Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 15/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 15/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 29-06-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 15/P
Ședința publică de la 29 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. C.
Judecător - M. D. M.
Cu participarea: Grefier - C. A.
Ministerului Public prin procuror D.N.A. - N. Z.
S-au luat în examinare apelurile penale formulate împotriva sentinței penale nr.566 din 14.11.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ de:
- P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, S. T. C. și inculpatul:
- B. C. - fiul lui A. și F., născut la data de 22 septembrie 1976 în orașul Cernavodă, domiciliat în orașul Cernavodă, ., județul C., CNP:_, posesor al cărții de identitate . nr._, eliberată la data de 22.01.2007 de SPCLEP Cernavodă, cetățean român, studii superioare (absolvent al Facultății de Management din cadrul Universității „Gaudeamus” C., promoția 2002), ofițer de poliție judiciară în cadrul Poliției Orașului Cernavodă, căsătorit, un copil major, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.132 din Legea nr.78/2000 în referire la art.248 Cod penal, art.17 lit.c) din legea nr.78/2000 în referire la art.289 alin.(1) Cod penal și art.134 din Legea nr.295/2004 privind regimul armelor și munițiilor rep., toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25 iunie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 26 iunie 2015 și la 29 iunie 2015, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr. 566/14.11.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ s-au hotărât următoarele:
Respinge, ca nefondate, cererile de schimbare a încadrării juridice.
În baza art. 132 din Legea nr.78/2000 în referire la art.248 Cod penal 1969 cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a, c și alin.2 Cod penal 1969, art.76 lit.c Cod penal 1969 și art.5 Cod penal,
Condamnă inculpatul B. C. – fiul lui A. și F., născut la data de 22.09.1967 în orașul Cernavodă, domiciliat în orașul Cernavodă, ., jud. C., CNP:_, posesor al cărții de identitate . nr._, eliberată la data de 22.01.2007 de S.P.C.L.E.P. Cernavodă, cetățean român, studii superioare (absolvent al Facultății de Management din cadrul Universității „Gaudeamus” C., promoția 2002), ofițer de poliție judiciară în cadrul Poliției Orașului Cernavodă căsătorit, un copil major, fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.
În baza art. 17 lit.c din Legea nr.78/2000 în referire la art.289 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a, c și alin.2 Cod penal 1969, art.76 lit.e Cod penal 1969 și art.5 Cod penal,
Condamnă inculpatul B. C. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru infracțiunea de fals intelectual.
În baza art. 134 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, republicată cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a, c și alin.2 Cod penal 1969, art.76 lit.e Cod penal 1969 și art.5 Cod penal,
Condamnă inculpatul B. C. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru infracțiunea de deținere fără drept de armă letală.
În baza art.33 lit.a Cod penal 1969 raportat la art.34 lit.b Cod penal 1969,
Dispune contopirea pedepselor aplicare inculpatului B. C. în pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.
În baza art. 81 Cod penal 1969
Suspendă condiționat executarea pedepsei aplicată inculpatului B. C. pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni închisoare ce curge de la rămânerea definitivă a sentinței penale de condamnare .
În temeiul art.71 Cod penal 1969,
Interzice inculpatului B. C. exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II a și b Cod penal 1969 și în baza art.71 alin.5 Cod penal 1969, constată suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art.359 Cod procedură penală,
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal 1969 a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art.118 lit.e și f Cod penal 1969,
Dispune confiscarea specială a armei cu aer comprimat marca „COMETA”, model 200, calibru 5,5 mm., având . – C1-_-01 și a celor 328 alice din plumb mărcile „GAMO” și „INCE MEHMET” introduse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului C. cu dovada . nr._ din data de 24.10.2013.
Respinge, ca nefondată, acțiunea civilă.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală,
Obligă inculpatul la plata sumei de 22.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că inculpatul B. C. a fost încadrat în Ministerul Afacerilor Interne la data de 22.12.1990 și a îndeplinit, în decursul timpului, mai multe funcții atât ca subofițer, cât și, ulterior, ca ofițer de poliție, astfel cum rezultă din adresa nr._ din data de 25.10.2013 a Serviciului Management Resurse Umane din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului C. – filele 184-185 vol.III U.P. și fișa postului inculpatului înregistrată sub nr._/CT din 13.02.2013 – filele 186 – 191 volum III U.P.
Astfel, în perioada 01.01.2006 – 31.12.2009, B. C. a deținut funcția de ofițer specialist II în cadrul Poliției Orașului Cernavodă și și-a desfășurat activitatea profesională la Biroul Investigații Criminale din cadrul respectivei unități de poliție, iar începând cu data de 31.12.2009 și până în prezent, a ocupat funcția de adjunct al șefului Poliției Orașului Cernavodă și a avut gradul profesional de comisar de poliție, fiind desemnat să facă parte din structurile de poliție judiciară în baza Ordinului ministrului Administrației și Internelor nr.1504 din data de 17.11.2006 și a avizului procurorului general.
La data de 14.02.2008, în jurul orei 12:45, comisarul de poliție judiciară B. C. din cadrul Poliției Orașului Cernavodă și agentul șef principal de poliție I. C., tehnician criminalist în cadrul aceleiași unități de poliție, se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
La aceeași dată, urmare sesizării făcute de către numitul U. L. cu privire la decesul fratelui său U. A., s-au deplasat la domiciliul celui din urmă, situat în extravilanul orașului Cernavodă, pe partea dreaptă a DJ 223 Cernavodă – Seimeni, în vederea efectuării unei cercetări la fața locului și stabilirii împrejurărilor în care avusese loc decesul.
Cu acest prilej, a fost întocmit procesul – verbal de cercetare la fața locului înregistrat în evidențele Poliției Orașului Cernavodă sub nr._/P din data de 14.02.2008 – filele 52 – 54 vol.II dosar U.P., care a fost semnat atât de către cei doi lucrători de poliție mai sus menționați, de către martorii asistenți N. A. și N. F. A., cât și de către numitul U. L. fratele persoanei decedate.
În conținutul proces – verbal au fost descrise împrejurările concrete în care a fost identificat cadavrul numitului U. A., precum și bunurile găsite în locuința acestuia, respectiv telefoane mobile, documente de identitate și studii, un card bancar și o sumă de bani, printre bunurile enumerate anterior neregăsindu-se însă nicio armă cu aer comprimat.
În aceeași zi, respectiv 14.02.2008, comisarul de poliție judiciară B. C. a procedat la audierea olografă a fratelui persoanei decedate, respectiv a numitului U. L., precum și la restituirea către acesta a tuturor bunurilor ridicate cu ocazia cercetării la fața locului și enumerate în conținutul procesului – verbal mai sus menționat, prilej cu care a fost întocmită o dovadă de predare – primire – fila 65 vol.II dosar U.P., semnată atât de către ofițerul de poliție, cât și de către martor, printre bunurile restituite nefigurând nici de această dată vreo armă cu aer comprimat.
La dosarul nr.588/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia a fost identificată o declarație olografă – fila 44 vol.II dosar U.P., formulată în fața comisarului de poliție judiciară B. C., la data de 10.07.2008, de către numita S. MEROPI A., fiica decedatului U. A., declarație în cuprinsul căreia sus-numita a arătat faptul că a luat cunoștință despre decesul tatălui său survenit la data de 14.02.2008, precum și despre identificarea la domiciliul acestuia a unei arme cu aer comprimat, cu privire la care a menționat textual: „Precizez faptul că arma se află în prezent la Poliția Orașului Cernavodă până la clarificarea situației acestei arme”. În partea dreaptă sus a respectivei declarații a fost înscrisă olograf data formulării acesteia, respectiv „10.07.2008”, și a fost aplicată semnătura îinculpatului B. C., care, la data respectivă, avea gradul profesional de subcomisar de poliție, precum și ștampila Poliției Orașului Cernavodă.
Dosarul penal având ca obiect decesul în condiții suspecte al numitului U. A. a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia, împreună cu referatul întocmit la data de 30.03.2009 de către învinuitul B. C., prin care s-a propus neînceperea urmăririi penale în cauză – fila 37-38 vol.II dosar U.P.
Această propunere a fost ulterior confirmată de către procurorul de caz, prin rezoluția nr. 588/P/2008 din data de 31.03.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia – fila 36 vol.II dosar U.P., dispunându-se neînceperea urmăririi penale în cauza având ca obiect decesul numitului U. A., întrucât s-a apreciat că moartea sus-numitului nu a survenit ca urmare a săvârșirii vreunei fapte prevăzute de legea penală, ci din cauza insuficienței cardiace acute și a unui ..
Potrivit declarațiilor date în cursul urmăririi penale și necontestate în fața instanței de către inculpat, numitul N. F. A. a precizat faptul că, la data de 14.02.2008, a participat în calitate de martor asistent la o activitate de cercetare la fața locului efectuată la domiciliul decedatului U. A., prilej cu care comisarul de poliție judiciară B. C. a identificat o armă de vânătoare cu aer comprimat, pe care a ridicat-o în prezența sa, afirmând că o va depune la sediul Poliției Orașului Cernavodă, în vederea verificării legalității deținerii acesteia de către persoana decedată – filele 15-22 vol.III dosar U.P.
În declarațiile martorului U. L., fratele numitului U. A., se menționează faptul că, la data de 14.02.2008, comisarul de poliție judiciară B. C. a ridicat din locuința fratelui său, găsit decedat în imobil, o armă de vânătoare cu aer comprimat, pe care a precizat că o va transporta la sediul Poliției Orașului Cernavodă, în vederea efectuării de verificări privind proveniența acesteia, respectiva armă nefiindu-i niciodată restituită sus-numitului, iar acesta neavând cunoștință în prezent despre situația bunului – filele 23 – 36 vol.III dosar U.P.
Din declarațiile tehnicianul criminalist I. C. care la data de 14.02.2008, a participat, alături de comisarul de poliție B. C., la efectuarea cercetării la fața locului la domiciliul unei persoane care fusese găsită decedată în locuința sa, situată în extravilanul localității Cernavodă, pe partea dreaptă a D.J. 223, care asigură legătura între localitățile Cernavodă și Seimeni, dar a precizat că nu-și amintește dacă, la data mai sus menționată, în locuința respectivă a fost identificată vreo armă cu aer comprimat. De asemenea, numitul I. C. a declarat faptul că procesul – verbal de cercetare la fața locului a fost întocmit de către inculpatul B. C. ulterior efectuării actului procedural, la sediul Poliției Orașului Cernavodă, și că, personal, l-a semnat fără a-i lectura conținutul, precum și faptul că nu a fost prezent la restituirea către fratele defunctului a bunurilor ridicate în aceeași zi din locuința celui din urmă – filele 44-52 vol.III dosar U.P.. Totodată, fiind audiat în instanță în completarea declarațiilor date în cursul urmăririi penale și necontestate de către inculpat, martorul I. C. a menționat faptul că arma ridicată de la locuința lui U. A. a fost înregistrată, odată cu toate celelalte bunuri ridicate cu aceeași ocazie, în registrul de cercetare la fața locului – fila 29 dosar fond.
În baza autorizațiilor nr.27 și 28, emise la data de 11.09.2013 de către Curtea de Apel C., Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în baza încheierii de ședință nr. 12/P din 11.09.2013, pronunțate în dosarul penal nr._, reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție – S. T. C., însoțiți de către reprezentanți ai Direcției Generale Anticorupție – S. Județean Anticorupție C., au procedat, la aceeași dată, la efectuarea de percheziții domiciliare la locuința inculpatului B. C., situată în orașul Cernavodă, ., jud. C., precum și la locuința numitului U. L., situată în orașul Cernavodă, .. 27, jud. C., prilej cu care la niciuna dintre aceste adrese nu a fost identificată arma cu aer comprimat ridicată de către cel dintâi la data de 14.02.2008 din locuința defunctului U. A..
Pe parcursul efectuării percheziției domiciliare la locuința inculpatului B. C., în dreptul imobilului deținut de acesta a oprit un autoturism din dotarea poliției, condus de către șeful Poliției Orașului Cernavodă, respectiv comisarul șef de poliție N. E., persoană care, declinându-și calitatea oficială în fața reprezentanților Direcției Naționale Anticorupție – S. T. C., a solicitat verbal relații referitor la natura actului procedural efectuat la locuința adjunctului său, exprimându-și totodată disponibilitatea de a sprijini organele de anchetă în vederea continuării verificărilor la sediul unității de poliție.
Ca atare, după finalizarea perchezițiilor domiciliare ce fuseseră efectuate la locuințele numiților B. C. și U. L., reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție – S. T. C. și Direcției Generale Anticorupție – S. Județean Anticorupție C., însoțiți de către învinuitul B. C., apărătorul ales al acestuia, avocat P. G. C., și de către comisarul șef de poliție N. E., s-au deplasat la sediul Poliției Orașului Cernavodă.
Potrivit procesului – verbal întocmit cu acest prilej, inițial s-a procedat la verificarea și ridicarea în copie a suplimentului dosarului penal nr. 588/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia având ca obiect decesul numitului U. A., ocazie cu care s-a constatat că acesta conține doar duplicate ale referatului cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale, întocmit la data de 30.03.2009 de către inculpatul B. C., în calitate de subcomisar de poliție judiciară, și ale adresei nr._ din data de 30.03.2009, în baza căreia Poliția Orașului Cernavodă înaintase respectivul dosar către unitatea de parchet mai sus menționată.
Au fost solicitate relații referitoare la agenda de lucru utilizată în exercitarea atribuțiilor de serviciu de către inculpatul B. C. la nivelul anului 2008, din documentele prezentate de către comisarul șef de poliție N. E. și de către martorii M. M., referent în cadrul Compartimentului Secretariat al Poliției Orașului Cernavodă, și A. C., angajat în cadrul Compartimentului cazier Judiciar, S. și Evidență Operativă al aceleiași unități de poliție, reieșind faptul că, la data de 07.01.2008, inculpatul B. C. a primit o agendă plan de muncă, înscrisă la poziția XXII/34/84 din Registrul Unic de Evidență a registrelor, condicilor, borderourilor și a caietelor pentru însemnări clasificate nr. RUC/S/679, conținând 178 file, agendă care, ulterior, a fost distrusă prin ardere, potrivit procesului – verbal de scoatere din uz caiete pregătire profesională, agende de lucru nr._ din data de 22.02.2010, întocmit de către Poliția Orașului Cernavodă.
Fiind efectuate verificări în vederea identificării lucrătorului de poliție care, la data de 14.02.2008, a fost repartizat drept conducător auto al autovehiculului din dotarea Poliției Orașului Cernavodă cu care învinuitului B. C. se deplasase la fața locului la domiciliul defunctului U. A., s-a stabilit faptul că documentul privind repartizarea sarcinilor de serviciu ale lucrătorilor de poliție se întocmește în fiecare zi lucrătoare și poartă denumirea „Buletinul posturilor”, acest document fiind înregistrat în Registrul de predare – primire a serviciului de zi pe unitate.
