Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 54/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 54/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 27867/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PĂENALĂ Nr. 54/MP
Ședința publică de la 30 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Judecător C. J.
Cu participare: Grefier de ședință A. B.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel C. a fost reprezentat de procuror J. V. P.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C., privind pe intimatul – inculpat I. O. A. (fiul lui N. și G., născut la data de 12.04.1995 în municipiul C., CNP_, domiciliat în mun. C., ., jud. C., deținut în Penitenciar Poarta Albă) trimis în judecată, în stare de arest in altă cauză pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prevăzută de art. art. 228, al. 1 - 229, al. 1, lit. b și d, din C. pen., cu aplic. art. 113 și urm., din C. pen, împotriva sentinței penale nr. 31 din data de 22.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr. _ .
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 23 aprilie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, a stabilit pronunțarea cauzei la data de 29 aprilie 2015 și a amânat-o pentru 30 aprilie 2015, când a pronunțat următoarea decizie
CURTEA
Dosar nr._
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.52/22.01.2015 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, s-au hotărât următoarele:
,, În baza art.:
A. 114 alin. 1, 115 alin. 1, pct. 1, lit. b și 118, 129 alin. 1 C. pen. aplică inculpatului:
I. O. A. (fiul lui N. și G., născut la data de 12.04.1995 în municipiul C., CNP_, domiciliat în mun. C., ., jud. C., deținut în Penitenciar Poarta Albă)
măsura educativă neprivativă de libertate a supravegherii pe o durată de 6 (șase) luni, pentru săvârșirea în concurs a infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 al. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d, cu aplicarea art. 113 C. pen.
B. 121 alin. 1 lit. a, d, e C. pen. impune inculpatului:
- să urmeze un curs de pregătire școlară (stabilit de Serviciul de Probațiune C.);
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune C. la datele fixate de această instituție.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 123 C. pen. .
C. Conform art. 404 al. 2 teza finala C. proc. pen. supravegherea și îndrumarea inculpatului minor va fi efectuată de părinții acestuia sub coordonarea Serviciului de Probațiune C..
D. Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
E. În baza art. 25 alin. 6 C. proc. pen. lasă nesoluționată acțiunea civilă, ca urmarea decesului părții civile .
F.1. În baza art. 272 alin. 1 C. proc. pen. acordă onorariul apărătorului desemnat din oficiu av. R. D. Ș., în cuantum de 200 lei, din fondurile Ministerului Justiției.
2. În baza art. 274 alin. 1 și 2 C. proc. pen. obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 22.01.2015.,,
Pentru a pronunța sentința penală menționată, prima instanță deliberâd, a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria C. în dosarul nr._/P/2011 din data de 28.08.2014, înregistrat pe rolul instanței la data de 29.08.2014 sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpatului I. O.-A. pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228, al. 1 - 229 al. 1, lit. b și d, C. pen., cu aplic. art. 113 și urm., din C. pen..
S-a reținut în esență, prin actul de sesizare a instanței că, inculpatul în noaptea de 14/15.07.2011, a pătruns prin efracție în autoturismul marca Daewoo Matiz cu nr._, parcat în loc public, pe șoseaua Mangaliei din . vătămate G. M. și a sustras din interior o față interschimbabilă de radio-CD, prejudiciul suferit fiind estimat la valoarea totală de 400 lei.
Prin încheierea de ședință din data de 01.10.2014 judecătorului de cameră preliminară a dispus începerea judecății cauzei față de inculpat cu privire la infracțiunea reținută în rechizitoriul expus la pct. 1.1..
In cursul cercetării judecătorești inculpatul s-a prevalat de dreptul de a nu da vreo declrație prevăzut de art. 83 alin. 1 lit. a C. proc. pen. .
Conform art. 506 C. proc. pen. a fost întocmit și atașat la fila 14 referatul de evaluare privindu-1 pe inculpatul minor.
întrucât nu au fost contestate probele administrate în faza de urmărire penală acestea nu au mai fost readministrate în cursul cercetării judecătorești, astfel cum prevăd dispozițiile art. 374 al. 7 C. proc. pen. .
Totodată cazierul inculpatului a fost atașat la fila 11 dosar instanță .
La data de 15._, persoana vătămată G. M. a formulat o plângere penală față de autorii necunoscuți care în noaptea de 14/15.07.2011, în intervalul de timp cuprins între orele 20,00-06,30, au pătruns prin efiacție în autoturismul său marca Daewoo Matiz. cu numărul de înmatriculare_, care era parcat pe stradă, în fața blocului unde locuia Acei autori necunoscuți au pătruns în interionil mașinii prin spargerea geamului lateral dreapta față al mașinii apoi au sustras interfața interschimbabilă de radio-CD, aparat pe care l-au distrus și a apreciat aloarea prejudiciului suferit la suma totală de 400 lei.
