Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 601/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 601/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 19-06-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 601/P
Ședința publică de la 19 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. C. M.
Judecător M. U.
Grefier I. C.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror L. S.
Pe rol judecarea apelului penal declarat de inculpatul N. C. – domiciliat în C., .. 32, împotriva sentinței penale nr. 86/30.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ având ca obiect infracțiuni privind circulația pe drumurile publice (OUG 195/2002).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 4.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 19.06.2015, când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Asupra apelului penal de față;
Prin sentința penală nr. 86/30.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, s-au dispus următoarele:
„În baza art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 și art.396 alin.10 C.proc.pen condamnă pe inculpatul N. C. (fiul lui G. și E., născut la data de 30.04.1976 în mun. C., jud. C., domiciliat în mun. C., ..32, jud. C., cetățean român, necăsătorit, 1 copil minor în întreținere, stagiu militar nesatisfăcut, 10 clase, cu loc de muncă, muncitor necalificat, CNP:_) la pedeapsa de 1 (unu) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere – fapta din 22.12.2012.
În baza art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 și art.396 alin.10 C.proc.pen condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge – fapta din 22.12.2012.
În baza art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 și art.396 alin.10 C.proc.pen condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere – fapta din 24.10.2013.
În baza art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 și art.396 alin.10 C.proc.pen condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 1 (unu) an și 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge – fapta din 24.10.2013.
În baza art.33 lit.a și b și art.34 alin.1 lit.b C.pen. 1969 constată că cele patru infracțiuni sunt concurente, contopește pedepsele de 1 an și 4 luni închisoare cu pedepsele de 1 an închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 1 an și 3 luni închisoare și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare care va fi executată în regim de detenție, conform art.57 C.pen.
În baza art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal raportat la art.71 alin.1 C.pen. 1969 interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b C.pen. 1969.
În baza art.272 raportat la art.274 alin.1 C.proc.pen. obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 2.400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare ( 2.000 lei din cursul urmăririi penale și 400 de lei din faza de judecată).
În baza art.274 alin.1 teza finală raportat la art. 272 alin. 2 C.proc.pen. dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariilor parțiale ale avocaților din oficiu în cuantum total de 200 de lei conform împuternicirilor seriile AV nr.1754 și AV nr.4693 (câte 100 de lei fiecare), sumă ce rămâne în sarcina statului.”
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
- „Situația de fapt și încadrarea juridică reținută prin actele de sesizare:
Prin rechizitoriul nr._/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 18.12.2013 sub nr._, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimis în judecată inculpatul N. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, reținându-se în esență că la data de 22.12.2012, în jurul orei 23:10, a condus autoturismul marca Audi 80 Avânt, cu nr. de înmatriculare TX-4835-TX, pe .. C., fără să posede permis de conducere și în timp ce avea o îmbibație alcoolică peste limita legală, și anume de 1,00 g/l alcool pur în sânge, la prima probă de sânge recoltată (ora 23:50) și de 0.85 g/l alcool pur în sânge la a doua probă recoltată (ora 00:50), conform B.A.T.A. nr.1647-1648A12/09.01.2013 emis de S.J.M.L. C..
Pentru dovedirea situației de fapt au fost menționate următoarele mijloace de probă: procesul – verbal de constatare (f. 7-12 d.u.p.); adresa nr._/07.01.2013 a I.P.J. C. – Serviciul Rutier (f. 43 d.u.p.); B.A.T.A. nr.1647-1648A 12/09.01.2013 emis de S.J.M.L. C. (f. 45 d.u.p.); declarațiile martorilor Ș. C. și L. L. (f. 50-53); declarațiile inculpatului (f. 57-59 d.u.p.) și certificatul de cazier judiciar (f. 41 d.u.p.).
La termenul din 22.01.2015, în temeiul art.43 alin.1 și 2 lit.a, 44 alin.1 și art.45 alin.1 C.proc.pen. instanța a dispus reunirea la prezentul dosar a cauzei înregistrate pe rolul Judecătoriei C. la data de 07.08.2014 sub nr._/212/2014.
Astfel, prin rechizitoriul nr._/P/2013 același inculpat a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, reținându-se în esență că la data de 24.10.2013, în jurul orei 04:00, a condus autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare TX-4835-TX pe . direcția . . mun. C., având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,20 g/l alcool pur în sânge la singura probă recoltată, conform B.A.T.A. nr.1375/31.10.2013 emis de S.J.M.L. C. și fără a poseda permis de conducere pentru vreo categorie de autovehicule.
