Furtul (art.208 C.p.). Decizia nr. 496/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 496/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 2545/254/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 496/P
Ședința publică de la 03 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. C.
Judecător - M. D. M.
Cu participarea: Grefier - C. A.
Ministerului Public prin procuror I. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare apelul penal formulat împotriva sentinței penale nr.213 din 02.12.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul penal nr._ de inculpatul:
- R. N., fiul lui V. și C., născut la data de 01.08.1986 în C., jud. C., cu domiciliul în comuna Independența, ., jud. C., având CNP_, trimis în judecată în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 228, art. 229 alin. 1 lit. b și d din Noul Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 și art. 77 lit. a raportat la art. 5 din Noul Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28 mai 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 03 iunie 2015, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 213/02.12.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul penal nr._ s-au hotărât următoarele:
În baza art. 32 C. pen., rap. la art. 228, al. 1, art. 229 al. 1, lit. b și d C.pen., cu aplic art. 5 alin. 1 C.pen, și art. 396 alin. 10 C.pr.pen.
Condamnă pe inculpatul N. S., fiul lui N. și C., născut la data de 15.12.1981 în C., jud. C., cu domiciliul în ., ., jud. C., având CNP_, la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat.
În baza art. 88 alin. 3 C.pen.
Revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 78/P/16.02.2011 a Judecătoriei M., rămasă definitivă prin nerecurare.
În baza art. 88 alin. 3 C.pen., rap. la art. 39 alin. lit. b C.pen, și art. 38 alin. 2 C.pen.
Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 2 luni.
În baza art. 83 C.pen.
Amână aplicarea pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 al. 1 lit. a)-e), respectiv:
- să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 C.pen., cu privire la revocarea amânării în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 228, al. 1, art. 229 al. 1, lit. b și d C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 și 77 lit. a Cpen., cu reținerea art. 5 alin. 1 C.pen, și art. 396 alin. 10 C.pr.pen.
Condamnă pe inculpatul P. D.-M., fiul lui G. și L., născut la data de 26.02.1992 în Medgidia, jud. C., cu domiciliul în ., ., jud. C., având CNP_, la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.
În baza art. 83 C.pen.
Amână aplicarea pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 al. 1 lit. a)-e), respectiv:
- să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 C.pen., cu privire la revocarea amânării în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 228, al. 1, art. 229 al. 1, lit. b și d C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 și 77 lit. a Cpen., cu reținerea art. 5 alin. 1 C.pen, și art. 396 alin. 10 C.pr.pen.
Condamnă pe inculpatul A. A.-L., fiul lui F.-L. și M., născut la data de 22.10.1992 în Bîrlad, jud. V., cu domiciliul în ., ., jud. C., având CNP_, la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.
În baza art. 83 C.pen.
Amână aplicarea pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 al. 1 lit. a)-e), respectiv:
- să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 C.pen., cu privire la revocarea amânării în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 228, al. 1, art. 229 al. 1, lit. b și d C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 și 77 lit. a și d Cpen., cu reținerea art. 5 alin. 1 C.pen, și art. 396 alin. 10 C.pr.pen.
Condamnă pe inculpatul S. D.-D., fiul lui N. și R., născut la data de 01.01.1990 în C., jud. C., cu domiciliul în ., jud. C., având CNP_, la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.
În baza art. 83 C.pen.
Amână aplicarea pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 al. 1 lit. a)-e), respectiv:
- să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 C.pen., cu privire la revocarea amânării în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 228, al. 1, art. 229 al. 1, lit. b și d C.pen., cu aplic. art. 77 lit. a și d Cpen., cu reținerea art. 5 alin. 1 C.pen,
Condamnă pe inculpatul R. N., fiul lui V. și C., născut la data de 01.08.1986 în C., jud. C., cu domiciliul în comuna Independența, ., jud. C., având CNP_, la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 19 și 397 C.pr.pen., rap. la art. 1357 C.civ., admite în parte acțiunea civilă.
Obligă pe inculpații P. D.-M., A. A.-L., S. D.-D. și R. N., în solidar, la plata către partea civilă V. N., a sumei de 30.000 lei, reprezentând despăgubiri materiale pentru prejudiciul cauzat.
În baza art. 272 N.C.pr.pen, onorariile avocaților desemnați din oficiu, T. M. B., B. A., S. C. D., D. I. D. și N. M., în sumă de 2000 lei, câte 400 lei fiecare, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 274 al 1 C.pr.pen.