Așa cum rezultă din cele consemnate în procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 15.07.2011, orele 09.10, (fila 11 dup) rezultă că au fost identificate urme de forțare la mașina persoanei vătămate iar de la locul faptei au fost ridicate un număr de 9 urme papilare care au fost trimise apoi la examinarea criminalistică.
Din adresa nr._/26.08.2011, a IPJ C., Serviciul Criminalistic, mpanimentul Identificări Judiciare, Laborator AFÎS MorphoTrak, (fila 26 dup) rezultă că una din urmele papilare ridicate cu acea ocazie aparțin inculpatului minor I. O. A..
De asemenea, din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr._/09._, al IPJ C., Serviciul Criminalistic, Biroul Expertize și Constatări Criminalistice, rezultă că 2 unne papilare din cele ridicate de la locul faptei și care au fost examinate, au fost create de mâinile inculpatului I. O.-A..
În urma efectuării cercetărilor penale în cauză s-a stabilit în fapt că în noaptea de 14/15.0 7.2011, în intervalul de timp cuprins între orele 20,00-06,30, inculpatul minor I. O.-A. a pătruns prin efracție în autoturismul aparținând persoanei vătămate G. M., autoturismul marca Daewoo Matiz, cu numărul de înmatriculare_, care era parcat pe stradă, în fața blocului unde locuia reclamantul. Inculpatul a pătruns în interiorul mașinii prin spargerea geamului lateral dreapta față al mașinii apoi» sustras interfața interschimbabilă de radio-CD, aparat pe care de altfel 1-a distrus.
Inculpatul I. O.-A. audiat în cursul urmăririi penale a recunoscut fapta comisă, și și-a exprimat regretul.
Potrivit art. 5 C. pen. alin. 1 In cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
S-a constatat că potrivit codului penal în vigoare față de un inculpat minor se ia cu prioritate o măsură educativă neprivativă de libertate iar în subsidiar una privativă de libertate, conform art. 114 c. pen. față de codul penal de la 1968 care prevede pe lângă aplicarea de măsuri educative, conform art. 101 și aplicarea de pedepse, care față de măsurile educative prevăzute de noul cod penal apar mult mai aspre atât ca durată în timp cât și ca efecte, aplicarea oricăreia din măsurile educative prevăzute de noul cod penal sunt în măsura să asigure și corijarea conduitei minorului raportat la obligațiile impuse de acestea dar și inclusiv în cazul celor privative de libertate, care prevăd un regim special de executare specific îndreptării atitudinii orientate împotriva valorilor sociale ocrotite de legea penală .
Astfel că în cauză legea penală mai favorabilă este codul penal în vigoare.
Având în vedere și decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 publicată în Monitorul oficial nr. 372 la data de 20.05.2014, prin care s-a stabilit că aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 5 C. pen., se va realiza potrivit criteriului aprecierii globale, în cauză se va menține încadrarea juridică stabilită prin rechizitoriu cu aplicarea codului penal în vigoare (Legea nr. 187/2012).
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen. și dispozițiile art. 115 alin. (2XC_£gjL, respectiv, împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt calificat cu scopul vădit de a-și asigura venituri facile și ilicite, pe timpul nopții și prin efracție, fără teama de a fi surprins de alte persoane, cu intenția de a valorifica bunurile rezultate în urma săvârșirii infracțiunilor de furt.
Conform copiei de pe cazierul judiciar acesta a suferit o condamnare în anul 2013 pentru comiterea de infracțiuni de furt calificat și a fost sancționat administrativ de 4 ori de către P. de pe lângă Judecătoria C., pentru fapte de furt calificat.