Pentru dovedirea situației de fapt au fost menționate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de depistare în trafic a inculpatului din data de 24.10.2013 (f. 7, 8 d.u.p.), adresa nr._/28.11.2013 emisă de Serviciul Rutier C. (f. 13 d.u.p.);
buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr.1375/A12/31.10.2013 (f. 12 d.u.p.), declarațiile martorului O. N. (f. 15, 16 d.u.p.) și declarațiile inculpatului (f. 19-25; 29, 30 d.u.p.).
- Desfășurarea procedurii în camera preliminară și cercetarea judecătorească:
În ședința publică din data de 20.03.2014, având în vedere dispozițiile art.6 alin.2 din Legea nr.255/2013 și art.343 C.proc.pen., cauza a fost trimisă judecătorului de cameră preliminară, inculpatul și avocatul având posibilitatea să depună cereri sau excepții.
Prin încheierea din camera de consiliu din 08.05.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu au fost formulate cereri și excepții de către inculpat sau avocat și nici nu s-a considerat necesar ca din oficiu să se invoce vreo excepție, motiv pentru care, în temeiul art.346 alin.2 C.proc.pen., a constatat competența instanței, legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul nr._/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
De asemenea, prin încheierea din camera de consiliu din 03.10.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu au fost formulate cereri și excepții de către inculpat sau avocat și nici nu s-a considerat necesar ca din oficiu să se invoce vreo excepție, motiv pentru care, în temeiul art.346 alin.2 C.proc.pen., a constatat competența instanței, legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus de asemenea începerea judecății.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 22.01.2015 s-a dispus reunirea dosarului nr._/212/2014 la dosarul nr._ pentru considerentele arătate la acea dată.
La termenul din 22.01.2015, fiindu-i aduse la cunoștință dispozițiile art.374 alin.4, art.375 și art.396 alin.10 C.proc.pen., inculpatul a arătat că recunoaște faptele în modalitatea descrisă în ambele rechizitoriu și a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, fiind audiat sub acest aspect, declarația fiind atașată la dosarul cauzei (f. 30, 31). De asemene, în temeiul art.100 alin.3 C.proc.pen. instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru inculpat.
La solicitarea instanței a fost atașată fișa de cazier actualizată a inculpatului (f. 3).
- Situația de fapt reținută de instanță:
În fapt, în noaptea de 22.12.2012, în jurul orei 23:10, lucrătorii de poliție din cadrul I.P.J. C. – Serviciul Rutier, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au fost sesizați prin intermediul serviciului de dispecerat că pe .. C., în dreptul băncii B.R.D. a avut loc un accident de circulație din care au rezultat pagube material, astfel încât s-au deplasat la locul indicat (f. 8 d.u.p. – proces verbal de constatare). S-a consemnat în procesul-verbal de constatare că la volanul autoturismului Audi 80 Avant cu nr. de înmatriculare TX-4835-TX s-a aflat inculpatul N. C..
Martora Ș. C. a declarant că în noaptea de 23:10, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe . cum autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare TX-4835-TX a derapat, acroșând autoturismul marca Toyota cu nr. de înmatriculare_ care era parcat regulamentar în dreptul băncii B.R.D.
În același sens sunt și declarațiile martorului L. L., proprietarul autoturismului Toyota, care a arătat că a auzit o bubuitură și, în momentul în care s-a uitat pe fereastră, a văzut cum un autoturismul i-a avariat mașina Toyota Avensis. Martorul a coborât în stradă, s-a întâlnit cu șoferul care i-a spus că a derapat și, deoarece acesta din urmă emana halenă alcoolică, a sesizat organele de poliție.
Inculpatul a declarat verbal lucrătorilor de poliție că nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, aspect care de altfel rezultă și din adresa nr._/07.01.2013 a I.P.J. C. – Serviciul Rutier; deoarece inculpatul emana halenă alcoolică a fost testat și cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind de 0,56 mg/l alcool pur în aerul expirat. Atât valoarea alcoolemiei, cât și faptul că inculpatul a declarant că nu posedă permis de conducere sunt confirmate de declarațiile celor doi martori.
Față de rezultatul alcooltest inculpatul a fost ulterior condus la Spitalul Clinic Județean de Urgență C. unde i s-au recoltat două probe biologice de sânge, rezultatul fiind de 1 g/l alcool pur în sânge la ora 23:50, respective 0,85 g/l alcool pur în sânge la 00:50, rezultate necontestate de inculpat – B.A.T.A. nr.1647-1648A 12/09.01.2013 emis de S.J.M.L. C..
Fiind audiat chiar în acea seară inculpatul a arătat că nu poseda permis de conducere pentru vreo categorie de autovehicule și, cu toate acestea, s-a urcat la volan după ce anterior consumase băuturi alcoolice – 300 ml. Ulterior, inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere.