Obligă pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 3000 lei, câte 600 lei fiecare.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că în luna decembrie 2012 învinuitul N. S. i-a propus învinuitului P. D.-M. să meargă împreună, să sustragă bunuri din imobilul aparținând părții vătămate V. N.. Aceștia s-au deplasat împreună, pe timp de noapte, au escaladat gardul împrejmuitor al imobilului, iar N. S. a deschis lacătul ce asigura ușa de la una dintre clădiri, au văzut că sunt două motoare în interior, însă au renunțat să le sustragă datorită dimensiunii și greutății mari a acestora.
În luna decembrie 2012, la aproximativ o lună de la tentativa de furt, potrivit declarației învinuitului P., acesta i-a propus înv. S. D. să meargă la locuința lui V. pentru a sustrage bunuri, întrucât cunoaște că în acest imobil se află bunuri susceptibile de a fi valorificate. Celor doi învinuiți li s-a alăturat și învinuitul A. A.. S-au deplasat toți trei la imobilul în cauză, au pătruns în curte printr-o spărtură a gardului și în clădirea în care anterior P. și N. pătrunseseră prin efracție, pe ușa rămasă neasigurată, de unde au sustras două motoare, pompe de apă, o trusă de chei și două ghiumuri din aluminiu, bunuri pe care le-au transportat la domiciliul învinuitului S. D. și care, ulterior, au fost valorificate de acesta numiților V. A. (cele două pompe) și C. V. (trusa de chei), iar banii obținuți din vânzare i-au împărțit. Conform declarației învinuitului S. D.-D., în interiorul clădirii au pătruns prin tăierea lacătului cu o foarfecă pe care acesta a luat-o de acasă, la recomandarea învinuitului P., lacătul fiind aruncat de însuși învinuitul S. D..
La începutul lunii ianuarie 2013, învinuiții A. A. și S. D. D. au mers din nou la locuința aceleiași părți vătămate, pe timp de noapte, și, din celălalt corp de clădire, au sustras o combină muzicală cu 2 boxe, aceste bunuri fiind transportate la locuința lui S. D. D., urmând ca acesta să le valorifice și să împartă banii.
La data de 27 ianuarie înv. S. D. D., conform propriei declarații, i-a propus învinuitului R. N. să meargă împreună la partea vătămată V. N. pentru a sustrage bunuri. În baza acestei hotărâri, în jurul orei 1830, înv. R. N. s-a deplasat cu căruța sa la domiciliul înv. S. D. D.. Cei doi au lăsat căruța în curte și au plecat pe jos la locuința părții vătămate, cu scopul de a sustrage bunuri. Au intrat și de această dată prin spărtura din gard, au pătruns în interior, de unde au sustras îmbrăcăminte, încălțăminte, perdele și alte bunuri textile, umplând patru saci, pe care i-au transportat în afara imobilului părții vătămate. S. D. D. și-a sunat fratele minor, numitul S. M., cerându-i să ia căruța cu calul din curte și să vină în locul indicat. Acesta s-a conformat cererii fratelui său, iar bunurile au fost transportate și ascunse la domiciliul înv. S. D. D.. Potrivit declarației acestuia, fratele său minor nu avea cunoștință de proveniența bunurilor, aflând acest aspect abia după ce au ajuns la domiciliu.
R. N. a luat la plecare o parte din bunuri, respectiv o pătură și doi saci în care se aflau bunuri sustrase, menționând că le va valorifica în . prieteni. A doua zi, aflând că poliția cercetează furtul săvârșit în dauna părții vătămate V. N., învinuiții R. și S. D. D. s-au hotărât ca bunurile rămase la domiciliul fam. S. să fie transportate la domiciliul înv. R., acest transport urmând a fi efectuat cu căruța de minorul S. M.. În timp ce transporta bunurile, minorul a fost depistat de lucrătorii de poliție în condițiile mai sus arătate.
Fiind audiați, învinuiții au recunoscut faptele săvârșite în dauna părții vătămate V. N., au descris, cu unele diferențe, faptele și modalitatea de săvârșire a acestora și au contribuit la restituirea bunurilor către partea vătămată.
Cu privire la latura civilă a procesului penal s-a arătat că partea vătămată V. N. și-a recuperat parțial bunurile, motiv pentru care s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 30.000 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor nerecuperate.
Referitor la inculpații N. S. și R. N., s-a arătat că nu sunt la primul conflict cu legea penală, fiind condamnați anterior, fără a se putea reține starea de recidivă.
Toți învinuiții au recunoscut și descris faptele imputate și au contribuit la aflarea adevărului și la acoperirea prejudiciului.
