Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art.195 NCP). Decizia nr. 342/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 342/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 21-04-2015 în dosarul nr. 1035/88/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 342/P
Ședința publică de la 21 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. I.
Judecător - D. I. N.
Cu participare: Grefier – M. V.
Ministerul Public prin procuror R. G. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-au luat în examinare apelurile penale declarate împotriva sentinței penale nr. 3 din data de 14.01.2015 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr. _ de:
- inculpatul I. N., fiul lui I. și G., născut la data de 19.02.1972 în localitatea Tulcea, județul Tulcea, domiciliat în localitatea Nufăru, jud.Tulcea, CNP:_, fără antecedente penale, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzute de art.195 Cod penal.
- inculpatul I. M., fiul lui I. și G., născut la data de 03.05.1976 în ., domiciliat în localitatea Ileanda, jud.S., fără forme legale în localitatea Nufăru, jud.Tulcea, CNP:_, cu antecedente penale, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzute de art.195 Cod penal ;
- partea civilă C. N., domiciliată în comuna Nufăru, .;
- partea civilă C. G., domiciliat în comuna Nufăru, .;
- partea civilă C. G., domiciliat în Tulcea, ., ., .;
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la data de 21.04.2015, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față:
Constată că prin sentința penală nr. 3 din data de 14.01.2015 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr. _, s-a hotărât:
„In conformitate cu art. 386 Cod proc. penală.
Schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care au fost trimiși în judecată inculpații I. M. și I. N. din infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 195 Cod penal în infracțiunea de omor prevăzută de art.188 Cod penal actual cu aplicarea art. 5 Cod penal.
În temeiul art.188 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal,
Condamnă pe inculpat I. M., fiul lui I. și G., născut la data de 03.05.1976 în ., domiciliat în localitatea Ileanda, jud. S., fără forme legale în localitatea Nufăru, jud. Tulcea, CNP:_, cu antecedente penale, la o pedeapsă de 15 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b și f pe o durata de 5 ani, ca pedeapsă complementară.
În conformitate cu art. 65 Cod penal,
Interzice inculpatului I. M. exercițiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b și f Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În conformitate cu art. 399 alin. 9 Cod pr. penală,
Deduce din pedeapsa principală, durata reținerii și arestării preventive de la 11.12.2013 până la 16.12.2013, inclusiv.
În temeiul art.188 cod penal cu aplicare art. 5 cod penal.
Condamnă pe inculpat I. N., fiul lui I. și G., născut la data de 19.02.1972 în localitatea Tulcea, județul Tulcea, domiciliat în localitatea Nufăru, jud. Tulcea, CNP:_, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 15 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b și f pe o durata de 5 ani, ca pedeapsă complementară.
În conformitate cu art. 65 Cod penal,
Interzice inculpatului I. N. exercițiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b și f Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În conformitate cu art. 399 alin. 9 Cod pr. penală.
Deduce din pedeapsa principală aplicată inculpatului I. N., durata reținerii și arestării preventive de la 11.12.2013 până la 16.12.2013, inclusiv.
Admite în parte acțiunea civilă exercitată de părțile civile C. N., C. G. și C. G..
În temeiul art. 19 și art. 25 Cod pr. penală cu referire la art.1357 Cod civil, art. 1381 și urm. Cod civil.
Obligă în solidar pe inculpații I. M. și I. N. la plata sumei de 30.000 lei către părțile civile C. N., C. G. și C. G., cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.
Admite ca întemeiată acțiunea civilă exercitată de S. C. Județean de Urgență C..
Obligă în solidar pe inculpații I. M. și I. N. să plătească către S. C. Județean de Urgență C. suma de 1060,68 lei cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
Onorariul avocatului desemnat din oficiu din cursul urmăririi penale în sumă de 400 lei se va vira din fondurile Ministerului Justiției în favoarea BA Tulcea pentru avocat M. L..”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Atât victima C. V., în vârstă de 54 ani cât și inculpații I. M. și I. N. locuiau în ..