În legătură cu celelalte două fapte ce i se rețin în sarcină inculpatului, din probatoriul administrat în cauză rezultă următoarea situație de fapt:
Astfel, la data de 24.10.2013, în jurul orei 02:15, polițiștii din cadrul Secției 4 Poliție C., fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au procedat la verificarea în trafic a autoturismului marca Audi cu număr de înmatricula TX-4835-TX care se deplasa pe . . direcția .-verbal – f. 7 d.u.p.).
La volanul autoturismului a fost identificat inculpatul N. C. care, la solicitarea polițiștilor, a declarant că nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, fiind însoțit în mașină de martorul O. N.. Acesta din urmă a declarant în fața organelor judiciare că s-a întânit cu inculpatul în acea seară în jurul orei 20:00; acesta din urmă și-a cumpărat o bere pe care a băut-o și l-a rugat pe martor să îl însoțească să își ia mașina din service. Inculpatul și-a luat mașina din service și, ulterior, s-au deplasat pe . un prieten unde au băut o sticlă de vin. Ulterior, au plecat să probeze mașina, fiind opriți de organelle de poliție pe . a arătat că nu cunoștea faptul că inculpatul nu posedă permis de conducere.
Aspectele relevate de martor în legătură cu consumul de alcool au fost constatate și de către organele de poliție, inculpatul fiind supus unui alcooltest, rezultatul fiind de 0,81 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic Județean de Urgență C. unde i-a fost recoltată o singură probă de sânge, inculpatul refuzând recoltarea celei de-a doua probe pe motiv că nu i se pare relevant (f. 19 d.u.p.).
În urma analizelor toxicologice a rezultat că inculpatul avea o alcoolemie la ora 03:37 de 1,20 g/l alcool pur în sânge conform B.A.T.A. nr.1375/31.10.2013 emis de S.J.M.L. C.. De asemenea, potrivit adresei nr._/28.11.2013 emisă de Serviciul Rutier C. (f. 13 d.u.p.) a rezultat că la data de 24.10.2013 inculpatul nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.
Deși initial, în declarația din acea seară, inculpatul a precizat că a condus autoturismul pe drumurile publice (f. 19 d.u.p.), ulterior, la 03.12.2013 acesta a menționat că a declarat cu acea ocazie că a condus autoturismul deoarece așa i-a spus polițistul să scrie. În plus, acesta a menționat că autoturismul fusese luat din service de către prietenul său P. M., însă la un moment dat autoturismul a rămas fără benzină, motiv pentru care i-a dat acestuia un bidon să se ducă să ia combustibil pentru a reporni autoturismul. Între timp, inculpatul a arătat că s-a așezat pe locul șoferului și, împreună cu martorul O., au început să consume vin dintr-o sticlă. După aproximativ 10 min au apărut organele de poliție care l-au legitimate și l-au condus la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge.
Ulterior, la 18.12.2013, inculpatul prezintă în mare aceeași situație de fapt, însă cu mult mai multe detalii, insistând că nu a condus autovehiculul pe drumurile publice și că accidental se afla pe locul șoferului, mașind fiind oricum în staționare.
Declarațiile inculpatului nu se coroborează însă cu niciun mijloc de probă, martorul O. N. menționând expres în declarația data în 03.12.2013 că inculpatul a fost singurul care a condus autoturismul Audi, organelle judiciare făcând demersuri inclusiv pentru a-l audia pe numitul P. C., însă acesta nu a fost identificat. Totodată, deși inculpatul a declarant că el și acest P. sunt colegi la o societate comercială, managerul . a menționat că cei doi nu sunt angajați ai sociatății comerciale.
La termenul de judecată din 22.01.2015 inculpatul a recunoscut faptele astfel cum sunt descrise în actul de sesizare.
Față de probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate în vreun fel de inculpat, rezultă că acesta a săvârșit toate faptele ce i se rețin în sarcină.
- Încadrarea juridică a faptelor reținută de către instanță:
Instanța constată că în conformitate cu art.104 din Legea nr.255/2013 privind Legea de punere în aplicare a C.proc.pen. (LPANCPP), pe data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr.135/2010 privind Noul Cod de Procedură Penală. Conform art.246 din Legea nr.187/2012, de la aceeași dată a intrat în vigoare și Legea nr.286/2009 privind Codul Penal.