Referitor la „Buletinul posturilor” aferent datei de 14.02.2008, s-a constatat faptul că acest înscris a fost inclus în Inventarul pe anul 2008 pentru documentele care se păstrează 2 ani nr._ din data de 29.03.2013, întocmit de către Poliția Orașului Cernavodă, și a fost predat, la aceeași dată, la depozitul de arhivă din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului C., S. Cazier Judiciar, S. și Evidențe Operative, fiind ulterior distrus la data de 16.04.2013 de către ., în baza avizului nr. 364 din data de 08.04.2013 al Direcției Județene C. a Arhivelor Naționale, astfel cum rezultă din raportul întocmit la data de 13.09.2013 de către reprezentanții Inspectoratului de Poliție al Județului C. și înaintat Direcției Naționale Anticorupție – S. T. C..
În acest context, constatându-se atât imposibilitatea verificării mențiunilor din agenda de lucru utilizată de către inculpatul B. C. la data de 14.02.2008, cât și imposibilitatea identificării conducătorului auto care, potrivit afirmațiilor inculpatului mai sus menționat, l-ar fi condus la domiciliu, în ziua de 14.02.2008, pe numitul U. L. în posesia căruia s-ar fi aflat arma fratelui său, restituită la aceeași dată, reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție – S. T. C. au procedat în continuare, urmare invitației adresate în acest sens de către comisarul șef de poliție N. E., la verificarea incintei birourilor în care inculpatul B. C. și-a desfășurat succesiv activitatea profesională în intervalul 2008 – 2013.
Cu acest prilej, în jurul orei 17:00, în interiorul Biroului Ordine Publică, birou în care inculpatul își desfășurase activitatea în perioada 2008 – începutul anului 2011, anterior numirii sale în funcția de adjunct al șefului Poliției Orașului Cernavodă, în spatele unei canapele tapițate cu material textil, amplasate în dreptul ferestrei din încăpere, respectiv între partea din spate a acestei canapele și calorifer, a fost identificată o armă cu aer comprimat, cu patul confecționat din lemn de culoare maro, având lungimea de 105 cm. și purtând inscripția „COMETA 200, C.. 5,5/22, Made in Spain, 21 – C1_-01”.
De precizat este faptul că, inițial, mențiunile inscripționate pe arma respectivă au fost redate în mod eronat în conținutul documentelor întocmite cu privire la acest obiect, respectiv „COMETA 200, C.. 5.57-22, Made in Spain, 21 – C1_-01”, calibrul și . ale armei fiind relevate ca urmare a efectuării în cauză a unei constatări tehnico – științifice de către experții criminaliști autorizați din cadrul Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliție al Județului C., respectiv „COMETA 200, C.. 5,5/22, Made in Spain, 21 – C1_-01”.
Arma descrisă anterior era ambalată, în momentul identificării, astfel: patul acesteia era introdus într-un sac de rafie de culoare maro deschis, cu emblemă de culoare roșie, inscripționat „ORDINARY PORTLAND CEMENT – PACKED FOR CROSSBOW CEMENT SWITZERLAND – MADE IN ROMANIA”, sac care, la rândul său, era introdus într-un alt sac din plastic de culoare neagră, iar țeava armei era acoperită cu un sac de plastic de culoare neagră, care se suprapunea peste sacul similar în care era introdus patul. Peste sacul de plastic de culoare neagră ce învelea țeava armei, era aplicată, în partea superioară, o bandă adezivă transparentă, tip scotch.
În interiorul sacului de rafie, în care era introdus patul armei, au fost identificate, de asemenea, și 4 cutii cilindrice care conțineau cantitatea totală de 328 alice de plumb mărcile „GAMO” (fabricate în Spania) și „INCE MEHMET” (fabricate în Turcia), respectiv 77 bucăți, 92 bucăți, 103 bucăți și 56 bucăți.
În momentele imediat următoare identificării armei, aceasta a fost extrasă din ambalaj de către comisarul șef de poliție N. E. și armată de către un reprezentant al Direcției Naționale Anticorupție – S. T. C., în vederea verificării stării de funcționare, împrejurări ce au exclus posibilitatea valorificării ulterioare a unor eventuale impresiuni digitale sau palmare care ar fi putut fi identificate pe suprafața obiectului.
Referitor la prezența respectivei arme în interiorul Biroului Ordine Publică din incinta sediul Poliției Orașului Cernavodă, inculpatul B. C. a declarat că nu cunoaște nimic, susținând că, deși arma mai sus menționată prezintă elemente de asemănare cu cea ridicată la data de 14.02.2008 din locuința defunctului U. A., nu poate fi vorba despre același obiect, întrucât arma ce-i aparținuse persoanei decedate fusese restituită de către sine, la data mai sus menționată, numitului U. L..
În acest context, în vederea clarificării împrejurărilor în care arma marca „COMETA” fusese ascunsă în spatele canapelei din interiorul Biroului Ordine Publică, precum și a perioadei de timp în care aceasta fusese depozitată în locul respectiv, s-a procedat de îndată la identificarea și audierea în calitate de martori atât a femeilor de serviciu care, în perioada 14.02.2008 – 11.09.2013, au efectuat servicii de curățenie în încăperea mai sus menționată, precum și a lucrătorilor de poliție care își desfășurau activitatea profesională în acel birou la data de 11.09.2013.
Din declarațiile martorei M. E. – filele 62-69 vol.III dosar U.P. și fila 31 dosar fond, care s-a ocupat de curățenia și întreținerea Biroului Ordine Publică din incinta sediului Poliției Orașului Cernavodă în perioada 2008 – 18.12.2012, rezultă faptul că, zilnic, ștergea praful și spăla linoleumul cu care era acoperită podeaua biroului, iar, ocazional, deplasa canapeaua din dreptul ferestrei, dar în niciuna dintre aceste împrejurări nu a observat prezența armei în locul în care aceasta a fost identificată la data de 11.09.2013. Martora M. E. a precizat și faptul că, la sfârșitul anului 2011, canapeaua mai sus menționată a fost transportată în curtea unității de poliție, iar în Biroul Ordine Publică a fost efectuată o amplă acțiune de dezinsecție și dezinfectare, prilej cu care nu a fost constatată existența armei respective, deși prezența acesteia ar fi fost imposibil de ignorat.
Aceleași aspecte au rezultat și din declarația martorei B. A. F. care a desfășurat activități de curățenia și întreținerea Biroului Ordine Publică din incinta sediului Poliției Orașului Cernavodă după perioada 18.12.2012 - filele 70-77 vol.III dosar U.P. și fila 33 dosar fond.
În cursul urmăririi penale au fost audiați lucrătorii de poliție care, la data de 11.09.2013, își desfășurau activitatea profesională în Biroul Ordine Publică din incinta sediului Poliției Orașului Cernavodă, respectiv a agenților de poliție I. C. - filele 78-82 vol.III U.P., M. L. V. - filele 83-88 vol.III U.P. și MEMET ALDO D. - filele 98-110 vol.III U.P..
Din cuprinsul depozițiilor acestora – necontestate de către inculpat, rezultă faptul că nu au avut cunoștință despre existența respectivei arme în birou, că acest obiect nu a fost ridicat în nici unul dintre dosarele penale instrumentate de către vreunul dintre ei și că, în mod cert, arma a fost introdusă recent în locul în care a fost găsită de către reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție – S. T. C., întrucât, frecvent, martorii obișnuiau să deplaseze canapeaua de lângă calorifer, pentru a aranja cuvertura din material textil care o acoperea, împrejurare în care, inevitabil, ar fi observat prezența acelui obiect.
Cu această ocazie s-a procedat la reaudierea martorului N. F. A. care, la data de 14.02.2008, participase în calitate de martor asistent la cercetarea la fața locului efectuată de către inculpatul B. C., cu ocazia decesului numitului U. A..
Martorul N. F. A. a arătat că, deși există numeroase elemente de asemănare între arma inscripționată „COMETA 200, C.. 5,5/22, Made in Spain, 21 – C1_-01”, ce i-a fost prezentată de către organele de urmărire penală la data de 11.09.2013, și arma identificată și ridicată de către învinuitul B. C. la data de 14.02.2008 din locuința defunctului U. A., nu poate afirma categoric identitatea dintre cele două obiecte, nesiguranța martorului cu privire la acest aspect fiind determinată de lipsa de cunoștințe și experiență în domeniul armelor. Totodată martorul N. F. A. a afirmat cu certitudine faptul că, în ziua de 14.02.2008, inculpatul B. C. nu i-a restituit numitului U. L. arma ridicată la aceeași dată din locuința fratelui decedat al celui din urmă, întrucât, în acea zi, după semnarea procesului – verbal de cercetare la fața locului, au părăsit împreună sediul Poliției Orașului Cernavodă, martorul conducându-l pe sus-numitul la domiciliu cu autoturismul proprietate personală, prilej cu care a avut posibilitatea de a constata personal inexistența vreunei arme în posesia acestuia.
Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul B. C. a dat mai multe declarații contradictorii.
Astfel, în cuprinsul declarației olografe formulate în calitate de făptuitor la data de 11.09.2013- filele 192-204 vol.III U.P., comisarul de poliție B. C. a menționat că la data de 14.02.2008, cu ocazia cercetării la fața locului efectuate la locuința persoanei decedate U. A., a identificat o armă de tir cu aer comprimat, pe care a ridicat-o și a transportat-o la sediul Poliției Orașului Cernavodă, în vederea efectuării de verificări cu privire la posibilitatea utilizării acesteia la provocarea decesului sus-numitului, având în vedere împrejurarea că, pe peretele de care era sprijinit cadavrul, fusese descoperită o pată de culoare brun – roșcată, cu aspect asemănător sângelui, precum și în vederea stabilirii legalității deținerii armei de către defunct. A arătat faptul că, ajungând la sediul Poliției Orașului Cernavodă, a introdus arma ridicată din locuința defunctului U. A. în biroul în care își desfășura la acea dată activitatea profesională, actualul birou al Formațiunii Ordine Publică, și că a procedat la tehnoredactarea procesului – verbal de cercetare la fața locului, în cuprinsul căruia, din eroare, a omis să menționeze arma respectivă printre celelalte bunuri ridicate din domiciliul persoanei decedate.
De asemenea, inculpatul B. C. a declarat faptul că, ulterior, în cursul aceleiași zile, renunțând în mod inexplicabil la intenția de a efectua orice verificări cu privire la arma ridicată din locuința numitului U. A., a decis să i-o restituie numitului U. L., împreună cu toate celelalte bunuri identificate la domiciliul defunctului, prilej cu care a tehnoredactat un înscris denumit „Dovadă”, în cuprinsul căruia a preluat prin copiere exclusiv bunurile enumerate în conținutul procesului – verbal de cercetare la fața locului, între care nu figura și arma respectivă, omițând astfel din nou menționarea acesteia.
În susținerea afirmației categorice privind restituirea armei, în circumstanțele menționate anterior, la data de 14.02.2008, către numitul U. L., inculpatul B. C. a invocat, pe de o parte, împrejurarea că a menționat toate bunurile ridicate din locuința defunctului U. A., implicit arma cu aer comprimat, în agenda de lucru pe care o utiliza în perioada respectivă în exercitarea atribuțiilor de serviciu, agendă care ar putea fi identificată la sediul Poliției Orașului Cernavodă. Pe de altă parte, inculpatul a precizat faptul că, la data mai sus menționată, după predarea armei către numitul U. L., a dispus ca acesta să fie transportat la domiciliu cu autoturismul din dotarea poliției, condus de către un lucrător de poliție repartizat în ziua respectivă drept conducător auto, persoană care ar putea confirma realitatea afirmațiilor sale și care ar putea fi identificată ca urmare a verificării documentelor din arhiva Poliției Orașului Cernavodă referitoare la repartizarea sarcinilor de serviciu ale polițiștilor din cadrul acestei unități, corespunzătoare datei de 14.02.2008.
Referitor la faptul că, ulterior, la data de 10.07.2008, în cuprinsul declarației olografe formulate în fața sa, în calitate de organ de cercetare penală, numita S. MEROPI A. a menționat că arma se afla încă, la acel moment, la sediul Poliției Orașului Cernavodă în vederea efectuării de verificări, comisarul de poliție B. C. nu a fost în măsură să ofere o explicație plauzibilă, precizând doar faptul că, personal, i-a comunicat verbal sus-numitei că arma fusese restituită către numitul U. L. încă de la data de 14.02.2008, dar că, ulterior, nu a citit conținutul declarației redactate olograf de către aceasta, deși, astfel cum am precizat anterior, în partea superioară a înscrisului, este menționată data „10.07.2008” și este aplicată propria semnătură a inculpatului, alături de ștampila Poliției Orașului Cernavodă.
Tot în cursul urmăririi penale, la data de 12.09.2013, inculpatul a dat o nouă declarație, în cuprinsul căreia a prezentat o altă versiune a împrejurărilor comiterii faptelor reținute în sarcina sa, arătând faptul că, din eroare, cu ocazia întocmirii procesului – verbal de cercetare la fața locului din data de 14.02.2008, a omis menționarea armei cu aer comprimat și a celor 4 cutii de alice printre celelalte bunuri ridicate de la domiciliul defunctului U. A., motiv pentru care, neaflându-se în posesia vreunei dovezi privind deținerea legală a armei și a muniției, s-a aflat în imposibilitatea de a întocmi formalitățile necesare pentru a le depune la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție C..
Referitor la arma ridicată din locuința persoanei decedate, inculpatul B. C. a descris-o ca fiind „o armă cu aer comprimat, cu lungimea de circa 1 metru, cu patul de lemn de culoare maro, care era agățată cu o ață într-un cui, ața fiind trecută printr-un cârlig atașat de garda trăgaciului”, precizând, de asemenea, că respectiva armă „prezenta un defect, în sensul că îi lipsea un șurub de fixare a foiței înălțătorului”, iar pe patul acesteia erau scrise cuvinte indescifrabile, cu un „marker albastru sau negru”.
Inculpatul B. C. a precizat că cele patru cutii cilindrice conținând proiectile din plumb, care au fost identificate la data de 11.09.2013 în sacul din rafie în care era introdusă arma, au fost ridicate cu același prilej din locuința defunctului U. A., din două încăperi diferite, aspect infirmat însă de depoziția martorului N. F. A., care a arătat că, la data de 14.02.2008, cu ocazia cercetării la fața locului efectuate la domiciliul persoanei decedate, lucrătorii de poliție nu au identificat muniție aferentă armei, deși au verificat în mod amănunțit locuința în vederea găsirii unor astfel de bunuri. De remarcat că și martorul I. C. – fila 29 vero dosar fond - a declarat că a consemnat în registrul de corpuri delicte toate bunurile ridicate de la locuința defunctului U. A., astfel încât este evident că dacă ar fi ridicat și muniție aferentă armei, martorul ar fi consemnat-o alături de arma identificată.