La data de 04.11.2011, C. V. a mers împreună cu numitul S. M. să îl ajute pe acesta din urmă la căratul cocenilor de porumb de pe un teren agricol. După ce au muncit toată ziua, spre seară au mers la locuința lui S. M. unde au consumat 2 litri de vin. Rămânând la un moment dat fără țigări, în jurul orei 18,00 au pleca împreună la un local din centrul comunei, aparținând ..
C. V. și S. M. s-au așezat la o masă, fiind serviți cu bere de consătenii lor B. Z. și S. Ș.. In acel moment, printre alți clienți ai barului, la o masă se afla și inculpatul I. N.
După circa jumătate de oră, C. V., în stare de ebrietate, și-a amintit că în trecut fusese agresat de I. M., fratele lui I. N., și a început să-i adreseze acestuia din urmă reproșuri și cuvinte jignitoare, atât la adresa lui cât și a fratelui său.
Aflat și el sub influența alcoolului, I. N. s-a enervat și a mers la masa lui C. V., aplicându-i două palme în zona feței, întorcându-se apoi la masa de unde se ridicase.
După aproximativ o oră, timp în care inculpatul I. N. a consumat 3 litri de bere, în local a intrat numitul C. N., zis „J.” și s-a așezat la masa lui C. V..
Aflând de la C. V. că inculpatul I. N. l-a lovit cu palma, C. N., la scurt timp după ce s-a așezat la masă, s-a ridicat îndreptându-se spre masa inculpatului I. N. și, întrebându-l răstit de ce l-a agresat pe C. V., l-a lovit puternic cu pumnul în figură.
Nervos, inculpatul I. N. a mai stat 2 – 3 minute în local, după care a plecat spre locuința sa cu gând de răzbunare, intenționând să-i povestească fratelui său că a fost bătut și să-i ceară să revină împreună la bar să-i aplice o corecție lui C. N..
Când a ajuns acasă și i-a povestit fratelui său I. M. ce s-a întâmplat, acesta din urmă a luat o bâtă din lemn și a plecat cu fratele său spre localul unde a avut loc incidentul.
Pe drum, după ce au parcurs aproximativ 300 de metri, inculpații s-au întâlnit cu C. N. care între timp venise la locuința sa și stătea de vorbă cu numitul P. F. în fața porții.
Inculpatul I. M. s-a decis doar să-l întrebe pe C. N. ce a avut cu fratele lui și să-l atenționeze, împingându-l ușor cu bâta în piept, că dacă se va mai lega de fratele său, va avea de-a face cu el.
Apoi, cei doi frați și-au continuat drumul spre bar cu intenția de a se răzbuna pe C. V. pe motiv că l-a instigat pe C. N. să îl agreseze pe I. N..
Când mai aveau de parcurs o sută și ceva de metri până la bar, în dreptul cimitirului, inculpații l-au observat pe C. V. venind în direcția lor, în vizibilă stare de ebrietate. In jurul orelor 21,30, cei doi inculpați s-au apropiat de C. V. și au început să-i aplice lovituri mai întâi cu pumnii. După ce victima, dezechilibrându-se, a căzut la pământ, inculpații au continuat să îl lovească cu picioarele dar și cu bâta, pe rând, mai întâi inculpatul I. M. și apoi inculpatul I. N., provocându-i vătămări în zona toracică și a capului.
Faptul este dovedit de raportul de necropsie și de persoanele care l-au văzut și auzit pe C. V. a doua zi, respectiv pe 05.11.2011 până să fie luat cu ambulanța. Astfel, rezultă că victima s-a plâns celor apropiați că are dureri la cap și în zona coastelor, precizând că a fost bătut de frații I..
In acest sens sunt declarațiile martorilor C. N. (fila 73 – 74 dosar u.p.), C. G. (fila 76 – 78 dosar u.p. și fila 64 dosar instanță) și S. M. (fila 85 – 87 dosar u.p. și fila 106 dosar instanță).