Referitor la modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile (art.5 C.pen.), instanța constată că prin decizia nr. 265/6 mai 2014, publicată în M.Of. nr. 372/20.05.2014, Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. În considerente deciziei, Curtea Constituțională a reținut că, în caz de tranziție, judecătorul este ținut de aplicarea legii penale mai favorabile, în ansamblu, fapt justificat prin aceea că nu trebuie să ignore viziunea fie preponderent represivă, așa cum este cazul Codului penal din 1969, fie preponderent preventivă, așa cum este cazul actualului Cod penal. Soluția se impune pentru că nu poate fi încălcată finalitatea urmărită de legiuitor cu ocazia adoptării fiecărui cod în parte, deoarece nu întâmplător cele două coduri, deși fiecare cu o concepție unitară proprie, au viziuni diferite asupra modului în care sunt apărate valorile sociale de către legea penală.
De asemenea, în legătură cu decizia nr.2 din 14 aprilie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Curtea Constituțională a constatat că odată cu publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, efectele Deciziei nr.2 din 14 aprilie 2014 a instanței supreme încetează în conformitate cu prevederile art.147 alin.4 din Constituție și cu cele ale art.4771 din C.proc.pen.
În aceeași măsură, instanța de contencios constituțional a impus modalitatea de aplicare a deciziei Curții Constituționale de către instanțele de judecată, arătând că art.5 alin.2 C.pen. nu sunt incidente ca efect al pronunțării prezentei decizii, întrucât, în acest caz, Curtea nu declară neconstituțională o prevedere legală, astfel că nu se produc consecințe asupra existenței normative în ordinea juridică a prevederii supuse controlului, ci se stabilește doar, pe cale de interpretare, un unic înțeles constituțional al art.5 din Codul penal.
Față de acestea, având în vedere că potrivit art. 147 alin. 4 din Constituție deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii, instanța constată că singura modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile în cauza de față este prin stabilirea, în mod concret, a mecanismului de răspundere penală conform ambelor coduri și de a aplica inculpatului mecanismul răspunderii penale cel mai favorabil.
Sub acest aspect, din perspectiva limitelor de perdeapsă, pentru infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere (art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată; art.335 alin.1 C.pen. 2009), limitele de pedeapsă sunt aceleași, respectiv închisoarea de la 1 la 5 ani (de la 8 luni la 3 ani și 4 luni ca urmare a aplicării art.396 alin.10 C.proc.pen.).
De asemenea, pentru infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge limitele pedepsei închisorii sunt aceleași (art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002; art.336 alin.1 C.pen. 2009) – închisoarea de la 1 la 5 ani, respectiv de la 8 luni la 3 ani și 4 luni ca urmare a aplicării art.396 alin.10 C.proc.pen., cu mențiunea că potrivit art.336 C.pen. 2009 inculpatului i s-ar putea aplica și pedeapsa amenzii penale. Însă, simpla posibilitate de aplicare a pedepsei amenzii penale nu poate conduce automat la concluzia că legea nouă este mai favorabilă, câtă vreme instanța, pentru motivele ce vor fi detaliate la individualizarea pedepsei, se va orienta către pedeapsa închisorii. Prin urmare, nu prin raportare la limitele de pedeapsă va fi determinată legea penală mai favorabilă în speță.
Astfel cum se va arăta, instanța apreciază că pentru toate cele patru infracțiuni se impune stabilirea unei pedepse cu închisoarea, faptele fiind în concurs ideal și formal (art.33 lit.a și b C.pen. 1969, art.38 alin.1 și 2 C.pen. 2009), motiv pentru care dispozițiile legii vechi devin mai favorabile câtă vreme în cazul contopirii celor patru pedepse instanța va aplica pedeapsa cea mai grea, aplicarea unui spor de pedeapsă fiind facultativ (art.34 alin.1 lit.b C.pen. 1969), în timp ce în cazul legii noi sporul este obligatoriu, la pedeapsa cea mai grea adăugându-se un spor de o treime din totalul pedepselor stabilite și care nu se execută (art.39 alin.1 lit.b C.pen. 2009). Or, în cazul inculpatului, instanța consideră că, nu se impune aplicarea unui spor de pedeapsă, motiv pentru care legea veche este mai favorabilă, pedeapsa rezultantă fiind mai mică în acest caz decât în situația în care s-ar aplica legea nouă. Analiza se oprește aici câtă vreme, pentru motivele care vor fi arătate, instanța consideră că se impune executarea pedepsei rezultante în regim de detenție.
Legea veche este mai favorabilă și va ultraactiva, astfel încât faptele inculpatului N. C. care la data de 22.12.2012, în jurul orei 23:10, a condus autoturismul marca Audi 80 Avant cu nr. de înmatriculare TX-4835-TX pe .. C., fără a poseda permis de conducere pentru vreo categorie de autovehicule și având o îmbibație alcoolică de 1,00 g/l alcool pur în sânge – proba I, respectiv 0,85 g/l alcool pur în sânge – proba a II-a, conform B.A.T.A. nr. 1647-1648A12/09.01.2013 emis de S.J.M.L. C., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.5 C.pen. 2009.