Inculpatul B. C. a mai susținut faptul că, în perioada 14.02.2008 – 11.09.2013, a păstrat în mod neîntrerupt arma și muniția aferentă acesteia la sediul Poliției Orașului Cernavodă, inițial, respectiv în intervalul 2008 – 2009, arma fiind depozitată într-un loc vizibil și sprijinită de unul dintre pereții din interiorul biroului în care ofițerul de poliție și-a desfășurat activitatea profesională, iar, apoi, în perioada 2009 – 2011, aceasta fiind ambalată, împreună cu muniția, și depozitată într-un fișet metalic amplasat pe holul interior al unității de poliție. Începând din anul 2011, ca urmare a numirii sale în funcția de adjunct al șefului Poliției Orașului Cernavodă, acesta ar fi transferat arma și muniția aferentă într-un alt ambalaj, respectiv cel în care au fost identificate la data de 11.09.2013, și le-ar mutat într-un fișet din lemn situat în noul birou ce i-a fost repartizat la sediul instituției de poliție, după împachetarea în sacul de rafie și în cei doi saci din plastic arma fiind rabatată pentru a putea fi depozitată în spațiul restrâns din interiorul respectivului fișet.
În aceeași depoziție inculpatul a indicat faptul că, la data de 11.09.2013, profitând de împrejurarea că reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție – S. T. C. și ai Direcției Generale Anticorupție – S. Județean Anticorupție C. se aflau în biroul comandantului Poliției Orașului Cernavodă în vederea verificării unor documente, s-a deplasat personal la locul de depozitare a armei, a procedat la întinderea acesteia din poziția rabatată în care se afla și, fără a fi observat, a introdus-o în Biroul Ordine Publică din sediul aceleiași instituții, ascunzând-o între canapeaua din încăpere și calorifer, unde, ulterior, a fost identificată în cursul aceleiași zile.
Referitor la proveniența sacului de iută purtând inscripția „ORDINARY PORTLAND CEMENT – PACKED FOR CROSSBOW CEMENT SWITZERLAND – MADE IN ROMANIA”, în interiorul căruia au fost identificate la data de 11.09.2013 arma marca „COMETA” și muniția aferentă, inculpatul a declarat că a primit mai mulți saci de acest tip de la numitul G. N., administratorul Cimitirului Orășenesc Cernavodă, la o dată neprecizată, sus-numitul obținând la rândul său sacii respectivi de la Primăria Orașului Cernavodă.
Martorii I. G. – filele 112-114 vol.III U.P. și fila 55 dosar fond, P. V. M. - filele 115-116 vol.III U.P. și fila 56 dosar fond, Ț. I. R. - filele 117-118 vol.III U.P. și fila 54 dosar fond și V. D. - filele 119-121 vol.III U.P., lucrători de poliție în cadrul Poliției Orașului Cernavodă și foști colegi de birou ai inculpatului în perioada 2008 – 2011 au infirmat aspectele relatate de către B. C. la data de 12.09.2013, arătând în acest sens faptul că, în intervalul 2008 – 2011, nu au observat niciodată vreo armă cu aer comprimat în posesia inculpatului sau în încăperea în care și-au desfășurat activitatea profesională alături de acesta, arma respectivă nefiind deci depozitată în locul vizibil de lângă perete indicat de către ofițerul de poliție B. C..
De asemenea, s-a procedat la identificarea și audierea în calitate de martori a persoanelor care, în după-amiaza zilei de 11.09.2013, s-au aflat în sediul Poliției Orașului Cernavodă, respectiv a martorului MEMET ALDO D., agent șef adjunct de poliție, M. M., referent în cadrul Compartimentului Secretariat al Poliției Orașului Cernavodă, și A. C., angajat în cadrul Compartimentului Cazier Judiciar, S. și Evidență Operativă al aceleiași unități de poliție, sus-numiții fiind unanimi în a menționa faptul că, în ziua respectivă, ulterior sosirii la fața locului a reprezentanților Direcției Naționale Anticorupție – S. T. C., nu l-au observat pe inculpatul B. C. având asupra sa arma marca „COMETA”, ambalată în saci negri din plastic, sau transportând-o dintr-un birou în altul.
Martorul G. N. - filele 128-132 vol.III U.P. a învederat faptul că, în ziua de 12.09.2013, în jurul orei 11:00, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu la Cimitirul Orășenesc Cernavodă, al cărui administrator este, a fost contactat personal de către inculpatul B. C., care se deplasase la locul de muncă al martorului cu un autoturism aparținând firmei de pază .” SRL C.. Cu acest prilej, inculpatul i-a reamintit martorului faptul că primise din partea acestuia, în perioada 2006 – 2008, mai mulți saci din rafie de culoare maro, având o emblemă de culoare roșie cu inscripția „ORDINARY PORTLAND CEMENT – PACKED FOR CROSSBOW CEMENT SWITZERLAND – MADE IN ROMANIA”, aspect pe care numitul G. N. l-a negat. Ca atare, inculpatul B. C. i-a descris verbal martorului aspectul respectivilor saci, după care, având în vedere că numitul G. N. era în continuare nelămurit, i-a solicitat să se deplaseze împreună la gospodăria martorului din ., pentru a-i indica în mod concret sacii la care făcuse referire.
Utilizând autoturismul aparținând firmei de pază .” SRL C., condus de către un angajat al acestei societăți, identificat ulterior în persoana martorului G. F., inculpatul B. C. s-a deplasat împreună cu martorul G. N. la domiciliul celui din urmă, unde, în prezența soției acestuia, respectiv a martorei G. N., au vizualizat sacii descriși anterior, pe care martorul îi depozitase într-o magazie și din care s-a oferit să-i remită învinuitului, ofertă respinsă însă de către polițist.
În declarația din data de 17.09.2013 – fila 135 vol.III U.P., martorul G. N. a precizat și faptul că sacii respectivi îi primise, în perioada inundațiilor care au avut loc în intervalul 2005 – 2006, de la numitul C. G., șef al Serviciului de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Orașului Cernavodă, dar că, personal, nu i-a remis niciunul dintre acești saci inculpatului B. C.. Acest aspect a fost confirmat de către soția sus-numitului, respectiv martora G. N. - filele 136-137 vol.III U.P., aceasta precizând în mod suplimentar și faptul că soțul său l-a cunoscut recent pe comisarul de poliție B. C., respectiv de circa un an de zile, astfel încât i-ar fi fost imposibil să-i remită saci din rafie în perioada 2006 – 2008.
În cursul urmăririi penale, s-a procedat, de asemenea, la identificarea și audierea în calitate de martor a numitului M. I. M. - fila 135 vol.III U.P., director zonal în cadrul .” SRL C., care a arătat faptul că, în dimineața zilei de 11.09.2013, la solicitarea telefonică a inculpatului B. C., i-a dat dispoziție agentului de intervenție G. F. din cadrul societății să-l transporte pe ofițerul de poliție cu unul din autoturismele firmei, în vederea rezolvării unor probleme de natură personală.
Această împrejurare a fost confirmată de către martorul G. F. care, la rândul său, a precizat că, în ziua de 11.09.2013, în jurul orei 11:00, din dispoziția șefului său M. I. M., l-a preluat pe inculpatul B. C. de la sediul Poliției Orașului Cernavodă și l-a transportat, cu un autoturism aparținând .” SRL C., inițial la Cimitirul Orășenesc Cernavodă, iar, ulterior, împreună cu martorul G. N., la gospodăria celui din urmă din . și retur.
În susținerea afirmațiilor sale, martorul G. F. a pus la dispoziția organelor de urmărire penală atât foaia de parcurs întocmită pentru autoturismul înmatriculat în circulație sub nr._ și aferentă perioadei 12 – 13.09.2013, din care rezultă că, în acest interval, respectivul autovehicul a efectuat o deplasare pe relația „Poliție – Cimitir – Seimeni – retur”, cât și o fotografie efectuată cu telefonul mobil personal la data de 12.09.2013, ora 11:04, în timp ce martorul aștepta revenirea inculpatului B. C. și a martorului G. N., aflați în acel moment în gospodăria celui din urmă din ..
Cu ocazia audierii martorului C. G., șef al Serviciului Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Orașului Cernavodă, acesta a arătat faptul că, în perioada inundațiilor ce au avut loc în intervalul 2005 – 2006, a primit din partea numitului BOICULESCU I., inspector în cadrul Compartimentului Protecție Civilă din cadrul aceleiași autorități publice, mai mulți saci de rafie de culoare maro, inscripționați „ORDINARY PORTLAND CEMENT – PACKED FOR CROSSBOW CEMENT SWITZERLAND – MADE IN ROMANIA”, provenind de la o societate comercială cu sediul în Portul C., aspect confirmat de către martorul BOICULESCU I., precum și faptul că, la rândul său, a remis o parte din acești saci administratorului cimitirului, G. N..
Totodată, martorul C. G. a învederat faptul că, în dimineața zilei de 12.09.2013, inculpatul B. C. i-a solicitat să-l viziteze la sediul Poliției Orașului Cernavodă și că, în contextul discuției purtate cu acest prilej, ofițerul de poliție s-a asigurat că martorul își amintește împrejurările în care intrase în posesia sacilor mai sus menționați, precum și faptul că remisese o parte a acestora numitul G. N..
Aspectele descrise anterior duc la concluzia că anterior prezentării sale la sediul Direcției Naționale Anticorupție – S. T. C. în ziua de 12.09.2013, inculpatul B. C. a întreprins în mod premeditat demersuri menite să-i garanteze concordanța dintre aspectele pe care intenționa să le declare organelor de urmărire penală și cele care ar fi rezultat în urma audierii martorilor G. N. și C. G., persoane invocate expres de către inculpat în cuprinsul declarației formulate ulterior, la aceeași dată.
La dosarul cauzei a fost, de asemenea, atașată o declarație olografă formulată la data de 14.10.2013 de către numita S. MEROPI A., fiica defunctului U. A., stabilită în prezent în Olanda, declarație ce a fost transmisă recomandat, la solicitarea reprezentanților Direcției Naționale Anticorupție – S. T. C., prin intermediul serviciilor poștale, și înregistrată în evidențele acestei structuri specializate la data de 21.10.2013.
În cuprinsul acestei declarații, numita S. MEROPI A. a relatat faptul că, la data de 10.07.2008, revenind pentru scurt timp în România și aflând despre decesul tatălui său U. A., care survenise anterior, la data de 14.02.2008, s-a deplasat la sediul Poliției Orașului Cernavodă pentru a afla detalii cu privire la împrejurările decesului, precum și pentru a formula o plângere penală împotriva unui unchi de-al său.
Cu acel prilej, sus-numita a solicitat să fie primită în audiență de către șeful Poliției Orașului Cernavodă, persoană având gradul de comisar șef de poliție, dar al cărei nume martora nu l-a reținut, iar, pe parcursul discuției purtate, în biroul acestuia a fost invitat ofițerul de poliție care instrumenta dosarul penal având ca obiect decesul numitului U. A., respectiv inculpatul B. C..
În acest context, ambii lucrători de poliție menționați anterior i-au comunicat martorei S. MEROPI A. împrejurările în care a fost găsit cadavrul tatălui său, precum și faptul că, printre alte bunuri ridicate din locuința acestuia, s-a aflat și o „armă de vânătoare”, obiect care nu i-a fost însă prezentat sus-numitei, dar despre care i s-a spus acesteia că, în momentul respectiv, s-ar afla „într-un loc special de depozitare al Poliției”.
Totodată, ofițerii de poliție N. E. și B. C. i-au solicitat martorei prezentarea unor înscrisuri din care să rezulte cu certitudine faptul că arma respectivă i-ar fi aparținut defunctului U. A. și, dat fiind faptul că sus-numita nu deținea astfel de documente, i-au comunicat în continuare acesteia faptul că, într-un atare context, nu pot proceda la restituirea către sine a armei mai sus menționate, bunul urmând a rămâne în „posesia Poliția Cernavodă până la clarificarea situației”.
Mai arată martora că la solicitarea celor doi ofițeri de poliție, a dat o declarație olografă, în cuprinsul căreia a relatat aspectele aflate cu privire la decesul tatălui său și la arma ce-i aparținuse acestuia, declarație ce a fost ulterior atașată în copie prezentului dosar penal.
În cursul urmăririi penale, în temeiul disp. art. 112 Cod procedură penală s-a dispus efectuarea în cauză a unei constatări tehnico – științifice, ale cărei obiective au vizat, în esență, determinarea tipului și caracteristicilor armei și munițiilor identificate la data de 11.09.2013 în Biroul Ordine Publică din incinta sediului Poliției Orașului Cernavodă, a stării de funcționare a respectivei arme, precum și identificarea oricăror elemente în raport de care să poată fi stabilit intervalul de timp care a trecut de la ultima utilizare a armei și de la împachetarea acesteia în ambalajele în care a fost identificată.
Raportului de constatare tehnico – științifică nr._ din data de 23.10.2013, întocmit de către experți criminaliști autorizați din cadrul Serviciului criminalistic al Inspectoratului de Poliție al Județului C., a formulat următoarele concluzii:
- Arma identificată la data de 11.09.2013 în sediul Poliției Orașului Cernavodă, jud. C. este o armă cu aer comprimat, de origine spaniolă, fabricată în anul 2001, marca „COMETA”, model 200, calibru 5,5 mm., având . – C1-_-01;
- Arma mai sus menționată este în stare de funcționare, nu a suferit modificări de la starea inițială și nu prezintă defecțiuni, cu excepția lipsei șurubului de reglaj al foiței înălțătorului, împrejurare ce nu influențează însă funcționarea armei, aceleași detalii privind defectele armei ridicate la data de 14.02.2008 din locuința defunctului U. A. fiind, de altfel, descrise și de către inculpatul B. C. în declarațiile date în cauză;
- Arma mai sus menționată este în stare bună de conservare, iar, în urma examinării acesteia, nu au fost identificate elemente care să ateste neutilizarea sa pe un interval lung de timp, respectiv de 5 ani, neputând fi, însă, formulate aprecieri cu privire la intervalul de timp scurs de la ultima utilizare a acesteia, întrucât nu există o metodă științifică de natură a permite astfel de determinări;
- Referitor la muniția identificată în același ambalaj în care se afla și arma cu aer comprimat, s-a stabilit faptul că două dintre cele patru cutii cu alice sunt confecționate din material plastic și fabricate în Turcia, marca „INCE MEHMET”, iar celelalte două cutii cu alice sunt confecționate din metal și fabricate în Spania, marca „GAMO”. De asemenea, s-a stabilit faptul că, dintre cele 328 alice identificate la data de 11.09.2013 în sediul Poliției Orașului Cernavodă, 327 alice, având calibrul de 5,5 mm., sunt compatibile cu arma examinată, în timp ce o alică are calibrul de 4,5 mm., acesta fiind inferior ca dimensiune și incompatibil cu arma mai sus menționată;
- Ca urmare a examinării ambalajelor exterioare în care au fost identificate arma cu aer comprimat și muniția descrise anterior, respectiv a celor doi saci confecționați din material plastic de culoare neagră, a sacului confecționat din rafie și a fragmentelor de bandă adezivă transparentă tip scotch, aplicate pe aceștia, nu au fost identificate elemente care să ateste ambalarea și depozitarea pentru un interval lung de timp, neputând fi formulate aprecieri cu privire la perioada de timp scursă din momentul ambalării;
- Semnăturile aplicate în mod vizibil în 3 locuri distincte de pe patul armei marca „COMETA”, model 200, calibru 5,5 mm., având . – C1-_-01 sunt inapte în vederea efectuării unui examen grafoscopic pertinent.