Lăsând victima în locul în care au lovit-o, inculpații au mers în același local și au băut câte o bere, iar inculpatul I. N. – care se agita mergând de la o masă la alta – a povestit că l-a bătut pe C. V., fiind auzit de martorul B. Z., audiat atât în faza cercetărilor prealabile, cât și în fața instanței.
Intre timp, victima a reușit să se ridice și să se deplaseze la locuința sa, relatând mamei sale că a fost bătut de frații I., care i-au sustras cu acea ocazie și o sumă de bani.
Părinții victimei au relatat că fiul lor era bătut „rău de tot” și era „plin de sânge” atât pe față cât și pe geaca pe care a purtat-o.
A doua zi, respectiv la data de 05.11.2011, victima a stat mai mult în pat și, pentru că starea sa s-a agravat semnificativ până seara, intrând în stare de inconștiență, părinții săi au rugat un vecin să cheme ambulanța.
C. V. a fost internat în spitalul Județean de Urgență Tulcea, fiind transferat a doua zi, în stare de comă, la S. C. Județean de Urgență C., unde a decedat în dimineața zilei de 12.11.2011.
Prin plângerea penală formulată, C. N. la data de 5 ianuarie 2012 aceasta a susținut că fiul său a fost lovit cu un corp dur (fila 10 dosar u.p.) și că a fost deposedat de suma de 150 lei.
Faptul sustragerii de către inculpați și a vreunei sume de bani de la victimă în seara zilei de 4.11.2011, orele 21,30 când l-au agresat nu a putut fi stabilit, declarația martorului P. F. care a susținut că i-ar fi dat chiar în local 50 lei necoroborându-se cu elementele de fapt ce rezultă din celelalte probe administrate în cauză, care au condus spre concluzia că în seara respectivă C. V. nu avea bani asupra sa.
Nu există însă niciun dubiu cu privire la faptul că inculpații I. N. și I. M. l-au lovit pe C. V. cu pumnii, cu picioarele și cu o bâtă (luată de acasă în scopul de a o folosi și de a-i aplica o corecție corespunzătoare) elocvente fiind chiar declarațiile celor doi inculpați audiați în cursul urmăririi penale în prezența avocaților desemnați din oficiu și declarațiile martorilor P. F. și C. N. care l-au văzu pe inculpatul I. M. înainte de a se întâlni cu victima și acesta ținea o bâtă în mână.
Din Raportul medico-legal de necropsie nr. 694/A3/2011 din 16.01.2013, rezultă că moartea lui C. V. a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecutive unei meningite purulente complicație a unui traumatism cranio-cerebral cu contuzie cerebrală difuză. Leziunile de violență constatate au putut fi produse prin lovire cu corp dur cu o vechime de circa 10 zile și au dus la deces prin complicația survenită, existând o legătură de cauzalitate indirectă între leziuni și deces.
Deși corpul delict nu a fost găsit în cursul cercetărilor la fața locului, fiind probabil distrus prin incendiere, așa cum rezultă din convorbirea telefonică din 11.12.2013 dintre cei doi inculpați interceptată, înregistrată și redată prin procesul-verbal din 12.12.2013 (fila 49 dosar u.p.) nu există niciun dubiu cu privire la faptul că în seara zilei de 04.11.2011 inculpații au lovit pe victima C. V. cu o bâtă baseball ( așa cum a numit-o chiar inculpatul I. N. în declarația olografă- fila 65 dosar u.p. – și martorul C. N. – fila 62 dosar u.p.), cu pumnii și cu picioarele provocându-i un traumatism cranio-cerebral urmat de meningită purulentă ce a condus la decesul acestuia la 12.11.2011 în S. C. Județean de Urgență C. unde a fost internat prin transfer de la S. Județean de Urgență Tulcea.