Faptele aceluiași inculpat care la data de 24.10.2013, în jurul orei 02:15, a condus autoturismul marca Audi 80 Avant cu nr. de înmatriculare TX-4835-TX pe . . . mun. C., fără a poseda permis de conducere pentru vreo categorie de autovehicule și având o îmbibație alcoolică de 1,20 g/l alcool pur în sânge conform B.A.T.A. nr.1375/31.10.2013 emis de S.J.M.L. C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.5 C.pen. 2009.
În privința infracțiunilor prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, elementul material al laturii obiective constă în conducere pe drumurile publice (.. C. – fapta din 22.12.2012; . . . mun. C. – fapta din 24.10.2013) a unui autovehicul (autoturismul marca Audi 80 Avant cu nr. de înmatriculare TX-4835-TX), fără ca inculpatul să posede permis de conducere pentru vreo categorie de autovehicule; în cauză, inculpatul nu avea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, după cum rezultă din adresele nr._/07.01.2013 și nr._/28.11.2013 emise de I.P.J. C. – Serviciul Rutier.
Urmarea imediată a infracțiunilor s-a produs, inculpatul punând în pericol siguranța traficului și a celorlalți participanți la trafic ca o consecință directă a lipsei de pregătire a acestuia, atât în ceea ce privește cunoașterea normelor care reglementează circulația pe drumurile publice, cât și în ceea ce privește manevrarea autovehiculului.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă din însăși săvârșirea faptelor, infracțiunea prevăzută de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată fiind o infracțiune de pericol.
Din punct de vedere subiectiv inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale în ambele cazuri (respectiv punerea în pericol a celorlalți participanți la trafic), nu l-a urmărit, dar a acceptat posibilitatea producerii acestuia, ceea ce caracterizează forma de vinovăție a intenției indirecte prevăzută de art.19 alin.1 pct.1 lit.b C.pen. 1969.
Cu referire la infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge,elementul material al laturii obiective constă în acțiunea de conducere a unui vehicul (autoturismul marca Audi 80 Avant cu nr. de înmatriculare TX-4835-TX), pe un drum public – .. C. – fapta din 22.12.2012; . . . mun. C. – fapta din 24.10.2013 – având o îmbibație alcoolică mai mare de 0,80 g/l alcool pur în sânge (în cauză 1,00 g/l alcool pur în sânge – proba I, respectiv 0,85 g/l alcool pur în sânge – proba a II-a, conform B.A.T.A. nr. 1647-1648A12/09.01.2013 emis de S.J.M.L. C. – fapta din 22.12.2012, reapectiv 1,20 g/l alcool pur în sânge conform B.A.T.A. nr.1375/31.10.2013 emis de S.J.M.L. C. – fapta din 24.10.2013).
Urmarea imediată constă în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice și crearea unei stări de pericol din cauza aflării pe drumurile publice a unor autovehicule conduse de persoane care, consumând băuturi alcoolice, nu mai sunt în plenitudinea aptitudinilor fizice și psihice, au o viteză de reacție scăzută și simțuri diminuate, ce le împiedică să răspundă prompt la situațiile periculoase din trafic.
Fiind infracțiuni de pericol, legătura de cauzalitate între faptă și urmarea produsă rezultă din însăși săvârșirea faptei (ex re).
Din punct de vedere subiectiv, în cazul ambelor infracțiuni inculpatul a prevăzut rezultatul faptelor sale (respectiv punerea în pericol a celorlalți participanți la trafic), nu l-a urmărit, dar a acceptat posibilitatea producerii acestuia, ceea ce caracterizează forma de vinovăție a intenției indirecte prevăzută de art.19 alin.1 pct.1 lit.b C.pen. 1969.
În aceste condiții, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.86 alin.1 și art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, văzând și prevederile art.396 alin.2 C.proc.pen, instanța reține că dincolo de orice dubiu rezonabil faptele există, au fost săvârșite de către inculpatul N. C. și constituie infracțiuni, motiv pentru care va dispune condamnarea acestuia.
- Individualizarea judiciară a pedepselor:
La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanța va avea în vedere, pe lângă atingerea scopului pedepselor stabilit de art.52 C.pen, și dispozițiile art.72 C.pen, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Limitele de pedeapsă vor fi reduse cu o treime, conform dispozițiilor art.396 alin.10 C.proc.pen. privind procedura în cazul recunoașterii învinuirii.
Referitor la cele două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, incriminarea protejează o valoare socială importantă, respectiv siguranța desfășurării circulației pe drumurile publice și protejarea celorlalți participanți la trafic de pericolul pe care îl reprezintă conducerea unui autovehivul fără a avea pregătirea teoretică și practică necesară. Gradul de pericol social abstract al faptei este relevat de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, de la 1 an la 5 ani închisoare și, ca urmare a aplicării art.396 alin.10 C.proc.pen de la 8 luni la 3 ani și 4 luni închisoare.