Din adresa nr._ din data de 28.10.2013 a Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului C., rezultă faptul că, în urma efectuării de interogări în aplicația „Registrul Național al Armelor”, implementată în sistemul informatic al acestui serviciu, nu au fost identificate date referitoare la arma cu aer comprimat marca „COMETA”, model 200, calibru 5,5 mm., . – C1-_-01, neputându-se stabili deținătorul său legal.
Totodată, din conținutul aceleiași adrese, rezultă și faptul că numitul U. A., decedat la data de 14.02.2008, nu notificase organelor de poliție achiziționarea respectivei arme, acesta nefiind înregistrat în evidențele Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului C. ca deținător legal de armă letală sau neletală.
Mai mult, se arată faptul că, în mod similar, în perioada 14.02.2008 – 11.09.2013, inculpatul B. C. nu a fost înregistrat în evidențele Inspectoratului de Poliție al Județului C. sau în baza de date informatizată „Registrul Național al Armelor” ca fiind deținător legal al unei arme letale sau neletale.
La solicitarea inculpatului, s-a dispus audierea în calitate de martor a numitului N. E. care în perioada februarie 2007 – octombrie 2009 a avut calitatea de adjunct al șefului Poliției Cernavodă care a prezentat procedura generală de ridicare, consemnare și păstrare a obiectelor ridicate cu ocazia diferitelor cercetări la fața locului.
Totodată acest martor a precizat că „B. C. nu este un adept al armelor de foc și când aveam acțiuni care necesitau purtarea armei din dotare, inculpatul era singurul care nu-și lua armamentul din dotare”, aspect care nu are relevanță în cauză și nu este de natură a înlătura vinovăția inculpatului.
Fiind audiat în cursul judecății, inculpatul B. C. a recunoscut fapta reținută în sarcina sa în legătură cu arma cu aer comprimat, susținând că din neglijență ar fi uitat consemnarea acesteia în procesul verbal de cercetare la fața locului și, ulterior, „în momentul în care mi-am dat seama că nu pot introduce arma în C. de Corpuri Delicte, m-am panicat și nu am știut cum să procedez”, deși se poate observa că această afirmație este puțin credibilă în raport de experiența acestuia, angajat al MAI din anul 1990, ocupând funcții la C. de Ordine publică - investigații criminale.
Totodată inculpatul a afirmat că „Vroiam să-i aduc la cunoștință șefului poliției și să găsim o soluție împreună.”, însă se constată că în decurs de 5 ani, nu a întreprins nici un demers în acest sens.
Argumentele invocate în apărare de către inculpatul B. C., potrivit cărora acesta ar fi omis din eroare menționarea armei marca „COMETA” și a muniției aferente în conținutul procesului – verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 14.02.2008, cu ocazia decesului numitului U. A., context în care nu ar fi avut ulterior posibilitatea legală de a le depune la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului C., dar nu a avut intenția de a-și însuși respectivele bunuri și, implicit, nu a obținut nici un avantaj patrimonial sau nepatrimonial ca urmare a deținerii acestora în intervalul 2008 – 2013, nu sunt de natură a determina exonerarea inculpatului de răspundere penală.
Astfel, inculpatul ar fi avut posibilitatea legală, în conformitate cu dispozițiile legale reglementate de art.195 alin.1 Cod procedură penală care prevedea că „erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de către însuși organul de urmărire penală sau de instanța de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat sau din oficiu.
În concluzie, este evident faptul că, sesizând eroarea materială strecurată în conținutul procesului – verbal de cercetare la fața locului din data de 14.02.2008, constând în omisiunea menționării armei și muniției printre bunurile ridicate din locuința numitului U. A., inculpatul B. C. ar fi avut oricând posibilitatea ca, în intervalul de timp de peste 5 ani dintre momentul ridicării bunurilor și cel al identificării acestora de către reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție - S. T. C., să dispună îndreptarea respectivei erori, fapt ce i-ar fi permis ulterior să depună bunurile la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului C..
Împrejurarea că inculpatul nu a procedat în această modalitate, coroborată cu faptul că nu a efectuat nicio verificare cu privire la situația juridică a armei și la legalitatea deținerii acesteia de către defunctul U. A., conduc la concluzia că, în realitate, ofițerul de poliție a urmărit să-și însușească în mod fraudulos arma respectivă și, prin încălcarea premeditată a atribuțiilor de serviciu, să-și asigure posesia deplină și liniștită asupra acesteia.
Chiar dacă s-ar accepta ipoteza că inițial, inculpatul ar fi omis să treacă arma în procesul verbal de cercetare la fața locului, din neglijență, este mai presus de orice îndoială faptul că ulterior a constatat această omisiune dar cu intenție nu a remediat situația juridică a armei de vânătoare, neglijența inițială transformându-se în omiterea cu intenție de a proceda potrivit dispozițiilor legale, neglijența în serviciu s-a transformat în abuz în serviciu.
Acest aspect rezultă din însăși declarația inculpatului care, în cursul cercetării judecătorești, a afirmat că „după definitivarea dosarului, după aproximativ 1 an, am observat că arma se afla tot acolo și nu clarificasem situația acesteia”, care a conștientizat faptul că nu a clarificat situația armei în discuție, însă nu a întreprins nici o măsură în acest sens.
Un alt argument potrivit căruia nu se poate ține seama de afirmația inculpatului potrivit căreia uitase de arma pe care o depozitase într-un sac din material plastic, maro, opac în spatele scaunului său între fișet și birou și că a observat-o după aproximativ un an este acela potrivit căruia este improbabil să fi uitat despre un asemenea obiect care are un potențial letal (cu atât mai mult cu cât inculpatul avea calitatea de comisar de poliție, deci posibilitatea reală de a înțelege necesitatea luării tuturor măsurilor de precauție pentru a împiedica rănirea altor persoane care ar fi putut manevra sacul opac) și care are o formă și o dimensiune care atrage atenția, astfel cum se constată din planșele judiciare cu fotografiile efectuate cu ocazia investigațiilor efectuate la sediul Poliției Orașului Cernavodă de la filele 99 – 109 vol.II dosar U.P.
De altfel și martora S. MEROPI A. în conținutul declarației olografe transmise organelor de urmărire penală la data de 21.10.2013, a menționat că la data de 10.07.2008, cu ocazia deplasării sus-numitei la sediul Poliției Orașului Cernavodă, ofițerul de poliție B. C. i-a comunicat că, printre bunurile ridicate din locuința defunctului U. A., s-a aflat și o „armă de vânătoare”, obiect care nu i-a fost însă prezentat martorei, precizându-i-se că, în momentul respectiv, s-ar afla „într-un loc special de depozitare al Poliției”. Cu același prilej, inculpatul B. C. i-a solicitat martorei prezentarea unor înscrisuri din care să rezulte cu certitudine faptul că arma respectivă i-ar fi aparținut defunctului său tată și, dat fiind faptul că sus-numita nu deținea astfel de documente, i-a comunicat în continuare acesteia faptul că, într-un atare context, nu se poate proceda la restituirea către sine a armei mai sus menționate, bunul urmând a rămâne în „posesia Poliția Cernavodă până la clarificarea situației”.
Astfel cum am relatat anterior, martorii I. G., P. V. M., Ț. I. R. și V. D., lucrători de poliție în cadrul Poliției Orașului Cernavodă și foști colegi de birou ai inculpatului în perioada 2008 – 2011, au arătat că, în intervalul 2008 – 2011, nu au observat niciodată vreo armă cu aer comprimat în posesia inculpatului sau în încăperea în care și-au desfășurat activitatea profesională alături de acesta, arma respectivă nefiind deci depozitată nici un moment în locul vizibil de lângă perete indicat de către ofițerul de poliție B. C..
Susținerile inculpatului privind pretinsa ambalare, în cursul anului 2011, a armei și a muniției aferente în sacii în care aceste bunuri au fost identificate la data de 11.09.2013, precum și privind pretinsa depozitare permanentă a acestora la sediul Poliției Orașului Cernavodă, sunt infirmate de concluziile raportului de constatare tehnico – științifică nr._ din data de 23.10.2013, al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de Poliție al Județului C., care arată că în urma examinării armei marca „COMETA”, model 200, calibru 5,5 mm., având . – C1-_-01, nu au fost identificate elemente care să ateste neutilizarea sa pe un interval lung de timp, respectiv de 5 ani, precum și faptul că, urmare examinării ambalajelor exterioare în care au fost identificate arma cu aer comprimat și muniția aferentă, respectiv a celor doi saci confecționați din material plastic de culoare neagră, a sacului confecționat din rafie și a fragmentelor de bandă adezivă transparentă tip scotch, aplicate pe aceștia, nu au fost identificate elemente care să ateste ambalarea și depozitarea pentru un interval lung de timp (în sensul sacii nu prezentau la exterior depuneri de praf care să ateste o păstrare îndelungată în spațiu deschis sau într-o încăpere; fragmentele de bandă adezivă transparentă tip scotch au fost detașate relativ ușor de pe suprafața sacilor din plastic și rafie, fără desprinderea peliculei adezive, aceasta din urmă prezentând o aderență foarte bună, comparabilă cu cea a unei folii la prima aplicare; în cazul sacului din rafie, nu au fost identificate suprafețe în care adezivul bandei de lipire să fi difuzat în suport și, de asemenea, fragmentele de bandă adezivă nu prezentau porțiuni întărite sau exfoliate, procese care apar odată cu trecerea timpului, cu atât mai mult cu cât lipirea nu a fost uniformă, existând numeroase suprafețe neaflate în contact cu suportul.).
Tribunalul a înlăturat și afirmația potrivit căreia inculpatul ar fi ridicat de la locuința defunctului, alături de arma de vânătoare, și 4 cutii cu alice, întrucât:
- martorul N. F. A. a contestat afirmațiile inculpatul B. C. privind pretinsa ridicare a celor 4 cutii conținând alice de vânătoare din locuința defunctului U. A., martorul arătând în acest sens că, la data de 14.02.2008, deși ofițerul de poliție a căutat în mod minuțios în locuința persoanei decedate muniție corespunzătoare armei găsite în același loc, nu a identificat astfel de bunuri.
- din mențiunile inserate la data de 14.02.2008 de către martorul I. C., tehnician criminalist în cadrul Poliției Orașului Cernavodă, la poziția nr. 48 din Registrul de cercetare la fața locului (C.F.L.) nr. XXII/_ al Poliției Orașului Cernavodă, la rubrica „Urme ridicate – Alte urme”, faptul că au fost ridicate din locuința persoanei decedate 10 astfel de obiecte, respectiv: „pușcă, îmbrăcăminte, bani, briceag”, printre aceste bunuri neregăsindu-se, deci, muniția ambalată de către inculpatul B. C. împreună cu arma marca „COMETA”.
- martora S. MEROPI A. în conținutul declarației olografe transmise organelor de urmărire penală la data de 21.10.2013, a menționat că la data de 10.07.2008, cu ocazia deplasării sus-numitei la sediul Poliției Orașului Cernavodă, ofițerul de poliție B. C. i-a comunicat că, printre bunurile ridicate din locuința defunctului U. A., s-a aflat și o „armă de vânătoare”, obiect care nu i-a fost însă prezentat martorei, precizându-i-se că, în momentul respectiv, s-ar afla „într-un loc special de depozitare al Poliției”, fără să i se comunice nimic în legătură cu cele 4 cutii de alice.
Pentru considerentele expuse anterior, tribunalul a constatat că faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului există și au fost comise de către acesta cu vinovăție în forma cerută de lege, întrunind elementele constitutive ale unor infracțiuni.
Examinând faptele în raport de data comiterii acestora, Tribunalul a constatat că aceleași fapte se încadrează și în dispozițiile penale în vigoare la momentul pronunțării hotărârii, respectiv art.132 din Legea78/2000 în ref. la art.297 alin.1 Cod penal, art.321 alin.1 Cod penal și art.342 alin.2 Cod penal, dar și în infracțiunile prevăzute de lege la data comiterii acestora, întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute la art.132 din Legea78/2000 în ref. la art.248 alin.1 Cod penal 1969, art. 17 lit.c din Legea nr.78/2000 în referire la art.289 alin.1 Cod penal 1969 și art. 134 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.
Analizând comparativ textele din legile penale succesive, sub aspectul criteriilor de determinare a legii penale mai favorabile, se va ține seama de criteriile referitoare la condițiile de incriminare, condițiile de sancționare și de individualizare a pedepselor.
Tribunalul a constatat că dispozițiile cuprinse în legea penală mai veche, în vigoare la data comiterii faptelor, sunt mai favorabile inculpatului, ținând seama de limitele de pedeapsa, de modalitatea de calcul a pedepsei rezultante în raport de instituția concursului de infracțiuni și a individualizării pedepsei, a circumstanțelor atenuante ce se pot reține în favoarea acestuia și a individualizării modalității de executare.
Pentru considerentele expuse anterior, reținând, pe de-o parte, comiterea infracțiunii cu intenție, iar nu din neglijență, potrivit argumentelor expuse anterior, iar pe de altă parte faptul că legea penală sub imperiul căreia s-au comis faptele este favorabilă inculpatului, s-au respins, ca nefondate, cererile de schimbare a încadrării juridice.