Fapta inculpaților I. M. și I. N. comisă în împrejurările descrise întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prevăzute de art. 188 Cod penal cu referire la art. 5 Cod penal (dispoziții considerate favorabile deoarece conform reglementării anterioare ar putea fi calificată ca omor calificat comis în loc public) și nu ale infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte cum s-a reținut prin actul de acuzare deoarece inculpații:
- Au aplicat lovituri cu pumnii, cu picioarele și cu o bâtă luată de acasă, cu scopul aplicării unei corecții corespunzătoare, pe fondul unui conflict anterior;
- Cunoșteau starea de ebrietate a victimei – deoarece l-au văzut mergând pe stradă clătinându-se – și implicit, faptul că nu se va putea apăra. De altfel, după primele lovituri, victima a fost doborâtă la sol și au continuat să-l lovească;
- L-au lăsat în locul în care i-au aplicat loviturile fără să le pese de starea în care se afla victima, de consecințele imediate și următoare ale agresiunii.
Aceste împrejurări de fapt, folosirea bâtei, lovirea victimei și în zona capului conduc la concluzia că inculpații au prevăzut posibilitatea de a produce moartea victimei și chiar dacă nu au urmărit, au acceptat acest rezultat, existând intenția specifică infracțiunii de omor în modalitatea intenției indirecte.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații I. N., I. M. și părțile civile C. N., C. G. și C. G..
În dezvoltarea motivelor de apel ale inculpaților I. N., I. M. s-a solicitat, în conformitate cu dispozițiile art. 386 pct. 1 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice din prevederile art. 188 Cod penal în art. 195 Cod penal, având în vedere noile înscrisuri depuse la dosar și solicitându-se a se observa că din întreg probatoriul aflat la dosar și din raportul criminalistic privind detectarea comportamentului simulat efectuat în cauză, nu există în niciun moment intenția inculpaților de a suprima viața părții vătămate, nefiind îndeplinite dispozițiile art. 16 pct. 3 Cod penal; un alt aspect care conduce la această concluzie este faptul că inculpații nu au lovit victima cu bâta, au aplicat lovituri doar cu pumnii și cu picioarele, lucru susținut și de rezultatul testării poligraf; față de expunerile anterioare, s-a solicitat să se dispună achitarea celor doi inculpați întrucât faptele comise de aceștia nu au condus la decesul victimei, urmând a se observa că nu există legătură de cauzalitate între loviturile aplicate de inculpați și decesul survenit după aproximativ 7 zile după acele lovituri, iar din actele existente la dosar reiese că partea vătămată, după incident s-a ridicat și a plecat spre casă; s-a mai arătat că, conflictul ivit între inculpați și partea vătămată a avut loc în urma unei altercații, fiind o reacție a acestora la injuriile și loviturile primite de unul dintre ei de la partea vătămată, aspect care reiese din motivarea făcută de instanța de fond și din declarațiile aflate la dosar; în situația în care instanța va dispune achitarea inculpaților, pe latură civilă, s-a solicitat respingerea pretențiilor civile.
În subsidiar, dacă se va aprecia că există legătură de cauzalitate între loviturile aplicate de inculpați și decesul survenit, s-a solicitat aplicarea unor pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege; pe aspectul circumstanțelor personale, s-a evidențiat că inculpatul I. N. se află la primul conflict cu legea penală, iar inculpatul I. M., chiar dacă anterior a suferit două condamnări, urmează a se observa că în raport de acesta s-a împlinit termenul de reabilitare; ca modalitate de executare, dacă instanța se va apleca către pedepse îndreptate către minimul special prevăzut de lege, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 91 pct. 1 alin. 2 cod penal; în ceea ce privește acțiunea civilă formulată în cauză, s-a solicitat să se analizeze dacă daunele morale și materiale sunt dovedite.