Situația de fapt prezentată în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: reclamația și declarațiile părții vătămate V. N., proces-verbal de cercetare la fața locului din 30.01.2013, planșa fotografică ce cuprinde aspectele de la cercetarea la fața locului, declarația numitului T. N., declarațiile martorilor B. F., V. A., C. V., B. L. V., declarațiile învinuiților R. N., S. D. D., N. S., S. M., A. A. L. și P. D.-M., copii ale petelor de proveniență a bunurilor sustrase, procese-verbale de predare a bunurilor recuperate către partea vătămată, dovezi de ridicare a bunurilor de la persoanele care le-au achiziționat, fișe de cazier judiciar și proces-verbal prezentare material de urmărire penală.
În ședința publică din data de 11.03.2014, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților, reținându-se aplicarea dispozițiilor Noului Cod penal, ca lege penală mai favorabilă.
La individualizarea sancțiunilor penale aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere atât criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite, periculozitatea infractorului, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, situația familială și socială, cât și limitele de pedeapsă prevăzute de Codul penal și dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Sub aspectul laturii civile, instanța, analizând materialul probator administrat în faza de urmărire penală, a apreciat că sunt îndeplinite cerințele legale pentru admiterea în parte a acțiunii civile formulate de persoana vătămată V. N., care s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 127.358 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor nerecuperate, în baza adresei depuse la filele 52-54 din dosar și a susținerilor apărătorului ales al acesteia, în ședința publică din 08.10.2013, iar ulterior, în ședința publică din 13.05.2014, a menționat că este de acord să fie despăgubită de inculpați cu suma de 30.000 lei, recunoscută de aceștia.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că cea mai mare parte a bunurilor sustrase aparțineau societății EUROVIA INVEST S.R.L., iar nu părții civile V. N..
În drept, potrivit dispozițiilor art. 1357 alin. 2 Cod civil, „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare”, iar potrivit alin. 2 „autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”.
Instanța a apreciat că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpaților P. D.-M., A. A.-L., S. D.-D. și R. N., în baza art. 1357 Cod civil, în sensul existenței unei fapte ilicite, ce a creat în patrimoniul părții civile un prejudiciu, și a legăturii de cauzalitate între acestea.
Împotriva sentinței penale nr. 213/02.12.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul penal nr._ a declarat apel inculpatul R. N., care a solicitat înlăturarea dispozițiilor art. 77 lit. a,d Cod penal și stabilirea unei alte modalități de executare a pedepsei, în condițiile art. 83 Cod penal sau art. 91 Cod penal.
Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, precum și din oficiu, conform art. 420 C. Pr. P.., curtea constată fondat apelul declarat de inculpatul R. N..
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția inculpatului R. N., din mijloacele de probă administrate în cauză rezultând cu certitudine că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii deduse judecății, astfel că sunt realizate condițiile prev. de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală pentru condamnarea inculpatului, aspect care nu a format obiect de critică în prezentul apel.
Sub aspectul stării de fapt se constată că la data de 27 ianuarie inculpatul S. D. D. i-a propus lui R. N. să meargă împreună la partea vătămată V. N. pentru a sustrage bunuri. În baza acestei hotărâri, în jurul orei 1830, inculpatul R. N. s-a deplasat cu căruța sa la domiciliul lui S. D. D.. Cei doi au lăsat căruța în curte și au plecat pe jos la locuința părții vătămate, cu scopul de a sustrage bunuri. Au pătruns în interior, de unde au sustras îmbrăcăminte, încălțăminte, pături și alte bunuri textile, umplând patru saci, pe care i-au transportat în afara imobilului părții vătămate. Inculpatul R. N. a luat la plecare o parte din bunuri, respectiv o pătură și doi saci în care se aflau bunuri sustrase. A doua zi, aflând că poliția cercetează furtul săvârșit în dauna părții vătămate V. N., inculpații R. și S. D. D. s-au hotărât ca bunurile rămase la domiciliul familiei S. să fie transportate la domiciliul lui R., acest transport urmând a fi efectuat cu căruța de minorul S. M.. În timp ce transporta bunurile, minorul S. M. a fost depistat de lucrătorii de poliție.
Curtea constată că inculpatul R. N. a participat la săvârșirea unui singur act material de furt calificat, în data de 27.01.2013, împreună cu inculpatul S. D. D., iar după sustragerea bunurilor cei doi au fost ajutați de minorul S. M. la transportarea bunurilor.