În speță, cu privire la infracțiunea comisă la 22.12.2012, nepregătirea inculpatului a generat o stare de pericol care de altfel s-a și concretizat, inculpatul derapând cu autoturismul în condițiile unui carosabil alunecos, acroșând autoturismul cu nr. de înmatriculare_ . Având în vedere și condițiile meteorologice de la acea data, astfel cum rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto, ținând cont de împrejurarea că inculpatul a condus pe timp de noapte, în oraș, de urmările produse ca urmare a lipsei de experiență la volan, fapta inculpatului este de o gravitatea mare.
În ceea ce privește infracțiunea din 24.10.2013, inculpatul, constată de asemenea că inculpatul a condus pet imp de noapte, pe străzile din municipiul C., ceilalți participanți la trafic fiind într-un real pericol, înlăturat doar ca urmare a opririi în trafic a inculpatului de către organele de poliție.
În legătură cu celelalte două infracțiuni ce i se rețin în sarcină inculpatului, instanța constată că infracțiunea prevăzută de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată protejează o valoare socială importantă, respectiv siguranța desfășurării circulației pe drumurile publice și protejarea celorlalți participanți la trafic de pericolul pe care îl reprezintă conducerea unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală. Gradul de pericol social abstract al faptei este relevat de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, de la 1 an la 5 ani închisoare și, ca urmare a aplicării art.396alin.10, de la 8 luni închisoare la 3 ani și 4 luni închisoare.
Rămân valabile aprecierile anterioare, având în vedere că faptele au fost săvârșite în concurs real și ideal, cu mențiunea că întreaga activitatea infracțională a inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social în condițiile în care, pe lângă lipsa de pregătire teoretică și practică, s-a suprapus și starea în care inculpatul se afla, respectiv sub influența băuturilor alcoolice, ceea ce a condus în mod evident la diminuarea reacțiilor acestuia, chiar dacă potrivit examenelor clinice, s-a prezentat în general pozitiv (echilibru păstrat, coerent, etc.). Conducerea de către inculpat a autovehiculului, pe timp de noapte, pe drumurile publice din mun. C., sub influența băuturilor alcoolice (chiar dacă rezultatele toxicologice au fost apropiate de limita legală – 0,85g/l alcool pur în sânge, 1, g/l alcool pur în sânge, 1,20 g/l alcool pur în sânge) au pus într-un pericol grav circulația rutieră pe raza mun. C..
Cu privire la persoana inculpatului, instanța va reține aspectele pozitive: faptul că are 39 de ani, cetățean român, cu un copil minor în întreținere, că are un loc de muncă (muncitor necalificat), obținând mai multe atestate profesionale.
Cu toate acestea, instanța nu poate trece peste atitudinea inculpatului din cursul urmăririi penale, de nerecunoaștere a faptei din 24.10.2013, cu toate că deja se întocmise dosar penal pe numele acestuia pentru fapta din 22.12.2012, ceea ce demonstrează o nărăvire a inculpatului, învederând organelor judiciare o situație de fapt imaginară, încercând cu tot prețul să scape de răspunderea penală. Inculpatul a încercat să acrediteze ideea că întregul dosar ar fi fost « fabricat » de organele judiciare, în ciuda tuturor probelor administrate și care au dovedit vinovăția acestuia.
Nu trebuie neglijată nici împrejurarea că inculpatul a fost reabilitat în anul 2010 prin sentința penală nr.837/16.07.2010, rămasă definitivă prin nerecurare la 28.07.2010 ; așadar, după ce a dovedit un comportament bun în societate în perioada 05.04._10, dovedind că s-a rebilitat, la nici doi ani a început săvârșirea infracțiunilor ce i se rețin în sarcină.
Problemele pe care inculpatul le-ar fi avut cu concubina sa și care ar fi stat la baza comportamentului său nu pot fi considerate ca aspecte pozitive, ci din contră, instanța constatând că inclusiv la momentul recunoașterii învinuirii acesta are tendința să paseze responsabilitatea pentru faptele sale.
Față de toate aceste considerente, ținând cont de gravitatea fiecărei infracțiuni în parte, de persoaana inculpatului, în baza art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 și art.396 alin.10 C.proc.pen îl va condamna pe inculpatul N. C. la pedeapsa de 1 (unu) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere – fapta din 22.12.2012.
În baza art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 și art.396 alin.10 C.proc.pen îl va condamna pe același inculpat la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge – fapta din 22.12.2012.