În dezvoltarea motivelor de apel ale părților civile C. N., C. G. și C. G. s-a criticat soluția primei instanțe numai cu privire la faptul că aceasta nu s-a pronunțat asupra daunelor materiale și asupra cheltuielilor de judecată, arătându-se că nu contestă cuantumul daunelor morale acordate; s-a solicitat a se observa că în fața instanței de fond au fost cerute și daunele materiale în cuantum de 10.000 lei, dintre care 5.000 lei cheltuieli de înmormântare, iar 5.000 lei cheltuielile efectuate cu pomenirile până la 7 ani, fiind acordate doar daune morale; în acest sens, s-a învederat că este de notorietate faptul că aceste cheltuieli sunt suportate de către părinții victimei și de către fratele acesteia și nu s-a făcut dovada că au fost suportate de către inculpați, sens în care solicită admiterea pretențiilor civile, astfel cum au fost solicitate; referitor la cheltuielile de judecată, la dosarul de fond se află chitanța nr. 244, emisă în 15.09.2014, pe care instanța a ignorat-o complet, nefăcând vorbire de existența acestor cheltuieli pe care părțile civile le-au suportat.
La termenul din data 12.03.2015, inculpații I. M. și I. N. au dat declarații în fața instanței de apel (f.22,23 dosar apel).
În apel s-au administrat următoarele mijloace de probă noi:
- raportul de constatare criminalistică nr._/25.03.3015 întocmit de către IPJ C. – Serviciul Criminalistic prin care s-a realizat testarea poligraf a celor 2 inculpați (f.37-46 dosar apel);
- Raport de evaluare a inculpatului I. N. întocmit de către Serviciul de Probațiune Tulcea (f.49-53 dosar apel);
- Raport de evaluare a inculpatului I. M. întocmit de către Serviciul de Probațiune Tulcea (f.54-57 dosar apel)
Examinând sentința apelată în raport de motivele de apel și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că doar apelurile formulate în cauză de către părțile civile C. N., C. G. și C. G. sunt fondat, apelurile formulate de către inculpații I. N. și I. M. fiind nefondate, pentru următoarele:
Nu sunt întemeiate motivele de apel ale celor doi inculpați prin care au solicitat să se dispună schimbarea încadrării juridice din prevederile art. 188 Cod penal în art. 195 Cod penal, având în vedere că faptele comise de aceștia nu au condus la decesul victimei, urmând a se observa că nu există legătură de cauzalitate între loviturile aplicate de inculpați și decesul survenit după aproximativ 7 zile după acele lovituri.
Din probatoriul administrat în cauză Curtea reține că a fost dovedit fără putință de tăgadă existența în seara zilei de 04.11.2011 a unui incident între inculpații I. N. și I. M., pe de o parte, și victima Cariagnat V., pe de altă parte.
În acest sens, Curtea are în vedere următoarele mijloace de probă:
- procesul verbal de cercetarea la fața locului,
- raportul medico-legal de necropsie nr. 694/A3/2011 din 16.01.2013, din care rezultă că moartea lui C. V. a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecutive unei meningite purulente complicație a unui traumatism cranio-cerebral cu contuzie cerebrală difuză. Leziunile de violență constatate au putut fi produse prin lovire cu corp dur cu o vechime de circa 10 zile și au dus la deces prin complicația survenită, existând o legătură de cauzalitate indirectă între leziuni și deces (f.33-35 d.u.p.),
- interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicațiilor de pe telefoanele folosite de inculpați,
- declarațiile martorilor B. Z., S. M., S. Ș., P. F.,
- declarațiile martorilor C. N. (fila 73 – 74 dosar u.p.), C. G. (fila 76 – 78 dosar u.p. și fila 64 dosar instanță) și S. M. (fila 85 – 87 dosar u.p. și fila 106 dosar instanță) din care reiese că victima C. V. le-a spus acestor martori a doua zi, respectiv pe 05.11.2011 până să fie luat cu ambulanța, că are dureri la cap și în zona coastelor, precizând că a fost bătut de frații I.,