Fapta inculpatului B. C., care, la data de 14.02.2008, cu ocazia cercetării la fața locului efectuate cu privire la decesul în condiții suspecte al numitului U. A., și-a încălcat atribuțiile de serviciu ce-i reveneau în calitate de ofițer de poliție judiciară, prin aceea că a ridicat din locuința persoanei decedate o armă cu aer comprimat marca „COMETA”, model 200, calibru 5,5 mm., având . – C1-_-01, precum și 4 cutii conținând cantitatea totală de 328 alice din plumb mărcile „GAMO” și „INCE MEHMET”, bunuri pe care nu le-a menționat în cuprinsul procesului – verbal de cercetare la fața locului întocmit cu acel prilej, ci și le-a însușit și le-a deținut neîntrerupt în posesia sa până la data de 11.09.2013, când au fost identificate de către organele de urmărire penală în sediul Poliției Orașului Cernavodă, cauzând prin aceasta un prejudiciu material bugetului general consolidat al statului, în cuantum total de 723,56 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor care ar fi trebuit confiscate și valorificate în folosul statului, fiind deținute de către defunct în mod ilegal, iar fapta fiind de natură a-i asigura în mod direct obținerea unui avantaj patrimonial, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice având drept consecință obținerea de către funcționarul public, pentru sine sau pentru altul, a unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial, faptă prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 248 C.pen.
Deținerea de către inculpatul B. C., în condiții de clandestinitate, a armei cu aer comprimat ridicate la data de 14.02.2008 din locuința defunctului U. A. și nemenționate în conținutul procesului – verbal de cercetare la fața locului întocmit cu acel prilej, i-a oferit acestuia în mod concret posibilitatea de a dispune nestingherit de respectiva armă și, implicit, de a uza oricând de bun, fapt ce reprezintă, potrivit considerentelor expuse anterior, o acțiune de însușire, cu consecința obținerii inerente, pentru sine, a avantajului patrimonial la care se referă art. 132 din Legea nr. 78/2000.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, în vigoare la data de 14.02.2008, armele neletale, din categoria cărora face parte și arma cu aer comprimat marca „COMETA”, model 200, calibru 5,5 mm., . – C1-_-01, identificată la data de 11.09.2013 în sediul Poliției Orașului Cernavodă (potrivit punctului 6 din anexa la actul normativ mai sus menționat), puteau fi deținute, purtate și folosite numai după ce acestea au fost înregistrate la autoritățile competente, potrivit legii (art. 5 alin. 3 și art. 11 alin. 2 din Legea nr. 295/2004, anterior republicării).
Potrivit art. 58 alin. 1 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, „Cetățenii români și străinii cu ședere legală în România, care au împlinit vârsta de 18 ani, pot să procure arme neletale, precum și muniția aferentă, de la orice armurier autorizat să comercializeze astfel de arme, în condițiile notificării prealabile a organelor competente”, iar, potrivit art. 59 alin. 1, „Persoanele care au procurat arme neletale au obligația ca, în termen de 5 zile de la data procurării, să se prezinte cu acestea la autoritățile competente, în vederea eliberării certificatului de deținător”, acest document, respectiv certificatul de deținător, conferind titularului „dreptul de deținere, port și folosire a armelor înscrise în conținutul său” (art. 59 alin. 2 din Legea nr. 295/2004, anterior republicării).
Ulterior modificărilor aduse Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor prin Legea nr. 268/2008, Legea nr. 152/2008, Legea nr. 117/2011 și Legea nr. 288/2011 și republicării celui dintâi act normativ, armele cu aer comprimat, din categoria cărora face parte și arma identificată la data de 11.09.2013 în sediul Poliției Orașului Cernavodă, considerate în continuare drept arme neletale, au fost incluse în anexa C a Legii nr. 295/2004, pentru procurarea acestora și a muniției aferente fiind necesară obținerea în prealabil, de la organele competente, a unei autorizații de procurare (art. 57 din lege), iar dispozițiile legale referitoare la acordarea permisului de armă, la înscrierea armei în permisul de armă, la drepturile și obligațiile solicitantului unei arme letale, prevăzute la art. 22 alin. 1 și 2, art. 23 alin. 1, art. 26 și art. 50 din aceeași lege, aplicându-se în mod corespunzător și în ceea ce privește armele neletale supuse autorizării (art. 58 alin. 1 din Legea nr. 295/2004, republicată).
În raport cu dispozițiile menționate, în vigoare la data de 14.02.2008, se constată că inculpatul B. C., aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce-i reveneau în calitate de ofițer de poliție judiciară, ar fi avut obligația de a efectua verificări cu privire la legalitatea deținerii de către defunctul U. A. a armei cu aer comprimat ridicate din locuința acestuia, cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, și de a constata faptul că sus-numitului nu-i fusese eliberat certificat de deținător de armă de către organele competente, potrivit Legii nr. 295/2004, arma respectivă fiind deținută, pe cale de consecință, în mod nelegal de către persoana decedată și să dispună confiscarea în folosul statului a armei cu aer comprimat marca „COMETA”, . – C1-_-01, pe care persoana decedată o deținuse contrar dispozițiilor legale.
Ulterior, arma cu aer comprimat marca „COMETA”, . – C1-_-01 ar fi trebuit valorificată, potrivit dispozițiilor O.G. nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, precum și ale Ordinului ministrului Administrației și Internelor nr. 782 din 02.09.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evidența, evaluarea în vederea valorificării, asigurarea dotării cu armament și muniții a persoanelor fizice și instituțiilor publice, precum și destinația armamentului, munițiilor și materialelor explozive, provenite din confiscări sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, iar sumele de bani astfel obținute urma a fi virate către bugetul de stat, potrivit art. 1 lit. a din Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, adoptate prin H.G. nr. 731/2007 și dispozițiilor art. 3 alin. 2 din O.G. 14/2007.
Prin excepție de la prevederile O.G. nr. 14/2007, potrivit cărora bunurile confiscate și intrate în proprietatea privată a statului se predau organelor de valorificare, respectiv direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, art. 5 alin. 2 lit. c din actul normativ mai sus menționat prevede că: „armele de foc, munițiile, materiile explozive și bunurile cu specific militar se predau imediat, cu titlu gratuit, Poliției Române, Ministerului Apărării Naționale ori, după caz, altor persoane juridice autorizate, prevăzute de legislația privind regimul armelor și munițiilor”.
În acest sens, potrivit art. 7 alin. 1 din Ordinul ministrului Administrației și Internelor nr. 782/02.09.2005, armele și munițiile provenite din confiscări se depun la camera de corpuri delicte a inspectoratului de poliție județean, de către cei care le-au ridicat sau preluat, pe baza mai multor documente înregistrate și aprobate de șeful unității sau formațiunii de poliție, iar, potrivit art. 12 alin. 1 din același ordin, „după clarificarea definitivă a situației juridice și primirea documentului de intrare în proprietatea privată a statului, în maximum 15 zile, armele, munițiile și materiile explozive se predau serviciului logistic similar, pe baza procesului – verbal de predare – primire (…), aprobat de șeful inspectoratului județean de poliție (…), și se evaluează de către comisia de evaluare, numită prin dispoziția zilnică a șefului unității”, comisie din care fac parte, potrivit art. 13 alin. 1, șeful serviciului logistic, maistrul armurier, șeful depozitului care va lua în primire materialele și reprezentantul compartimentului financiar al unității.
Ulterior evaluării și înregistrării în evidențele contabile ale inspectoratului de poliție județean, armele, munițiile și materialele explozive, a căror stare tehnică corespunde scopului pentru care sunt destinate și ale căror date de identificare sunt cunoscute, urmează a fi valorificate prin agenți economici specializați. În acest scop, potrivit art. 17 alin. 2 din Ordinul ministrului Administrației și Internelor nr. 782/02.09.2005, se procedează la evaluarea armelor destinate valorificării de către o comisie de evaluare din componența căreia urmează a face parte în mod obligatoriu, pe lângă persoanele menționate la art. 13 alin. 1, un reprezentant al Direcției Generale a Finanțelor Publice Județene, precum și, opțional, un reprezentant al societății comerciale prin care se valorifică bunurile materiale.
După comercializarea de către armurieri autorizați a armelor, munițiilor și materialelor explozive intrate în proprietatea privată a statului, sumele de bani obținute ca urmare a valorificării acestor bunuri „se virează la bugetul de stat, în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare”, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 4 din O.G. nr. 14/2007.
Fapta inculpatului B. C., care, la data de 14.02.2008, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce-i reveneau în calitate de ofițer de poliție judiciară, cu ocazia întocmirii procesului – verbal având ca obiect cercetarea la fața locului efectuată la domiciliul persoanei decedate U. A., a omis cu intenție menționarea în conținutul respectivului act procesual a împrejurării că din locuința defunctului fusese ridicată o armă cu aer comprimat marca „COMETA”, model 200, calibru 5,5 mm., având . – C1-_-01, precum și 4 cutii conținând cantitatea totală de 328 alice din plumb mărcile „GAMO” și „INCE MEHMET”, bunuri pe care, ulterior, și le-a însușit în mod fraudulos și le-a deținut neîntrerupt în posesia sa până la data de 11.09.2013, când au fost identificate de către organele de urmărire penală în sediul Poliției Orașului Cernavodă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual în legătură directă cu infracțiunile de corupție, faptă prev. de fapte prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 289 alin. 1 C.pen.
Fapta inculpatului B. C., care, în perioada 14.02.2008 – 11.09.2013, a deținut arma cu aer comprimat marca „COMETA”, model 200, calibru 5,5 mm., având . – C1-_-01, bun ridicat la data de 14.02.2008 din locuința defunctului U. A. și însușit de către învinuit în mod fraudulos, fără a fi autorizat în acest sens de către reprezentanții Serviciului Arme, Muniții și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului C. și fără a fi titular al unui permis de armă eliberat potrivit prevederilor legale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere fără drept a unei arme neletale din categoria celor supuse autorizării, faptă prev. de art. 134 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, republicată.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului B. C. au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal: dispozițiile părții generale a Codului Penal de la 1969, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile comise, pericolul social concret raportat la modalitatea de comitere, circumstanțele cauzei.
Totodată, s-a reținut împrejurarea potrivit căreia inculpatul B. C. este o persoană integrată social, fără antecedente penale, s-a prezentat în fața autorităților atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, a avut o atitudine parțial sinceră în fața organelor judiciare, este o persoană integrată social, care își câștigă existență prin muncă, are caracterizări deosebite privind activitatea profesională și o conduită corespunzătoare în societate, motiv pentru care se vor valorifica circumstanțele atenuantă prevăzută de art.74 lit.c cod penal.
Fiind întrunite condițiile prevăzute de art.81 cod penal, respectiv pedeapsa aplicată nu depășește 3 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior și se apreciază că scopul pedepsei – reeducarea inculpatului, prevenirea de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială – poate fi atins și fără executarea efectivă, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen ce va curge de la rămânerea definitivă a sentinței penale de condamnare
Prin adresa nr._ din data de 27.11.2013 (volumul III, fila 14 dosar U.P.), Agenția Națională de Administrare Fiscală, în calitate de reprezentant al statului român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G., Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 723,56 lei, reprezentând contravaloarea armei cu aer comprimat marca „COMETA”, model 200, calibru 5,5 mm., având . – C1-_-01 și a 328 alice din plumb mărcile „GAMO” și „INCE MEHMET”, bunuri care ar fi trebuit confiscate de către inculpatul B. C. și valorificate în folosul statului, fiind deținute ilicit de către defunctul U. A., de la care fuseseră ridicate la data de 14.02.2008
Potrivit proceselor – verbale de evaluare nr._ din data de 11.10.2013, nr._ din data de 30.10.2013 și, respectiv, nr._ din data de 30.10.2013, întocmite de către o comisie de evaluare din cadrul Serviciului Logistic al Inspectoratului de Poliție al Județului C., valoarea armei cu aer comprimat marca „COMETA”, . – C1-_-01 a fost stabilită la suma de 648,20 lei, iar valoarea celor 328 alice de plumb mărcile „INCE MEHMET” și „GAMO” a fost stabilită la suma de 75,36 lei.
Tribunalul a constatat că suma de 723,56 lei reprezentând valoarea armei cu aer comprimat marca „COMETA”, . – C1-_-01 (648,20 lei) și valoarea celor 328 alice de plumb mărcile „INCE MEHMET” și „GAMO” (75,36 lei) a fost achitată de inculpat conform chitanței . nr._ emisă de Trezoreria mun.Medgidia – fila 8 dosar fond, motiv pentru care se va respinge, ca nefondată, acțiunea civilă exercitată în cauză.
Împotriva sentinței penale nr. 566/14.11.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ au declarat apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – S. T. C. și inculpatul B. C..
P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – S. T. C. a criticat individualizarea pedepsei aplicate inculpatului și reținerea circumstanțelor atenuante, solicitând înlăturarea acestora, majorarea pedepselor și aplicarea dispozițiilor art. 861 Cod penal privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Inculpatul B. C. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de abuz în serviciu în infracțiunea de neglijență în serviciu, susținând că nu a acționat cu intenția, ci a fost o omisiune menționarea armei în procesul verbal și predarea acesteia; reținerea Codului penal din 1968 ca lege penală mai favorabilă, pronunțarea unei soluții de achitare și aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ, în temeiul art. 181 Cod penal din 1968; în subsidiar, reținând Noul Cod penal ca lege mai favorabilă, amânarea aplicării pedepsei, conform art. 83.
Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, precum și din oficiu, conform art. 420 C. Pr. P.., curtea constată următoarele:
Curtea constată că prima instanță a stabilit în mare parte, cu precizările ce vor fi făcute în continuare, în mod corect starea de fapt, urmare analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, raportat și la apărările inculpatului B. C..
În prezentul apel inculpatul B. C. nu a contestat starea de fapt reținută de prima instanță, criticile vizând stabilirea poziției psihice cu care a acționat inculpatul, acesta susținând că a acționat din culpă, apărare care însă nu poate fi primită de instanța de apel.
Sub aspectul stării de fapt se constată că în data de 14.02.2008, inculpatul B. C., comisar de poliție judiciară în cadrul Poliției Orașului Cernavodă și agentul șef principal de poliție I. C., tehnician criminalist în cadrul aceleiași unități de poliție, s-au deplasat la domiciliul numitului U. A., situat în extravilanul orașului Cernavodă, pe partea dreaptă a DJ 223 Cernavodă – Seimeni, în vederea efectuării unei cercetări la fața locului și stabilirii împrejurărilor în care avusese loc decesul numitului U. A.. A fost întocmit de inculpat un proces verbal de cercetare la fața locului, înregistrat în evidențele Poliției Orașului Cernavodă sub nr._/P din data de 14.02.2008, care a fost semnat de cei doi lucrători de poliție, de martorii asistenți N. A. și N. F. A., dar și de către numitul U. L., fratele persoanei decedate.