În baza art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 și art.396 alin.10 C.proc.pen îl va condamna pe același inculpat la pedeapsa de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere – fapta din 24.10.2013.
În baza art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 și art.396 alin.10 C.proc.pen îl va condamna pe același inculpat la pedeapsa de 1 (unu) an și 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge – fapta din 24.10.2013.
Ținând cont de faptul că pentru niciuna dintre infracțiuni nu a intervenit o hotărâre definitivă de condamnare, în baza art.33 lit.a și b și art.34 alin.1 lit.b C.pen. 1969 va constata că cele patru infracțiuni sunt concurente, va contopi pedepsele de 1 an și 4 luni închisoare cu pedepsele de 1 an închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 1 an și 3 luni închisoare și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare care va fi executată în regim de detenție, conform art.57 C.pen., modalitate de executare care, față de cele deja arătate, este unica în măsură să îl determine pe inculpat să respecte normele legale, să adopte o conduită normală în societate, să își asume și să înțeleagă consecințele faptelor sale.
În privința pedepselor accesorii, potrivit art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
Prin urmare, la stabilirea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi, instanța va avea în vedere atât dispozițiile art.64 și art.71 C.pen. 1969, dar și Decizia nr. LXXIV/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza S. și P. contra României, cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord).
Astfel, instanța subliniază strânsa legătură ce trebuie să existe între infracțiunea săvârșită și interzicerea unui drept (fapta comisă furnizând premisa că e nevoie de interzicerea acelui drept pentru apărarea valorilor ocrotite de legea penală).Or, natura faptelor săvârșite de inculpat, susține existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 alin.l lit.a teza a II-a și lit.b C.pen (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), instanța apreciind că, față de pericolul social concret al faptelor nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
În consecință, în baza art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal raportat la art.71 alin.1 C.pen. 1969, va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b C.pen. 1969 pe durata executării pedepsei rezultante.
- Cheltuieli judiciare:
În baza art.272 raportat la art.274 alin.1 C.proc.pen. instanța va obliga inculpatul la plata către stat a sumei de 2.400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare ( 2.000 lei din cursul urmăririi penale și 400 de lei din faza de judecată).
În baza art.274 alin.1 teza finală raportat la art. 272 alin. 2 C.proc.pen. va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariilor parțiale ale avocaților din oficiu în cuantum total de 200 de lei conform împuternicirilor seriile AV nr.1754 și AV nr.4693 (câte 100 de lei fiecare), sumă ce rămâne în sarcina statului.”
În termen legal împotriva acestei sentințe penale a formulat apel inculpatul N. C. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei.
La Curtea de Apel C. cauza a fost înregistrată sub același număr.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale nr. 86/30.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, prin prisma criticil0or aduse de inculpat și sub toate aspectele prev. de art. 417 al. 1,2 c.p.p., curtea constată că apelul formulat de inculpatul N. C. este nefondat pentru considerentele care urmează a fi analizate:
Curtea constată că, procedând la soluționarea cauzei prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, vinovăția inculpatului, dând faptelor comisă de acesta încadrarea juridică în acord cu dovezile produse, confirmând rechizitoriul.
Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul a solicitat să fie judecat conform procedurii prev. de art. 374, 375 cp.p.p. în baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, recunoscând faptele deduse judecății prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. nr._/P/2013 și prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. nr._/P/2012.
Sub aspectul situației de fapt, curtea constată că prima instanță a reținut în mod corect că prin că:
- la data de 22.12.2012, în jurul orei 23:10, a condus autoturismul marca Audi 80 Avânt, cu nr. de înmatriculare TX-4835-TX, pe .. C., fără să posede permis de conducere și în timp ce avea o îmbibație alcoolică peste limita legală, și anume de 1,00 g/l alcool pur în sânge, la prima probă de sânge recoltată (ora 23:50) și de 0.85 g/l alcool pur în sânge la a doua probă recoltată (ora 00:50), conform B.A.T.A. nr.1647-1648A12/09.01.2013 emis de S.J.M.L. C.;
- la data de 24.10.2013, în jurul orei 04:00, a condus autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare TX-4835-TX pe . direcția . . mun. C., având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,20 g/l alcool pur în sânge la singura probă recoltată, conform B.A.T.A. nr.1375/31.10.2013 emis de S.J.M.L. C. și fără a poseda permis de conducere pentru vreo categorie de autovehicule.