- declarația martorului B. Z. care se afla în seara zilei de 04.11.2011 în același local cu inculpatul I. N. – care se agita mergând de la o masă la alta – și a povestit că l-a bătut pe C. V. în acea seară;
- declarațiile martorilor C. N. și C. G., părinții victimei, care au relatat că atunci când a ajuns acasă în seara de 04.11.2011 fiul lor era bătut „rău de tot” și era „plin de sânge” atât pe față cât și pe geaca pe care a purtat-o; a doua zi, respectiv la data de 05.11.2011, victima a stat mai mult în pat și, pentru că starea sa s-a agravat semnificativ până seara, intrând în stare de inconștiență, părinții săi au rugat un vecin să cheme ambulanța;
- declarațiile din cursul urmării penale ale inculpatului I. N. care a declarat la data de 11.12.2013: „ …când am ajuns în apropierea localului, situat la aproximativ 500 metri de locuința lui C. N., din interior tocmai ieșea singur C. V., în stare avansată de ebrietate. M-am apropiat imediat de el și l-am lovit cu pumnii în față, C. V. dezechilibrându-se și căzând la pământ, lovindu-se cu capul de pietrișul de pe sol. După ce a căzut, am continuat să-l lovesc cu picioarele, timp în care fratele meu I. M. i-a aplicat mai multe lovituri cu bâta în zona corpului, însă nu în cap. Apoi i-am luat bâta din mână fratelui meu și i-am aplicat și eu câteva lovituri lui C. V. cu aceasta, în zona toracelui și a abdomenului. După ce ne-am liniștit, l-am lăsat pe C. V. căzut la pământ și, lăsând bâta sprijinită de gard în afara barului, am intrat cu fratele meu în local și ne-am așezat la o masă consumând amândoi câte o bere încă o perioadă de timp. Cât am stat în local, le-am povestit celorlalți clienți că l-am bătut pe C. V. pentru că îl pusese pe C. N. să mă bată” (fila 105 dosar u.p.);
- declarația inculpatului I. M. dată în fața instanței de apel la termenul din 12.03.2015 prin care a precizat că i-a aplicat un singur pumn victimei în coaste iar fratele său I. N. a lovit pe victima C. V. cu pumnii în coate, victima căzând la pământ (f.22 dosar apel);
- declarația inculpatului I. M. dată în fața instanței de apel la termenul din 12.03.2015 prin care a precizat că i-a aplicat 2 pumni și 2 picioare victimei C. V. (f.23 dosar apel);
Din probatoriul administrat în cauză, Curtea constată că există un dubiu puternic cu privire la reținerea faptului că victima C. V. ar fi fost lovit în acel incident și cu băț de lemn de către unul dintre inculpați.
Convorbirea telefonică din 11.12.2013 dintre cei doi inculpați interceptată, înregistrată și redată prin procesul-verbal din 12.12.2013 (fila 49 dosar u.p.) reținută de către instanța de fond nu este de natură să releve în mod cert că acel lemn a fost folosit la agresarea fizică a victimei C. V. ci doar la faptul că acel lemn a existat.
În același sens, al inexistenței unei certitudini privind folosirea unui lemn la agresarea victimei, este și raportul de constatare criminalistică nr._/25.03.3015 întocmit de către IPJ C. – Serviciul Criminalistic prin care s-a realizat în apel testarea poligraf a celor 2 inculpați (f.37-46 dosar apel) din care reies 2 aspecte importante:
- inculpații I. N. și I. M. au lovit cu pumnii și picioarele pe victima C. V. în data de 04.11.2011;
- inculpații I. N. și I. M. nu au lovit cu un obiect contondent de lemn pe victima C. V. în data de 04.11.2011.
Față de ansamblul aspectelor expuse mai sus cu privire la probatoriul administrat în cauză, Curtea va înlătura reținerea instanței de fond din stabilirea stării de fapt referitoare la agresarea victimei C. V. cu o bâtă de lemn de către cei doi inculpați în seara zilei de 04.11.2011.