Având în vedere și concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză se constată că la momentul actual inculpatul nu prezintă perspective de reintegrare în societate, raportat la faptul că acesta a crescut într-un mediu familial și social nefavorabil formării și însușirii unui sistem de valori morale și etice care să aibă ca referință norme și reguli dezirabile social, inculpatul are tendința de a-și schimba comportamentul, nu este suficient motivat în vederea reintegrării în societate și eficiență pentru incuplat ar prezenta consilierea psihologică, asistența socială, urmarea de programe educative și de reinserție socială ce se derulează în sistemul penitenciar, întrucât resursele familiale și comunitare sunt limitate și condiționate de factorii anterior menționați iar resursele individuale sunt reduse.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
Împotriva sentinței penale nr. 52/22.01.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria C., care în esență, a criticat soluția instanței de fond privind aplicarea art.15 lin.2 din Legea nr. 187/2012
Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de parchet, precum și din oficiu, conform art. 420 C. Pr. P.., curtea constată că apelul formulat este fondat:
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția inculpatului minor I. O. A., fiind îndeplinite condițiile pentru pronunțarea unei soluții de condamnare. De altfel, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, solicitând judecarea potrivit procedurii prevăzută de art. 375Cod procedură penală privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii, exclusiv pe baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, care în speța prezentă oferă elemente suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Sub aspectul stării de fapt se constată că inculpatul minor I. O. A., în noaptea de 14/15.07.2011, a pătruns prin efracție în autoturismul marca Daewoo Matiz cu nr._, parcat în loc public, pe șoseaua Mangaliei din . vătămate G. M. și a sustras din interior o față interschimbabilă de radio-CD, în valoare totală de 400 lei, iar fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, fapta prevăzută de art. 228, al. 1 - 229 al. 1, lit. b și d, C. pen., cu aplic. art. 113 și urm. C. pen.
În ceea ce privește motivele de apel invocate de parchet, Curtea precizează:
Modificările legislative care au intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014 au schimbat radical sancțiunile aplicabile faptelor comise în timpul minorității.
Astfel, potrivit art.114 din Codul penal, minorilor nu li se mai pot aplica pedepse, ci doar măsuri educative privative sau neprivative de libertate.
În același context, art.21 alin.1 din Legea nr.187/2012 a stabilit că pedeapsa închisorii executabilă, aplicată în baza Codului penal din 1969 pentru infracțiuni comise în timpul minorității, se înlocuiește cu măsura educativă a internării într‐un centru de detenție pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii.
Astfel, se constată că, noua reglementare și legea de punere în aplicare a acesteia a statuat cu privire la faptele săvârșite de minori sub imperiul Codului penal anterior și judecate ulterior modificărilor legislative din 1 februarie 2014, precum și referitor la condamnările suferite de aceștia anterior datei menționate și care se execută sau produc efecte juridice ulterior acestei date (în această categorie intrând și condamnările la pedeapsa închisorii a căror executare a fost suspendată condiționat sau sub supraveghere, în cazul în care termenul de ncercare nu s‐a împlinit anterior datei de 1 februarie 2014).
De asemenea, în privința pedepselor a căror executare a fost suspendată, se remarcă faptul că art.22 alin.1 din Legea nr.187/2012 prevede că această măsură aplicată în baza Codului penal din 1969 pentru infracțiuni comise în timpul minorității se menține și după . Codului penal.
Întrucât Noul Cod penal nu a mai prevăzut posibilitatea sancționării minorilor cu pedepse, consacrând un sistem sancționator bazat exclusiv pe măsuri educative, Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a acestuia a reglementat situațiile juridice tranzitorii create de condamnările care conțin acest tip de sancțiune, cu referire expresă la pedepsele executabile sau a căror executare a fost suspendată potrivit Codului penal anterior.
Astfel, regimul juridic incident, după data de 1 februarie 2014, în cazul pedepselor definitiv aplicate minorilor în baza Codului penal din 1969, executabile sau a căror executare a fost suspendată, a fost lămurit, după caz, de art.21 din Legea pentru punerea în aplicare a Noului Cod penal, respectiv de art.22 alin.1 din aceeași lege.
În contextul acestei reglementări, caracterul dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 187/2012 de normă specială privind aplicarea în timp a legii penale rezultă atât din denumirea capitolului din care fac parte, cât și din natura lor de normă tranzitorie.
Prin urmare, în condițiile în care dispozițiile art. 21 din Legea nr. 187/2012 reprezintă o normă specială de aplicare a legii în timp, norma generală corespunzătoare se impune a fi identificată în sistemul de dispoziții care reglementează aceeași materie, a aplicării în timp a legii penale, referitoare la pedepsele definitiv aplicate.
Această normă este cea prevăzută de dispozițiile art. 6 din Codul penal.
Este de observat că atât norma generală, cât și cea specială au o situație premisă comună, constând în existența unei pedepse definitiv aplicate la momentul intrării în vigoare a noului Cod penal. Mai departe însă, sfera persoanelor cărora se adresează este strict delimitată, pe de o parte pentru că textul art. 21 din legea specială se referă expres la minori, iar pe de altă parte pentru că dispoziția din art. 6 Cod penal, deși nu face distincție, nu poate fi aplicabilă decât majorilor, cât timp prevede faptul că sancțiunea stabilită prin aplicarea legii mai favorabile va fi tot o pedeapsă (art. 6 Cod penal este incident numai în măsura continuității, în legile penale care se succed, a regimului sancționator aplicabil ) . Or, o astfel de sancțiune nu mai este prevăzută pentru minori în noul Cod penal, conform dispozițiilor art. 114 Cod penal.