Având în vedere acestă stare de fapt, prima instanță a stabilit în mod corect că fapta inculpatului R. N. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1, lit. b și d C. pen., conform Noului Cod penal.
Prima instanță a apreciat că dispozițiile Noului Cod penal sunt mai favorabile inculpatului, întrucât sunt prevăzute limite de pedeapsă mai reduse pentru infracțiunea de furt calificat. Aprecierea primei instanțe este valabilă, în măsura în care s-a optat pentru aplicarea unei pedepsei privative de libertate, dar în cazul în care instanța se orientează către o pedeapsă neprivativă de libertate se impune reanalizarea legii penale mai favorabile.
Curtea constată că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod Penal (aprobat prin Legea nr. 286/2009), care impune examinarea noilor dispoziții pentru a stabili legea care este mai favorabilă inculpatului, întrucât prevederile art. 5 Cod penal obligă la aplicarea legii penale mai favorabile, atunci când de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale.
Conform Codului penal din 1968, fapta inculpatului R. N. întrunește elementele constitutive ale infracțiuni de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i, pedepsită cu închisoarea de la 3 la 15 ani.
În actualul Cod penal, aprobat prin Legea nr. 286/2009, fapta inculpatului are corespondent în infracțiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1, lit. b și d C. penal. Această infracțiune este pedepsită în actualul Cod penal cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Strict din perspectiva limitelor de pedeapsă, Noul Cod penal este mai favorabil, însă pentru a dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei sunt stabilite condiții suplimentare, se dă posibilitatea instanței de stabilire a unor obligații mai numeroase, dar este eliminat și efectul reabilitării de drept la finalul termenului de încercare.
Astfel, pentru a dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 91 Cod penal, trebuie îndeplinite următoarele condiții:
- pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani;
- infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
- infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;
- în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
În cauză, inculpatul nu s-a prezentat în fața primei instanțe și nici în apel pentru a-și manifesta eventualul acord de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, locuind în Germania, iar în lipsa acordului nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Acordul exprimat prin intermediul apărătorului ales nu este valabil, întrucât manifestarea de voință trebuie să provină personal de la inculpat.
Conform art. 861 Cod penal din 1968, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se poate dispune dacă:
- pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani;
- infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, afară de cazurile când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38;
- se apreciază, ținând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârși infracțiuni.
În condițiile în care se aplică o pedeapsă egală cu minimul special, adică 3 ani închisoare ( având în vedere că în contextul Noului Cod penal prima instanță a aplicat tot o pedeapsă egală cu minimul special, adică 1 an închisoare ), iar instanța de apel consideră suficientă o condamnare în regim neprivativ de libertate, se creează toate condițiile legale pentru a se putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Așadar, în măsura în care se optează pentru aplicarea unei pedepse a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere, chiar dacă cuantumul pedepsei este mai mare, în ansamblu regimul sancționator este mai ușor.
Curtea apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat și, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârși infracțiuni, având în vedere conduita sinceră a acestuia, gradul mai redus de pericol social al faptei comise, participația sa la comiterea unui singur act material, acordul pentru acoperirea prejudiciului, existența unui cadru familial, a unui loc de muncă în Germania și a unei locuințe în aceeași țară, deținută în baza unui contract de închiriere; curtea mai reține că inculpatul are un copil minor cu grave probleme de sănătate, care este tratat pe teritoriul Germaniei, astfel că preocuparea pentru starea de sănătate a copilului și încadrarea în muncă pot constitui factori inhibitori al comportamentului infracțional, așa încât să nu fie necesară executarea pedepsei în regim privativ de libertate. Inculpatul a mai fost condamnat anterior, în anul 2004, în minoritate, însă timpul îndelungat trecut de la condamnarea anterioară indică faptul că inculpatul nu a perseverat în activitatea infracțională.
În raport de aceste considerente, curtea concluzionează că este oportună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, care în cazul inculpatului R. N. nu poate fi dispusă decât în condițiile Codului penal din 1968, motiv pentru care acesta are în concret caracterul de lege penală mai favorabilă. Este real că pedeapsa aplicată inculpatului este în cuantum de 3 ani închisoare, mai mare decât cea stabilită potrivit Noului Cod penal, însă modalitatea de executare face ca în concret Codul penal din 1968 să constituie lege penală mai favorabilă. În aprecierea curții, o pedeapsă de 3 ani închisoare, în condițiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere este mai ușoară decât o pedeapsă de 1 an închisoare, executată în regim privativ de libertate. Nu se poate considera astfel că se agravează situația inculpatului în propria cale de atac.