În acest sens, Curtea constată că există un dubiu puternic că cei doi inculpați au folosit o bâtă de lemn la agresarea fizică a victimei C. V., fiind incidente prev. art.4 alin.2 cod procedură penală privind prezumția de nevinovăție: „După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului”.
Curtea mai reține de asemenea că prin rechizitoriul prin care cei doi inculpați au fost trimiși în judecată s-a reținut doar că cei doi inculpați l-au lovit pe victima C. V. cu pumnii și picioarele (f.3 par.6, f.6 par.3 din rechizitoriu).
În consecință, Curtea reține că din probatoriul administrat în cauză reiese în mod cert că în incidentul din seara zilei de 04.11.2011 inculpații I. N. și I. M. au lovit victima C. V. doar cu pumnii și picioarele; în acest sens, Curtea mai reține că ambii inculpați au dat declarații în acest sens în fața Curții.
Cu toate acestea, Curtea constată că intensitatea loviturilor aplicate cu pumnii și picioarele a fost deosebit de puternică, de natură să producă leziunile menționate în raportul medico-legal de necropsie nr. 694/A3/2011 din 16.01.2013, respectiv un traumatism cranio-cerebral cu contuzie cerebrală difuză.
Curtea mai reține prin același raport medico-legal de necropsie s-a concluzionat că moartea lui C. V. a fost violentă, ea datorându-se insuficienței cardio-respiratorii acute consecutive unei meningite purulente complicație a unui traumatism cranio-cerebral cu contuzie cerebrală difuză iar leziunile produse au dus la deces prin complicația survenită, existând o legătură de cauzalitate indirectă între leziuni și deces (f.33-35 d.u.p.).
Prin urmare, în ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii de omor prev. de art.188 cod penal, Curtea constată că inculpații I. N. și I. M. au acționat cu intenție indirectă potrivit art.16 alin.(3) lit.b) cod penal: „prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea produecrii lui”.
În acest sens, Curtea are în vedere și practica judiciară în materie conform căreia s-a reținut încadrarea faptei în infracțiunea de omor și în cazuri în care s-au aplicat lovituri doar cu pumnii și cu picioarele (fără a folosi și un obiect dur, contondent) de o mare intensitate și care au condus la decesul victimei.
Prin raportul medico-legal de necropsie nr. 694/A3/2011 din 16.01.2013 s-a concluzionat că moartea victimei s-a produs datorită meningitei purulente, complicație a traumatismului cranio-cerebral și există o legătură de cauzalitate indirectă între leziuni și deces, și, în consecință, existența faptei și vinovăția inculpaților poate fi reținută fără niciun dubiu deoarece rezultatul, respectiv moartea lui C. V. nu a survenit pe calea unei evoluții naturale și la o dată imprevizibilă ci la scurt timp după lovirea acestuia de către inculpați, ca urmare a traumatismului care a declanșat meningita.
Curtea constată că nu este întemeiat motivul de apel al celor doi inculpați prin care s-a solicitat să se constate că nu există legătură de cauzalitate între loviturile aplicate de inculpați și decesul survenit după aproximativ 7 zile după acele lovituri, această susținere fiind infirmată de raportul medico-legal de necropsie nr. 694/A3/2011 din 16.01.2013 prin care s-a concluzionat că moartea victimei s-a produs datorită meningitei purulente, complicație a traumatismului cranio-cerebral și există o legătură de cauzalitate indirectă între leziuni și deces.
Față de toate argumentele expuse mai sus, Curtea constată că încadrarea juridică dată faptei comise de cei doi inculpați este legală, instanța de fond efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie, cu mențiunea că se va înlătura reținerea agresării fizice a victimei de către inculpații I. N. și I. M. cu o bâtă de lemn.
Astfel, fapta inculpaților I. N. și I. M. care în seara zilei de 04.11.2011, pe fondul unei stări conflictuale mai vechi, i-au aplicat mai multe lovituri de intensitate ridicată cu pumnii și picioarele victimei C. V., provocându-i un traumatism cranio-cerebral urmat de meningită purulentă, ce a condus la decesul victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prev. de art.188 alin.1 cod penal.
