obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, însă prima instanță nu a indicat nicio entitate, lăsând la latitudinea serviciului de probațiune alegerea entității unde urma ca inculpatul să presteze muncă neremunerată în folosul comunității.
Prima instanță nu a respectat dispozițiile art. 404 alin. 2 Cod procedură penală prin neindicarea vreunei entități din comunitate unde urmează a se executa obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, astfel că și sub acest aspect se impune reformarea hotărârii primei instanțe, unde a se indica două instituții unde se va presta de inculpat munca neremunerată în folosul comunității, conform alegrii serviciului de probațiune.
Critica referitoare la obligativitatea menționării în dispozitivul hotărârii a dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală nu poate fi primită ca și motiv de reformare a hotărârii primei instanțe.
Dispozițiile art. 404 Cod procedură penală privind conținutul dispozitivului nu prevăd menționarea obligatorie a dispozițiilor referitoare la cauza specială de reducere a limitelor de pedeapsă, iar atâta timp cât prima instanță a făcut trimitere la dispozițiile art. 375 Cod procedură penală privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii și pedeapsa respectă limitele speciale reduse conform art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, menționarea acestei din urmă dispoziții nu are un caracter imperativ și nu poate constitui un motiv de nelegalitate a hotărârii.
În consecință, apelul procurorului este întemeiat doar din perspectiva greșitei individualizări a executării aplicată inculpatului și a omisiunii primei instanțe de a indica două instituții din comunitate unde inculpatul va presta munca neremunerată în folosul comunității.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală curtea va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr. 22/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală se va desființa în parte sentința penală apelată și, rejudecând, se va majora pedeapsa aplicată inculpatului Guțagă C. N. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 375 Cod procedură penală de la 8 luni închisoare la 1 an și 8 luni închisoare.
Se va majora durata termenului de supraveghere de la 2 ani la 3 ani.
În baza art. 93 alin. 2 Cod penal se va impune inculpatului Guțagă C. N., pe durata termenului de supraveghere, obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței.
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul Guțagă C. N. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Direcției de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei C. sau Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sfântul A. A.” C., pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În baza art. 404 alin. 2Cod procedură penală și art. 91 alin. 4 Cod penal se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor, ori în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr.22/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând:
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului Guțagă C. N. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 375 Cod procedură penală de la 8 luni închisoare la 1 an și 8 luni închisoare.
Majorează durata termenului de supraveghere de la 2 ani la 3 ani.
În baza art. 93 alin. 2 impune inculpatului Guțagă C. N., pe durata termenului de supraveghere, obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței.
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul Guțagă C. N. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Direcției de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei C. sau Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sfântul A. A.” C., pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În baza art. 404 alin. 2Cod procedură penală și art. 91 alin. 4 Cod penal atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.06.2015.
Președinte,Judecător,
C. CoadăMarius D. M.
Grefier,
C. A.
Jud.fond I.C.B.
Red.dec.jud.M.D.M./5 ex./19.06.2015
← Furtul (art.208 C.p.). Decizia nr. 635/2015. Curtea de Apel... | Furtul (art.208 C.p.). Decizia nr. 528/2015. Curtea de Apel... → |
---|