Pe de altă parte, art.125 alin. (2) din Codul penal prevede că internarea într‐un centru de detenție se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 și 5 ani, afară de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detențiunea pe viață, când internarea se ia pe o perioadă cuprinsă între 5 și 15 ani.
În ceea ce privește speța de față Curtea, constată că prezenta infracțiune pentru care i s-a aplicat minorului măsura educativă neprivativă de libertate a supravegherii pe un termen de 6 luni, prin sentința penală apelată, a fost săvârșită în concurs cu infracțiunea pentru care inculpatul minor I. O. A., a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, prin sentința penală nr. 841/03.07.2013 a Judecătoriei C., definitivă prin nerecurare – faptă comisă în minorat, astfel cum rezultă din mențiunile cuprinse în cazierul judiciar.
În consecință, față de cele de mai sus, urmează a se face aplicare disp. art. 21 din Legea nr. 187/2012, se va înlocui pedeapsa de 2 ani închisoare, cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție, iar conf. art. 125 alin.3 rap. la art.125 alin.2 cod penal, se va prelungi măsura educativă a internării într-un centru de detenție cu o perioadă de 1 an.
În final inculpatul minor I. O. A., va executa măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe o perioadă de 3 ani.
Totodată se constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art.421 pct.2 lit. a Cod procedură penală ,va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C., împotriva sentinței penale nr. 52/22.01.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._,
Va desființa sentința penală apelată și, rejudecând:
Va constata că prezenta infracțiune este concurentă cu infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit. a, g și i din codul penal 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 c.p.,1969 art. 99 și urm. c.p.1969 pentru care prin sentința penală nr. 841/03.07.2013 a Judecătoriei C., definitivă prin nerecurare, prin care a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani, cu aplicarea art. 110 ind. 1 cod penal pe o durată de 4 ani, termen de încercare .
În baza art. 21 alin.1 din Legea nr.187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, privind codul penal, va înlocui pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului I. O. A., prin sentința penală nr. 841/03.07.2013 a Judecătoriei C., definitivă prin nerecurare, cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție .
În baza art. 125 alin.3 rap. la art.125 alin.2 cod penal, va prelungi măsura educativă a internării într-un centru de detenție, cu o perioadă de 1 an, în final inculpatul I. O. A., execută măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe o perioadă de 3 ani.
Va constata că inculpatul I. O. A., este arestat în altă cauză.
Va înlătura din sentința penală apelată dispozițiile contrare prezentei decizii și menține celelalte dispoziții.
În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
În baza art.272 cod procedură penală, onorariu în sumă de 200 lei, pentru apărător din oficiu M. D., se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct.2 lit. a Cod procedură penală, admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C., împotriva sentinței penale nr. 52/22.01.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._,
Desființează sentința penală apelată și, rejudecând:
Constată că prezenta infracțiune este concurentă cu infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit. a, g și i din codul penal 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 c.p.,1969 art. 99 și urm. c.p.1969 pentru care prin sentința penală nr. 841/03.07.2013 a Judecătoriei C., definitivă prin nerecurare, prin care a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani, cu aplicarea art. 110 ind. 1 cod penal pe o durată de 4 ani, termen de încercare .
În baza art. 21 alin.1 din Legea nr.187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, privind codul penal, înlocuiește pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului I. O. A., prin sentința penală nr. 841/03.07.2013 a Judecătoriei C., definitivă prin nerecurare, cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție .
În baza art. 125 alin.3 rap. la art.125 alin.2 cod penal, prelungește măsura educativă a internării într-un centru de detenție, cu o perioadă de 1 an, în final inculpatul I. O. A., execută măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe o perioadă de 3 ani.
Constată că inculpatul I. O. A., este arestat în altă cauză.
Înlătură din sentința penală apelată dispozițiile contrare prezentei decizii și menține celelalte dispoziții.
În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel rămân în sarcina acestuia.
În baza art.272 cod procedură penală, onorariu în sumă de 200 lei, pentru apărător din oficiu M. D., se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Conform art.400 alin. 3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.04.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, C. D. C. J.
Grefier,
A. B.
Jud fond.A. B A.
Red. dec.Jud .C D.
3ex/12.05.2015
| ← Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie (art.592 NCPP).... | Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