În conținutul proces – verbal au fost descrise împrejurările concrete în care a fost identificat cadavrul numitului U. A., bunurile găsite în locuința acestuia, însă a fost omisă menționarea unei arme cu aer comprimat și patru cutii cu alice, ce fuseseră găsită în locuință, aspect necontestat de inculpat în cauză.
În aceeași zi a fost audiat numitul U. L., fratele persoanei decedate, căruia i-au fost restituite bunurilor ridicate cu ocazia cercetării la fața locului, mai puțin însă arma cu aer comprimat și cele patru cutii cu alice, care au rămas în posesia inculpatului.
De asemenea, la data de 10.07.2008 a fost audiată de inculpat numita S. Meropi A., fiica decedatului U. A., declarație în cuprinsul căreia sus-numita a arătat faptul că a luat cunoștință despre decesul tatălui său, precum și despre identificarea la domiciliul acestuia a unei arme cu aer comprimat, care se află în prezent la Poliția Orașului Cernavodă până la clarificarea situației acestei arme.
În ceea ce privește identificarea armei cu aer comprimat, se constată că a fost sesizată prezența armei de martorul I. C., tehnician criminalist în cadrul Poliției Orașului Cernavodă, participant la efectuarea cercetării la fața locului, care a și înscris la poziția nr. 48 din Registrul de cercetare la fața locului (C.F.L.) nr. XXII/_ al Poliției Orașului Cernavodă, la rubrica „Urme ridicate – Alte urme”, faptul că au fost ridicate din locuința persoanei decedate 10 astfel de obiecte, respectiv: „pușcă, îmbrăcăminte, bani, briceag”, ceea ce arată că identificarea armei nu a fost ascunsă de inculpat. De altfel, și martorul asistent N. F. A. și numitul U. L., ce au asistat la efectuarea cercetării la fața locului au văzut arma.
Se constată că nu a fost sesizată descoperirea celor 4 cutii cu alice, însă inculpatul B. C. a declarat că cele patru cutii cu alice găsite împreună cu arma au fost ridicate tot din locuința numitului U. A.. Procurorul a reținut că cele patru cutii cu alice au fost găsite tot în locuința numitului U. A., însă prima instanță reține aspecte contradictorii în considerentele hotărârii, cu privire la acest aspect. Pe de o parte, a înlăturat afirmația inculpatului potrivit căreia ar fi ridicat de la locuința defunctului, alături de arma de vânătoare, și 4 cutii cu alice, dat fiind că nicio altă persoană prezentă nu a observat prezența cutiilor cu alice, dar pe de altă parte reține la secțiunea “în drept” că inculpatul a omis cu intenție menționarea în conținutul procesului verbal a împrejurării că din locuința defunctului fusese ridicată o armă cu aer comprimat, precum și 4 cutii conținând cantitatea totală de 328 alice din plumb mărcile „GAMO” și „INCE MEHMET”.
Se constată că cele patru cutii cu alice au fost descoperite în același ambalaj cu arma cu aer comprimat, fiind păstrate împreună, alicele aveau același calibru ca și arma, cu excepția unei singure alice, și nu se constată prezența unor elemente obiective care să conducă la concluzia că inculpatul ar fi putut să le procure ulterior, pentru a le folosi împreună cu arma, având în vedere că modalitatea în care a fost identificată arma nu susține ipoteza folosirii acesteia de câtre inculpat, care oricum avea la dispoziție o armă mai performantă, în virtutea atribuțiilor de serviciu. În aceste condiții, chiar dacă persoanele care au participat sau asistat la cercetarea la fața locului nu au observat cutiile cu alice, nu se poate exclude prezența acestora în locuință, mai ales că nu aveau un volum deosebit, astfel încât se va reține susținerea inculpatului că a descoperit cutiile cu alice tot în locuința numitului U. A., așa cum s-a reținut prin rechizitoriu, dar și de prima instanță în anumite secțiuni ale hotărârii, astfel cum am arătat anterior.
Plecând de la ipoteza cert stabilită că inculpatul a ridicat arma cu aer comprimat și cele patru cutii cu alice din locuința numitului U. A., bunuri care nu au fost consemnate în procesul verbal de cercetare la fața locului și nici nu au fost predate de inculpat la camera de corpuri delicte, se impune a se analiza poziția psihică a inculpatului, care în mod vădit nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu.
Inculpatul a fost conducătorul echipei de cercetare la fața locului, iar modul în care se realiza practic cercetarea la fața locului era stabilit prin Instrucțiunile MI nr. S/420/01.04.2003, care au constituit secret de serviciu, dar în prezent au fost declasificate, fiind obținute de instanța de apel.
Conform art. 6 din Instrucțiuni, inculpatul B. C., în calitate de conducător al echipei de cercetare la fața locului, răspundea de întreaga activitate desfășurată, iar potrivit art. 16 lit. e participă alături de specialistul criminalist la efectuarea activităților de descoperire, relevare, examinare, ridicare, conservare și ambalare a urmelor și a altor mijloace materiale de probă.
În art. 17 sunt menționate atribuțiilor specialistului criminalist, printre acestea fiind și relevarea, ridicarea, conservarea, examinarea, interpretarea și ambalarea mijloacelor materiale de probă.
Însă la aceste activități trebuia să participe și inculpatul, în calitate de conducător al echipei de cercetare, iar nu exclusiv specialistul criminalist.
În referire la persona care trebuia să ridice mijloacele materiale de probă, în art. 29 alin. 1 din Instrucțiuni se prevede că acestea sunt preluate de conducătorul echipei, ceea ce contrazice apărarea inculpatului că nu ar fi trebuit să ridice arma și alicele, pe motiv că intra în atribuția specialistului criminalist.
Curtea reține că era atribuția inculpatului B. C. de a ridica arma cu aer comprimat și alicele, pe care acesta și-a îndeplinit-o, însă a omis să le menționeze în procesul verbal de cercetare la fața locului, nu a dispus măsuri pentru clarificarea situației acestor bunuri și nici nu le-a predat la camera de corpuri delicte, spre păstrare și conservare.
Conduita inculpatului B. C. de la momentul efectuării cercetării la fața locului, dar și din perioada imediat următoare nu lăsa să se întrevadă că a urmărit încă de la început să-și însușească arma cu aer comprimat și alicele, dat fiind, cel puțin în privința armei, că persoanele prezenta constataseră prezența armei, arma a fost consemnate de martorul I. C. în Registrul de cercetare la fața locului (C.F.L.) nr. XXII/_ al Poliției Orașului Cernavodă, iar la data de 10.07.2008 a fost audiată numita S. Meropi A., căreia i s-a adus la cunoștință despre găsirea armei și faptul că se află la poliția Cernavodă pentru clarificarea situației.
Aceste împrejurări arată că inculpatul nu a urmărit să ascundă faptul că a fost găsită arma, pentru a putea să și-o însușească ulterior, în condițiile în care era un fapt cunoscut și consemnat chiar și într-un registru al Poliției Cernavodă.
Ceea ce însă trebuie reținut în sarcina inculpatului este modul în care a acționat ulterior, când a realizat că nu a menționat bunurile în procesul verbal de cercetare la fața locului, dar cu toate acestea nu a întreprins nicio măsură pentru a îndrepta eroarea inițială, deși era conștient de modul nelegal în care acționează. Chiar inculpatul a declarat în cursul cercetării judecătorești că „după definitivarea dosarului, după aproximativ 1 an, am observat că arma se afla tot acolo și nu clarificasem situația acesteia”, ceea ce indică conștientizarea inacțiunilor sale. O declarație similară a fost dată de inculpat și în apel, când a declarat că după aproximativ 1 an și jumătate a regăsit arma și și-a dat seama că este prea târziu pentru a o preda la camera de corpuri delicte, motiv pentru care nu a mai efectuat niciun demers, de teama de a nu fi sancționat disciplinar.
Modul în care a procedat inculpat dovedește că nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, omisiune pe care și-o asumă, dar în legătură cu care apreciază că a acționat din culpă.
Potrivit art. 19 alin. 1 pct. 1 Cod penal din 1968, fapta este săvârșită cu intenție dacă infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei sau prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui.
Conform art. 19 alin. 1 pct. 2 Cod penal din 1968, fapta este săvârșită din culpă dacă infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce sau nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să-l prevadă.
Vinovăția constituie atitudinea psihică a persoanei care, în mod voit, neconstrâns, comite o faptă prevăzută de legea penală, având reprezentarea faptei și urmărilor sau, cel puțin, a avut posibilitatea reală a acestei reprezentări.
Atitudinea psihică a autorului este rezultatul a doi factori: factorul intelectiv (conștiința) și factorul volitiv ( voința ), din a căror examinarea rezultă existența sau nu a vinovăției.
Întrucât vinovăția constituie o atitudine psihică a autorului faptei, fiind rezultatul unor procese psihice interne, nu poate fi stabilită decât pe baza analizei actelor de conduită în care se exteriorizează atitudinea psihică a persoanei.
Curtea apreciază că întemeiat prima instanță a stabilit că inculpatul B. C. a acționat cu intenție, întrucât acțiunile sale dovedesc că a avut reprezentarea rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Trebuie analizată poziția procesuală a inculpatului B. C., care în data de 11.09.2013, pe fondul cercetărilor efectuate de organele de urmărire penală, a declarat că a omis să menționeze arma în procesul verbal de cercetare la fața locului, dar a restituit-o numitului U. L. împreună cu celelalte bunuri ridicate din locuință. Tot în data de 11.09.,2013 a fost efectuată o percheziție domiciliară la locuința inculpatului, fără a fi identificată arma.
În continuare, au fost efectuate verificări la sediul Poliției Orașului Cernavodă, iar în timp ce organele de urmărire penală se aflau în biroul șefului Poliției Orașului Cernavodă inculpatul a pus arma și alicele în biroul folosit la acea dată de lucrătorii de poliție de la Biroul Ordine Publică, loc unde a și fost găsită de organele de urmărire penală.
Se mai constată că multe din afirmațiile inculpatului au fost infirmate de probele administrate în cauză, ceea ce exprimă o poziție procesuală nesinceră, care se răsfrânge și asupra modului în care este interpretată atitudinea psihică a inculpatului față de fapta comisă.
Inculpatul B. C. a declarat inițial că nu cunoaște nimic referitor la arma găsită în interiorul Biroului Ordine Publică, declarația asupra căreia a revenit, dar care oricum era infirmată de declarațiile martorilor M. E. - care s-a ocupat de curățenia și întreținerea Biroului Ordine Publică, B. A. F. - care a desfășurat activități de curățenia și întreținerea Biroului Ordine Publică, I. C., M. L. V. și Memet Aldo D. - agenții de poliție care își desfășurau activitatea în biroul unde a fost găsită arma, toate aceste persoane declarând că arma nu s-a aflat în acel birou.
Inculpatul a susținut că a ambalat arma în sac în anul 2011, făcând anumite afirmații legate de modul cum a procurat sacii, respectiv în perioada 2006 - 2008 de la numitul G. N., care însă a negat că a dat respectivii saci inculpatului. În legătură cu acest aspect trebuie remarcat comportamentul inculpatului, care în data de 12.09.2013 s-a deplasat personal la martorul G. N., pentru a-i reaminti că a primit sacii de la martor, deși acest fapt nu era real. Se observă intenția inculpatului de a-l determina pe martor să dea declarații în sensul dorit de inculpat, mai ales că tot în data de 12.09.2013 inculpatul B. C. dăduse o declarație în care explica modul în care ambalase arma, astfel că dorea ca martorul să dea declarații care să-i susțină afirmațiile.
Totodată, deși inculpatul susține că arma a fost depozitată la vedere, declarațiile martorilor I. G., P. V. M., Ț. I. R., V. D., lucrători de poliție în cadrul Poliției Orașului Cernavodă și foști colegi de birou ai inculpatului în perioada 2008 – 2011 au infirmat aspectele relatate de inculpat, nu au observat arma cu aer comprimat în posesia inculpatului sau în încăperea în care și-au desfășurat activitatea profesională alături de acesta, arma respectivă depozitată în locul vizibil indicat de inculpat.
Se mai constată că inculpatul nu a efectuat nicio verificare cu privire la situația juridică a armei, deși era pe deplin conștient că trebuia să clarifice situația armei, în faza de urmărire penală declarând că după 1-2 luni a intenționat să o introdusă în camera de corpuri delicte, dar nu avea nicio dovadă că o ridicase de la fața locului.
Referitor la ambalarea armei și a muniției, prin raportul de constatare tehnico – științifică nr._ din data de 23.10.2013 s-a stabilit, urmare examinării ambalajelor exterioare în care au fost identificate arma cu aer comprimat și muniția descrise anterior, respectiv a celor doi saci confecționați din material plastic de culoare neagră, a sacului confecționat din rafie și a fragmentelor de bandă adezivă transparentă tip scotch, aplicate pe aceștia, că nu se identifică elemente care să ateste ambalarea și depozitarea pentru un interval lung de timp, neputând fi formulate aprecieri cu privire la perioada de timp scursă din momentul ambalării.
În raport de aceste constatări, se poate considera în mod rezonabil că arma și muniția nu au fost păstrate în același ambalaj de la data ridicării lor în data de 14.02.2008, ci au mai fost manipulate de inculpat, dar fără a se putea formula aprecieri certe cu privire la perioada de timp scursă din momentul ambalării, ceea ce nu poate fi interpretat decât că inculpatul, urmare ambalării ulterioare a bunurilor, era conștient de deținerea acestora, vădit în contra dispozițiilor legale, întrucât mijloacele materiale de probă și bunurile ridicate la cercetarea la fața locului nu puteau fi păstrate de inculpat, ci predate la camera de corpuri delicte.
Constatările raportului de constatare tehnico – științifică nu îi sunt favorabile inculpatului, deoarece indică faptul că inculpatul a ambalat arma și muniția la o dată destul de apropiată de cea a descoperirii, astfel că inculpatul în permanență a efectuat diverse activități cu aceste bunuri, caz în care nu mai poate invoca o simplă greșeală, omisiune, ci suntem în prezența unor acțiuni deliberate, prin care inculpatul ascundea existența armei, este adevărat din motive care nu au putut fi lămurite, întrucât ipoteza folosirii armei și muniției de către inculpat nu este dovedită. Chiar dacă ambalajul a fost desfăcut la momentul găsirii armei, când aceasta a fost verificată, constatările specialistului se bazează pe starea sacilor și a bandei adezive folosite la ambalarea armei și muniției, de aceea faptul desfacerii ambalajului anterior analizei specialistului nu face irelevant raportul de constatare tehnico – științifică, care oferă anumite indicii privind comportamentul inculpatului.