În consecință, curtea reține că prima instanță a stabilit în mod greșit legea penală mai favorabilă și a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1, lit. b și d C. pen., dat fiind că mai favorabil în concret este Codul penal din 1968, ceea ce impune menținerea încadrării juridice din actul de sesizare a instanței, respectiv art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a,g,i Cod penal din 1968.
Nu se va mai reține circumstanța agravantă prev. de art. 75 lit. c Cod penal din 1968 - săvârșirea faptei împreună cu un minor, dat fiind că minorul S. M. a participat doar la transportarea bunurilor, fiind chemat de inculpatul S. D. D. după ce infracțiunea de furt calificat se consumase și bunurile fuseseră sustrase, fiind depuse în afară imobilului persoanei vătămate. Circumstanța agravantă prev. de art. 75 lit. c Cod penal din 1968 presupune participarea minorului la săvârșirea infracțiunii, însă în speță contribuția minorului a survenit după consumarea faptei, din acest motiv minorul a fost cercetat penal pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, iar nu pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.
Ca atare, în mod greșit prima instanță reținuse incidența circumstanțelor agravantă prev. de art. 77 lit. a,d Cod penal, dar prin efectul schimbării încadrării juridice nu mai prezintă interes acest motiv de apel, întemeiat de altfel.
În concluzie, curtea constată că apelul inculpatului R. N. este întemeiat, din perspectiva stabilirii unui regim de executare neprivativ de libertate, care însă implică reanalizarea legii penale mai favorabile și condamnarea inculpatului potrivit Codului penal din 1968.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală curtea va admite apelul declarat de inculpatul R. N. împotriva sentinței penale nr. 213/02.12.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală se va desființa în parte sentința penală apelată și încheierea de ședință din data de 11.03.2014 ( prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpat ) și, rejudecând, se va înlătura schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul R. N..
În baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a,g,i Cod penal din 1968 va fi condamnat inculpatul R. N. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 861 Cod penal din 1968 se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului R. N. pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit in condițiile art. 862 Cod penal din 1968.
În baza art. 863 alin. 1 lit. a-d Cod penal din 1968 inculpatul R. N. se va supune, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere:
a)- sa se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune C. ;
b)- sa anunțe, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;
c)- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d)- sa comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
Datele prevăzute la lit. b, c si d se vor comunica Serviciului de Probațiune C., organ desemnat cu supravegherea inculpatului.
În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1968 a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 1,2 Cod penal din 1968 se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1968, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal din 1968 se va constata suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. lit. a teza a II-a ( dreptul de a fi ales ) și lit. b Cod penal din 1968 pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
În baza art. 272 Cod procedură penală suma de 50 lei, reprezentând onorariu parțial apărător desemnat din oficiu - avocat G. M., se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de inculpatul R. N., fiul lui V. și C., născut la data de 01.08.1986 în C., jud. C., cu domiciliul în comuna Independența, ., jud. C., având CNP_, împotriva sentinței penale nr. 213/02.12.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală desființează în parte sentința penală apelată și încheierea de ședință din data de 11.03.2014 și, rejudecând:
Înlătură schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul R. N..
În baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a,g,i Cod penal din 1968 condamnă inculpatul R. N. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 861 Cod penal din 1968 dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului R. N. pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit in condițiile art. 862 Cod penal din 1968.
În baza art. 863 alin. 1 lit. a-d Cod penal din 1968 inculpatul R. N. se va supune, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere:
a)- sa se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune C. ;
b)- sa anunțe, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;
c)- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d)- sa comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
Datele prevăzute la lit. b, c si d se vor comunica Serviciului de Probațiune C., organ desemnat cu supravegherea inculpatului.
În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1968 a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 1,2 Cod penal din 1968 interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1968, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal din 1968 constată suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. lit. a teza a II-a ( dreptul de a fi ales ) și lit. b Cod penal din 1968 pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 272 Cod procedură penală suma de 50 lei, reprezentând onorariu parțial apărător desemnat din oficiu - avocat G. M., se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.06.2015.
Președinte,Judecător,
C. CoadăMarius D. M.
Grefier,
C. A.
Jud.fond A.C.D.
Red.dec.jud.M.D.M./8 ex./29.06.2015
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 85/2015. Curtea de Apel... | Furtul calificat (art. 209 C.p.). Decizia nr. 96/2015. Curtea de... → |
|---|