Relevante în stabilirea situației de fapt sunt următoarele mijloace de probă coroborate: procesul – verbal de constatare; adresa nr._/07.01.2013 a I.P.J. C. – Serviciul Rutier; B.A.T.A. nr.1647-1648A 12/09.01.2013 emis de S.J.M.L. C.; declarațiile martorilor Ș. C. și L. L.; declarațiile inculpatului și certificatul de cazier judiciar, proces-verbal de depistare în trafic a inculpatului din data de 24.10.2013, adresa nr._/28.11.2013 emisă de Serviciul Rutier C.; buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr.1375/A12/31.10.2013, declarațiile martorului O. N. și declarațiile inculpatului de recunoaștere a faptelor deduse judecății.
Constatând incidența disp. art. 396 al. 2 c.p.p. în sensul că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, mai presus de orice îndoială rezonabilă, întemeiat instanța fondului a pronunțat o hotărâre de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea a doua infracțiunii de conducere pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală și a doua infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicul.
Curtea observă că inculpatul nu a contestat situația de fapt, ci a solicitat reindividualizarea pedepselor în sensul reducerii cuantumului acestora, critică pe care curtea o apreciază ca fiind neîntemeită.
Astfel, se constată că prima instanță a făcut o interpretare și aplicare justă a disp. art. 72 cod penal din 1969 în raport de criteriile prevăzute în această dispoziție legală, respectiv dispozițiile cuprinse în partea generală a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în legea specială, gradul de pericol social al faptei, dedus din starea de pericol creată de acesta, care a circulat pe drumurile publice mun. C. în noapte de 22.12.2012 în jurul orelor 23,10 și în ziua de 24.10.2013 în jurul orei 4,00 tot în mun. C., parcurgând două bulevarde importante, intens circulate, cu autoturismul proprietate personală având în sânge o îmbibație alcoolică ridicată de 1 gr./litru alcool pur în sânge la prima faptă, iar la a doua faptă cu o îmbibație alcoolică ridicată de 1,20 gr./litru alcool pur în sânge, fără a poseda permis de conducere, punând în pericol siguranța circulației rutiere prin lipsa cunoștințelor teoretice și practice, ceea ce a condus la în noaptea de 23.10.2012, în timp ce se deplasa pe . autoturismului marca Toiota cu nr. înmatriculare_, care era parcat regulamentar în dreptul băncii BRD.
De asemenea, s-a ținut seama și de dispozițiile art. 396 al. 10 c.p.p., limitele de pedeapsă fiind reduse cu 1/3 întrucât inculpatul s-a prevalat de procedura privind recunoașterea vinovăției.
Nu poate fi ignorat faptul că inculpatul are antecedență penală, că în cursul urmăririi penale, inițial a avut o atitudine de nerecunoaștere a faptelor imputate pe care ulterior le-a recunoscut în fața instanței.
S-a ținut seama și circumstanțe personale favorabile, respectiv buna inserție socială, căsătorit, cu loc de muncă, familie cu un minor în întreținere.
Gradul de pericol concret al faptelor rezultă și din starea concurs real în care au fost comise faptele, numărul acestora, precum și valoarea alcoolemiei astfel cum a fost constatată de prin B. SJML.
Curtea are în vedere că în ultima perioadă a crescut alarmant frecvența infracțiunilor la regimul circulației rutiere, în special a celor cu îmbibație alcoolică peste limita legală, care au determinat un număr mare de accidente rutiere soldate cu victime și pagube materiale.
Pedepsele aplicate de prima instanță pentru faptele reținute în sarcină au fost judicios individualizate și sunt proporționale cu gradul concret de pericol social al acestora.
Ca atare, pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare cu executare efectivă la care a fost condamnat apelantul inculpat este aptă să îndeplinească cerințele prev. de art. 52 c.p. privind finalitățile pedepsei, acelea de măsură reală de constrângere, de reeducare a inculpatului și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către acesta.
Cum în cauză nu au fost reliefate elemente care să convingă instanța în sensul reindividualizării pedepsei și în absența unor motive de nulitate absolută, curtea constată că hotărârea atacată este legală și temeinică.
D. urmare, curtea în baza art. 421 alin.1 pct.1 lit. b cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul inculpat N. C. împotriva sentinței penale nr. 86/30.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ .
În baza art.275 alin.2 cod procedură penală, va obliga apelantul inculpat N. C. la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 alin.1 pct.1 lit. b cod procedură penală,
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul inculpat N. C. împotriva sentinței penale nr. 86/30.01.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ .
În baza art.275 alin.2 cod procedură penală,
Obligă apelantul inculpat N. C. la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă,
Pronunțată în ședință publică, azi 19.06.2015.
Ptr. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
E. C. M. M. U.
Aflată în CO,în baza art.406 cpp
Semnează
PREȘEDINTE INSTANȚĂ,
A. I.
GREFIER,
I. C.
Jud. fond.M.V.
Red.jud.M.U.
4 ex./2.09.2015
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 605/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