Până la momentul soluționării cauzei privind moartea suspectă a numitului U. A. inculpatul ar fi trebuit să clarifice situația juridică a armei și muniției, iar în condițiile în care nu se făcea dovada deținerii legale, inculpatul ar fi trebuit să îndrepte omisiunea menționării armei și muniției în procesul verbal de cercetare la fața locului și să propună în referatul privind neînceperea urmăririi penale confiscarea armie și muniției, deținută în contra dispozițiilor legale (prevederile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, în vigoare la data de 14.02.2008, precizau că armele neletale, din categoria cărora face parte și arma cu aer putea fi deținute, purtate și folosite numai după ce acestea au fost înregistrate la autoritățile, condiția care nu era îndeplinită ).
Toate aceste împrejurări determină curtea să aprecieze că inculpatul a acționat cu intenție, chiar din declarațiile sale rezultând că la un interval de timp destul de scurt de timp de la ridicarea armei a sesizat că nu a consemnat despre ridicarea armei și a muniției în procesul verbal, era conștient că ar fi trebuit să o predea către camera de corpuri delicte, să efectueze cercetări pentru clarificarea situației juridice a bunurilor, iar deținerea armei și a muniției era contrară dispozițiilor legale, toate aceste aspecte fiind corect reprezentate în conștiința inculpatului, care a declarat că nu a acționat în sensul predării armei de teama unor consecințe negative în plan profesional.
Poziția psihică a inculpatului indică o deplină conștientizare a conduitei sale, care pe de o parte a păstrat în detenție arma și muniția, iar pe de altă parte nu a luat măsuri pentru a lămurirea situației juridice a bunurilor, deși, așa cum a arătata prima instanță, putea îndrepta eroarea materială din cuprinsul procesului verbal de cercetare la fața locului, în care nu s-a consemnat despre ridicarea armei și a muniției.
Inculpatul a prevăzut că procedând în această manieră bunurile rămân în detenția sa, nu sunt predate instituției din care făcea parte pentru a se dispune măsurile legale, care în cazul de față ar fi impus confiscarea armei și muniției, ce ar fi putut fi valorificate de stat în condițiile O. G. nr. 14/2007 privind reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea statului, și chiar dacă nu a urmărit producerea rezultatului, în mod cert a acceptat producerea acestuia, justificarea fiind teama de a nu fi sancționat disciplinar.
În consecință, curtea reține că inculpatul a acționat cu intenția indirectă, poziție psihică ce caracterizează latura subiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Nu s-ar putea aprecia că inculpatul a acționat cu intenția directă, urmărind producerea rezultatului - prejudicierea bugetului de stat, întrucât conduita sa generală nu permite formularea certă a unei astfel de concluzii, iar orice dubiu trebuie să îi profite inculpatului.
Trebuie precizat că în sarcina inculpatului se reține săvârșirea unei acțiuni (ridicarea și deținerea armei și a muniției ) și a unei inacțiuni ( neluarea măsurilor de predare a armei și muniției, dar și cele vizând valorificarea în beneficiul statului ), care au avut un caracter continuu, până la descoperirea faptei de către organelor de urmărire penală, astfel că reținând în sarcina inculpatului această conduită nu se modifică limitele sesizării instanței, dat fiind că abuzul în serviciu nu a fost reținut de procuror doar pentru omisiunea menționării bunurilor în procesul verbal, ci și pentru acțiunile și inacțiunile sale ulterioare, mai sus descrise.
Împrejurarea că instanța de apel limitează elementul material al infracțiunii de abuz în serviciu, înlăturând susținerile privind conduita abuzivă a inculpatului încă de la momentul ridicării armei și muniției și cele privind însușirea bunurilor, nu constituie o modificare a limitelor sesizării instanței.
Prin fapta inculpatului s-a produs o urmare constând în paguba creată statului, în cuantum total de 723,56 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor care ar fi trebuit confiscate și valorificate în folosul statului, fiind deținute de către numitul U. A. în mod ilegal.
Sub aspectul laturii obiective, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 Cod penal din 1968 presupune producerea unei urmări, care poate consta fie într-o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 Cod penal din 1968, fie în producerea unei pagube patrimoniului acestora. Cele două urmări sunt prevăzute cu caracter alternativ, iar în sarcina inculpatului s-a reținut că a produs o pagubă bugetului de stat, de aceea este realizată cerința legii; inculpatul susține că nu a produs o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 Cod penal din 1968, ceea ce este real, însă nici nu s-a reținut o asemenea urmare, ci producerea unei pagube.
Inculpatul a mai susținut că arma nu ar fi putut fi valorificată, întrucât era defectă. Este real că arma prezenta lipsa unui șurub de reglaj al foiței înălțătorului, dar care nu influența funcționarea armei, astfel cum s-a stabilit prin raportul de constatare tehnico – științifică nr._ din data de 23.10.2013, concluzia fiind că arma era în stare de funcționare și fără defecțiuni.
Astfel, nu pot fi primite criticile inculpatului, potrivit cu care arma nu ar fi putut fi valorificată, deoarece prezenta o defecțiune esențială, dat fiind că nu era vorba despre o defecțiune care să afecteze utilizarea armei, la care trebuia doar montat șurubul lipsă.
Pentru realizarea elementelor constitutive ale infracțiunii abuz în serviciu contra intereselor publice, din perspectiva urmării produse, nu prezintă relevanță că inculpatul a achitat prejudiciul ori că instanța a dispus confiscarea armei, dat fiind că acestea au avut loc după consumarea infracțiunii, constituind doar modalități de acoperire a prejudiciului anterior creat.
În consecință, curtea constată că sunt întrunite integral elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 Cod penal din 1968.
Prima instanță a apreciat însă că în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 132 din Legea nr. 78/2000, potrivit cu care infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.
În acest text de lege este incriminată o formă agravată a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, circumstanțiată prin calitatea subiectului activ și rezultatul suplimentar produs - obținerea unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial pentru sine sau pentru altul.
Prima instanță și-a însușit opinia acuzării și a apreciat că deținerea de către inculpatul a armei cu aer comprimat i-a oferit acestuia în mod concret posibilitatea de a dispune nestingherit de respectiva armă și de a uza oricând de bun, fapt ce reprezintă o acțiune de însușire, cu consecința obținerii pentru sine a avantajului patrimonial la care se referă art. 132 din Legea nr. 78/2000.
Curtea nu își însușește aprecierea primei instanțe, în sensul că inculpatul și-a însușit arma, în condițiile în probele administrate nu dovedesc decât o acțiune de deținere a armei de către inculpat la locul de muncă, lipsind orice date că acesta ar fi luat vreun moment arma din sediul poliției ori că ar fi folosit-o sau că s-ar fi comportat ca și cum arma era în proprietatea sa.
Acțiunea de însușire presupune, într-adevăr, o activitatea de luare în stăpânire din partea făptuitorului, care are posibilitatea de a se comporta ca un adevărat proprietar și a face acte de dispoziție.
Curtea constată că inculpatul a păstrat arma în sediul poliției, nu sunt probe că a scos-o din această locație ori că a folosit-o, iar din conduita inculpatului nu rezultă că acesta a urmărit însușirea armei. Dacă poziția psihică a inculpatului era cea specifică unei acțiuni de însușire, inculpatul a avut posibilitatea, de-a lungul celor 5 ani, de a lua arma din sediul poliției, de a o folosi, astfel încât să nu mai poată fi identificată, însă inculpatul doar a păstrat-o în sediul poliției, fără a urmări aproprierea armei; acțiunile inculpatului sunt de simplă deținere a armei, după ce a omis cu intenție predarea armei.
La testarea comportamentului simulat s-a stabilit că inculpatul nu a prezentat modificări specifice comportamentului simulat, întrebările relevante privind eventuala folosire a armei, locul unde a fost găsită, ceea ce susține aprecierea că inculpatul nu a scos arma din sediul poliției și nu a folosit-o, conduită în raport de care nu se poate considera că inculpatul a luat efectiv în stăpânire arma, a urmărit să dispună de acesta în fapt sau în drept, poziția sa psihică și acțiunile comise indicând doar deținerea bunurilor.
Totodată, din acțiunea de deținere a bunurilor nu se poate considera că inculpatul a obținut un avantaj patrimonial, în sensul art. 132 din Legea nr. 78/2000.
În art. 132 din Legea nr. 78/2000 se prevede obținerea efectivă a unui avantaj patrimonial, ceea ce înseamnă că acesta trebuie să aibă o existență materială, concretă, să reprezinte un beneficiu pentru patrimoniul inculpatului.
Avantajul patrimonial este considerat orice beneficiu, folos material creat pentru sine sau pentru altul, iar prima instanță a asimilat avantajului patrimonial posibilitatea inculpatului de a dispune nestingherit de respectiva armă și de a uza oricând de bun.
Folosința/dispoziția asupra bunului reprezintă un avantaj patrimonial, dar în cauză nu rezultă că inculpatul a folosit sau a dispus de bun, din probele administrate reieșind doar acțiunea de deținere a bunurilor, referirea primei instanțe având în vedere doar o posibilitate de care a dispus inculpatul, dar pe care inculpatul nu a utilizat-o.
Din interpretarea gramaticală a dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000, rezultă că textul de lege folosește timpul trecut cu privire la obținerea avantajului patrimonial sau nepatrimonial ( „a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial” ), ceea ce semnifică faptul că avantajul trebuie efectiv obținut pentru existența infracțiunii.
Cum în cauză nu este dovedit că inculpatul a obținut efectiv un avantaj patrimonial, care să se reflecte în patrimoniul său, aprecierea primei instanțe vizând doar o eventualitate despre care nu există date că a fost fructificată, nu se poate considera că este realizată cerință impusă art. 132 din Legea nr. 78/2000, sub aspectul urmării ce completează latura obiectivă a infracțiunii.
În consecință, prima instanță a dat o încadrare juridică greșită infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, reținând forma agravată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, corect fiind a se reține forma tip a infracțiunii, prevăzută de art. 248 Cod penal din 1968 ( pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani ), infracțiune pentru care se va dispune condamnarea inculpatului.
Această critică nu a fost invocată explicit de inculpat în apel, dar a fost invocată în fața primei instanțe, astfel că instanța de apel a putut lua în analiza și această apărare a inculpatului, chiar dacă a fost formulată doar în fața primei instanțe.
În condițiile în care se dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal din 1968 în infracțiunile prev. de art. 248 Cod penal din 1968, se impune și schimbarea încadrării juridice cu privire la infracțiunea de fals intelectual.
Prima instanță a stabilit că fapta inculpatului B. C. care la data de 14.02.2008, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce-i reveneau în calitate de ofițer de poliție judiciară, cu ocazia întocmirii procesului – verbal având ca obiect cercetarea la fața locului efectuată la domiciliul persoanei decedate U. A., a omis cu intenție menționarea în conținutul respectivului act procesual a împrejurării că din locuința defunctului fusese ridicată o armă cu aer comprimat marca „COMETA”, model 200, calibru 5,5 mm., având . – C1-_-01, precum și 4 cutii conținând cantitatea totală de 328 alice din plumb mărcile „GAMO” și „INCE MEHMET”, bunuri pe care, ulterior, și le-a însușit în mod fraudulos și le-a deținut neîntrerupt în posesia sa până la data de 11.09.2013, când au fost identificate de către organele de urmărire penală în sediul Poliției Orașului Cernavodă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual în legătură directă cu infracțiunile de corupție faptă prev. de fapte prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 289 alin. 1 C.pen.
Art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 ( în redactarea în vigoare la data săvârșirii faptei ) face parte din Capitolul 3 - Secțiunea a 4-a - Infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție și incriminează falsul și uzul de fals săvârșite în scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infracțiunile prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a sau săvârșite în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracțiune.
Incidența acestui text de lege a fost determinată de reținerea formai agravate a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, care face parte din categoria infracțiunilor prevăzute în secțiunea a 3-a, la care face trimitere art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000.
În condițiile în care se elimină incidența dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice nu mai este considerată o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție, astfel că nici infracțiunea de fals intelectual nu mai poate fi apreciată ca fiind comisă în scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infracțiunile prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a din Capitolul 3 al Legii nr. 78/2000, caz în care se impune înlăturarea din încadrarea juridică a dispozițiilor art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, urmând a se schimba încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal din 1968 în infracțiunea prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal din 1968.
Reținerea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal din 1968 influențează și regimul sancționator, întrucât pentru această infracțiune pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani, în timp ce pentru infracțiunea prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal din 1968 pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 7 ani.
Infracțiunea de fals intelectual a fost comisă la data de 14.02.2008, data întocmirii procesului verbal de cercetare la fața locului, iar termenul de prescripție a răspunderii penale, calculat potrivit art. 122 alin. 1 lit. d Cod penal din 1968, este de 5 ani.
Procurorul a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de fals intelectual prin rezoluția nr. 103/P/2013 din data de 11.09.2013. În condițiile în care fapta a fost comisă la data de 14.02.2008, iar urmărirea penală a fost începută la data de 11.09.2013, luând în considerare încadrarea juridică reținută de curte, în raport de care termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani, se constată că la data începerii urmăririi penale era împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, care se constituie într-o cauză de împiedicare a exercitării a punerii în mișcare a acțiunii penale.
D. fiind că până la data începerii urmăririi penale pentru infracțiunea de fals intelectual se împlinise termenul de prescripție a răspunderii penale, inculpatul B. C. nu poate răspunde penal pentru această infracțiune, fiind în prezența unei cauze care înlătură răspunderea penală, respectiv prescripția răspunderii penale.
Astfel, pentru infracțiunea de fals intelectual prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal din 1968 cu aplicarea art. 5 Cod penal, se va dispune încetarea procesului penal, ca efect al intervenirii prescripției anterior începerii urmăririi penale pentru această infracțiune.
În măsura în care s-ar fi reținut încadrarea juridică stabilită de prima instanță, nu ar fi fost împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, deoarece, raportat la limitele de pedeapsă, acesta era de 8 ani și nu s-ar fi împlinit până la data începerii urmăririi penale.
În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 134 din Legea nr. 295/2004, în mod corect s-a dispus condamnarea inculpatului de prima instanța, în prezentele apeluri nefiind contestată nici de inculpat vinovăția sa, astfel că nu se impune o analiză suplimentară a acestei infracțiuni din partea instanței de apel.
Cu privire la individualizarea pedepselor, curtea reține că potrivit art. 72 Cod penal din 1968, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În stabilirea unei pedepse care să reflecte scopul și funcțiile pedepsei prin raportare la aceste criterii generale de individualizare este necesar a se examina cumulativ atât circumstanțele reale de comitere a faptei, cât și circumstanțele personale ale inculpatului.
Curtea constată are în vedere împrejurările în care a acționat inculpatul, circumstanțele care au condus la săvârșirea infracțiunilor, forma de vinovăție – intenția indirectă, lipsa unui mobil, urmările reduse ale faptelor comise, conduita procesuală nesinceră, aspectele favorabile privind conduita de ansamblu a inculpatului, astfel că scopul și funcțiile prevăzute de art. 52 Cod penal din 1968, atât din perspectiva prevenției generale, cât și a prevenției speciale, pot fi atinse prin stabilirea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
Curtea apreciază că faptele inculpatului prezintă un grad mai redus de pericol social, care nu justifică stabilirea unui regim sancționator sever.
Inculpatul are o conduită bună, are caracterizări favorabile de la locul de muncă, a deținut funcții de conducere în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului C., în calitate de ofițer de poliție, este integrat social, s-a prezentat constant în fața organelor judiciare, astfel că este întemeiată reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal din 1968, după cum circumstanțele concrete de comitere a faptelor relevă un grad mai redus de pericol social, au fost cauzate urmări reduse, ceea ce justifică și reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. 2 Cod penal din 1968, cum corect a procedat prima instanță.
Prima instanță a reținut în favoarea inculpatului B. C. și circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal din 1968, ( care constă în atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților ). Pentru a se reține această circumstanță atenuantă trebuie analizate cumulativ toate împrejurările la care face referire dispozițiile art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal, constatându-se că inculpatul nu a avut o comportare sinceră și a avut o conduită de natură a îngreuna descoperirea faptelor - a se vedea modul în care a mutat arma și muniția, discuțiile cu martorul G. N., motive în raport de care apare ca nejustificată reținerea dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal, ce urmează a fi înlăturate de instanța de apel.
Curtea va reține însă în favoarea inculpatului B. C. circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. 1 lit. b Cod penal,numai pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dat fiind că pe parcursul procesului penal a achitat integral prejudiciul creat.
Ca atare, curtea apreciază că se impune menținerea pedepsei stabilită de prima instanță pentru infracțiunea prev. de art. 134 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 5 Cod penal, menținându-se în continuare circumstanțele atenuante prev. de art. dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 Cod penal, ceea ce impune stabilirea unei pedepse sub minimul special, cum corect a procedat prima instanță.
De asemenea, urmare reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. a,b și alin. 2 Cod penal și pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, se va stabili o pedeapsă sub minimul de 6 luni închisoare, curtea apreciind că o pedeapsă de 4 luni închisoare corespunde criteriilor generale de individualizare a pedepsei, dar și gravității faptei și persoanei inculpatului.
Urmează a se stabili aceeași modalitate de individualizare a executării pedepsei pentru pedeapsa rezultantă de 4 luni închisoare, respectiv suspendarea condiționată, întocmai ca prima instanță.
Cuantumul pedepsei rezultante permite aplicarea suspendării condiționate a executării, fiind îndeplinite și condițiile prev. de art. 81 alin. 1 lit. b,c Cod penal din 1968, întrucât inculpatul nu are antecedente penale și curtea apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.
Inculpatul are maturitatea și gradul de pregătire profesională necesare pentru a-și reconsidera conduita față de faptele comise, astfel încât să nu mai comită pe viitor alte fapte penale. În alegerea acestei modalități de individualizare a executării pedepsei curtea are în vedere și vârsta inculpatului, existența unui cadru familial și integrarea socială preexistentă, care permit realizarea scopului pedepsei fără a fi necesară privarea de libertate, pentru nu pledează nici gradul mai redus de pericol social al infracțiunilor comise.
Astfel, solicitarea procurorului de majorare a pedepselor, prin înlăturarea tuturor circumstanțelor atenuante judiciare și aplicarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante nu este întemeiată.
Nu se poate aprecia nici că faptele inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, cum a invocat inculpatul.
Potrivit art. 181 alin. 1 Cod penal din 1968 nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Criteriile în raport de care se apreciază gradul de pericol al unei infracțiuni sunt enumerate în art. 181 alin. 2 Cod penal din 1968, potrivit cu care trebuie să se țină seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Toate aceste criterii reale și personale trebuie analizate cumulativ pentru a se ajunge la concluzia că în concret fapta a adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală.
Inculpatul a persistat în activitatea infracțională o perioadă mare de timp, pentru mai mulți ani, a păstrat arma și muniția în condiții de totală nesiguranță, fără a se lua măsuri de protecția, pentru a evita accesul altor persoane la acestea, a acționat cu intenție, a avut reprezentarea caracterului infracțional al faptelor sale, dar a continuat să aibă aceeași atitudine, cu toate că în calitatea sa ofițer de poliție, deținând inclusiv funcții de conducere, ar fi trebuit să manifestă o conduită mult mai responsabilă, întrucât bunurile deținute fac parte din categoria acelor periculoase, chiar și o armă neletală putând, în anumite condiții, să producă vătămarea persoanelor.
Conduita procesuală a inculpatului a fost necorespunzătoare, negând săvârșirea faptelor, a încercat să influențeze negativ desfășurarea cercetărilor, refuzul său de a-și asuma răspunderea pentru faptele comise reliefând necesitatea sancționării corespunzătoare prin aplicarea unei pedepse, pentru a descuraja astfel de conduite abuzive din partea reprezentanților statului.
Datele personale ale inculpatului ( căsătorit, fără antecedente penale, ofițer de poliție cu rezultate profesionale foarte bune) nu sunt în măsura să indice un grad redus de pericol social, mai ales că lipsa antecedentelor penale era o condiție pentru a ocupa funcția de ofițer de poliție, iar faptele au fost comise tocmai în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Prima instanță a stabilit corect legea penală mai favorabilă ca fiind Codul penal din 1968, chiar și în condițiile în care s-a dispus schimbarea încadrării juridice în apel nefiind motive pentru a reaprecia legea penală mai favorabilă.
Conform legii penale anterioare, infracțiunea prev. de art. 248 Cod penal din 1968 este pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar infracțiunea prev. de art. 134 din Legea nr. 295/2004 este sancționată cu închisoarea de la închisoare de la 3 luni la 1 an, iar urmare reținerii circumstanțelor atenuante judiciare este obligatorie coborârea pedepselor sub minimul special, conform art. 76 alin. 1 Cod penal.
În conformitate cu noua lege penală, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice este incriminată în art.297 Cod penal și este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar infracțiunea de deținere de armă neletală este pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la 1 an amendă.
Chiar dacă s-ar reține în favoarea inculpatului o circumstanță atenuantă, dispozițiile Noului Cod penal ar permite reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, potrivit art. 76 alin. 1 Cod penal, astfel pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice s-ar aplica o pedeapsă de cel puțin 1 an și 4 luni, la care s-ar adăuga o treime din pedeapsa stabilită pentru infracțiunea de deținere de armă neletală, conform regulilor privind sancționarea concursului de infracțiuni, de aceea regimul sancționator ar fi mult mai sever potrivit Noului Cod penal.
Noul Cod penal este mai sever și din punct de vedere al modalității de executare a pedepsei. Amânarea aplicării pedepsei nu este posibilă, întrucât pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice limita maximă este de 7 ani închisoare, iar dispozițiile art. 83 alin. 2 Cod penal interzic amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este de 7 ani sau mai mare.
Analizând global efectele aplicării legilor penale succesive, se constată că în cauză Codul penal din 1968 constituie legea penală mai favorabilă.
Inculpatul a criticat modalitatea de soluționare a acțiunii civile, însă prima instanță a respins acțiunea civilă formulată de Agenția Națională de Administrare Fiscală, care s-a constituit parte civilă cu suma de 723,56 lei, reprezentând contravaloarea armei cu aer comprimat marca „COMETA și a 328 alice din plumb mărcile „GAMO” și „INCE MEHMET”, bunuri care ar fi trebuit confiscate și valorificate în folosul statului, fiind deținute ilicit de către defunctul U. A., ca urmare a achitării prejudiciului de către inculpat.
În condițiile în care acțiunea civilă a fost respinsă, dat fiind că a fost achitat prejudiciul, inculpatul nu are motive de a critica soluția primei instanțe sub acest aspect; din analiza motivelor invocate rezultă că inculpatul contestă existența unui prejudiciu, dar acest aspect a fost analizat anterior, stabilindu-se că prejudiciul este reprezentat de contravaloarea armei și a muniției, care ar fi trebuit să ajunge în proprietatea statului, dacă inculpatul și-ar fi îndeplinit atribuțiile de serviciu. Moștenitorii legali ai defunctului U. A. nu puteau pretinde vreun drept asupra armie și muniției, întrucât nu s-a prezentat vreun document care să ateste deținerea legală a armei de către U. A..
Cheltuielile judiciare stabilite în sarcina inculpatului U. A. au fost cuantificate la suma de 22.000 lei, care este justificată de activitățile procesuale efectuate și mijloacele de probă administrate.
Cheltuielile judiciare se stabilesc de organul judiciar pe baza unei aprecieri a activităților procesuale efectuate în cauză și a costului acestora, în raport de durata și numărul activităților procesuale, numărul părților și al altor persoanelor implicate, mijloacele tehnice folosite, suportul logistic oferit organelor de urmărire penală, cheltuielile judiciare avansate din fondul organelor de urmărire penală sau al Ministerului Justiției.
Costul final reprezintă o estimare a organului judiciar, dar trebuie să țină seama de specificul cauzei, iar inculpatul trebuie să suporte cheltuielile judiciare efectuate de stat în cursul procedurii judiciare, în cazul în care este condamnat. Inculpatul este ținut însă să suporte cheltuielile ce derivă din cercetările efectuate pentru infracțiunile care au determinat condamnarea sa.
Inculpatul face trimitere la diferența dintre prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice și cuantumul cheltuielilor judiciare, însă trebuie avute în vedere toate acuzațiile penale aduse inculpatului, pentru care au fost efectuate cercetări, iar nu doar una dintre acuzații.
În cauză au fost efectuate numeroase deplasări în teren, percheziții domiciliare, constatări tehnico-științifice, audieri, ridicări de documente, care justifică stabilirea acestei sume.
În consecință, curtea va admite apelurile formulate din perspectiva greșitei încadrări juridice a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual, a intervenirii prescripției răspunderii penale pentru infracțiunea de fals intelectual, a înlăturării dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal ( în apelul procurorului ), a reținerii dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. b Cod penal pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală curtea va admite apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – S. T. C. și inculpatul B. C. împotriva sentinței penale nr. 566/14.11.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală se va desființa în parte sentința penală apelată și, rejudecând, se va descontopi pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare aplicată inculpatului B. C. în pedepsele componente de 6 luni închisoare, 3 luni închisoare și 2 luni închisoare.
În baza art. 386 Cod procedură penală se va schimba încadrarea juridică din infracțiunile prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal din 1968, respectiv art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 Cod penal în infracțiunile prev. de art. 248 Cod penal din 1968, respectiv art. 289 alin. 1 Cod penal din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 Cod penal.
În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală și art. 122 alin. 1 lit. d Cod penal din 1968 se va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului B. C. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal din 1968 cu aplicarea art. 5 Cod penal, ca efect al intervenirii prescripției anterior începerii urmăririi penale pentru această infracțiune.
În baza art. 248 Cod penal din 1968 cu aplicarea art. 5 Cod penal, art. 74 alin. 1 lit. a,b și alin. 2 Cod penal din 1968 și art. 76 alin. 1 lit. e teza I Cod penal din 1968 va fi condamnat inculpatul B. C. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contre intereselor publice.
Se va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal din 1968 pentru infracțiunea prev. de art. 134 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 5 Cod penal.
În baza art. 33 lit. a Cod penal din 1968 și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1968 se va contopi pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată prin prezenta decizie pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 248 Cod penal din 1968 cu aplicarea art. 5 Cod penal, art. 74 alin. 1 lit. a,b și alin. 2 Cod penal din 1968 și art. 76 alin. 1 lit. e teza I Cod penal din 1968 cu pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată de prima instanță pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 134 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 5 Cod penal, art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 Cod penal din 1968 și art. 76 alin. 1 lit. e teza I Cod penal din 1968, în final se va aplica inculpatului B. C. pedeapsa cea mai grea de 4 luni închisoare.
În baza art. 81 Cod penal din 1968 se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului B. C. pe o perioadă de 2 ani și 4 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal din 1968.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 272 Cod procedură penală suma de 50 lei, reprezentând onorariu parțial apărător desemnat din oficiu - avocat H. A. E. se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – S. T. C. și inculpatul B. C., fiul lui A. și F., născut la data de 22 septembrie 1976 în orașul Cernavodă, domiciliat în orașul Cernavodă, ., județul C., CNP:_, împotriva sentinței penale nr. 566/14.11.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare aplicată inculpatului B. C. în pedepsele componente de 6 luni închisoare, 3 luni închisoare și 2 luni închisoare.
În baza art. 386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică din infracțiunile prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal din 1968, respectiv art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 Cod penal în infracțiunile prev. de art. 248 Cod penal din 1968, respectiv art. 289 alin. 1 Cod penal din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 Cod penal.
În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală și art. 122 alin. 1 lit. d Cod penal din 1968 încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului B. C. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal din 1968 cu aplicarea art. 5 Cod penal, ca efect al intervenirii prescripției anterior începerii urmăririi penale pentru această infracțiune.
În baza art. 248 Cod penal din 1968 cu aplicarea art. 5 Cod penal, art. 74 alin. 1 lit. a,b și alin. 2 Cod penal din 1968 și art. 76 alin. 1 lit. e teza I Cod penal din 1968 condamnă inculpatul B. C. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contre intereselor publice.
Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal din 1968pentru infracțiunea prev. de art. 134 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 5 Cod penal.
În baza art. 33 lit. a Cod penal din 1968 și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1968 contopește pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată prin prezenta decizie pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 248 Cod penal din 1968 cu aplicarea art. 5 Cod penal, art. 74 alin. 1 lit. a,b și alin. 2 Cod penal din 1968 și art. 76 alin. 1 lit. e teza I Cod penal din 1968 cu pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată de prima instanță pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 134 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 5 Cod penal, art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 Cod penal din 1968 și art. 76 alin. 1 lit. e teza I Cod penal din 1968, în final aplică inculpatului B. C. pedeapsa cea mai grea de 4 luni închisoare.
În baza art. 81 Cod penal din 1968 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului B. C. pe o perioadă de 2 ani și 4 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal din 1968.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 272 Cod procedură penală suma de 50 lei, reprezentând onorariu parțial apărător desemnat din oficiu - avocat H. A. E. se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.06.2015.
Președinte, Judecător,
C. CoadăMarius D. M.
Grefier,
C. A.
Jud.fond I.C.S.
Red.dec.jud.M.D.M./5 ex./21.08.2015
| ← Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 605/2015. Curtea de Apel... | Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 653/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