Sub aspectul laturii subiective, inculpații I. N. și I. M. au acționat cu intenție indirectă prev. de art.16 alin.(3) lit.b) cod penal.
Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art. 396 alin. 2 cod procedură penală, în mod corect prima instanță a dispus condamnarea inculpaților I. N. și I. M. pentru fapta pentru care a fosttrimis în judecată.
În cadrul operațiunii de individualizare judiciară a pedepsei ce urma a fi aplicată, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 74 cod penal și a stabilit pentru fiecare dintre cei doi inculpați o pedeapsă corespunzătoare gradului de pericol social concret a infracțiunii și persoanei inculpatului.
Curtea constată că nu sunt întemeiate motivele de apel invocate de cei doi inculpați prin care au solicitat reducerea pedepselor aplicate, având în vedere modalitatea concretă de comitere a faptei, atitudinea lor nesinceră din cursul procesului penal și concluziile negative ale referatelor de evaluare întocmite de către Serviciul de Probațiune Tulcea (f.49-53, 54-58 dosar apel), impunându-se astfel aplicarea unor pedepse de câte 15 ani închisoare, având în vedere limitele speciale de pedeapsă pentru infracțiunea comisă (închisoare de la 10 la 20 de ani închisoare).
Modalitatea de executare a fost stabilită corespunzător de prima instanță, impunându-se executarea efectivă a pedepsei, raportat la cuantumul pedepselor aplicate, la pericolul social concret deosebit de ridicat al faptei comise, nefiind astfel întemeiate motivele de apel ale inculpaților prin care s-a solicitat dispunerea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art.91 cod penal, Curtea constatând că nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art.91 alin.1 lit.a),d) cod penal.
În ceea ce privește modalitatea de soluționare a acțiunii civile, Curtea constată că în mod întemeiat instanța de fond a acordat părților civile daune morale în cuantum total de 30.000 lei, cuantum care nu este exagerat (raportat și la practica Curții de Apel C.) și este în măsură să compenseze suferințele psihice cauzate părinților și fratelui victimei de pierderea acestuia la o vârstă relativ tânără (54 ani).
Curtea constată că este întemeiat motivul de apel invocat de către părțile civile privind neacordarea daunelor materiale solicitate.
Curtea reține că este de notorietate efectuarea de cheltuieli de înmormântare și a pomenilor pentru un defunct iar cuantumul acestora solicitat de către părțile civile (5.000 lei pentru cheltuielile de înmormântarea și 5.000 lei pentru pomenile ulterioare) nu este exagerat și se încadrează într-un cuantum rezonabil, raportat la specificul la acestor obiceiuri creștinești, urmând astfel ca cei doi inculpați să fie obligați și la plata daunelor materiale în cuantum de câtre 5.000 lei fiecare către părțile civile.
Este întemeiat și motivul de apel al părților civile prin care s-a criticat neacordarea cheltuielilor de judecată efectuate în fața instanței de fond, Curtea reținând că acțiunea civilă a fost admisă iar la dosar a fost depusă chitanța de plată de către părțile civile a onorariului de avocat în cuantum de 5.000 lei (f.58 bis dosar primă instanță).
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art.421 alin.1 pct.1 lit.b) cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate apelurile formulate de către inculpații I. N. și I. M. împotriva sentinței penale nr. 3 din data de 14.01.2015 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr. _ .
În baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedură penală, Curtea va admite apelurile formulate de către părțile civile C. N., C. G. și C. G. împotriva sentinței penale nr. 3 din data de 14.01.2015 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr. _, va desființa sentința apelată și, rejudecând, în baza art.19 și art.25 alin.1 cod procedură penală cu referire la art. 1381 și urm. cod civil, Curtea va obliga în solidar pe inculpații I. N. și I. M. la plata sumei de 10.000 lei către părțile civile C. N., C. G. și C. G., cu titlu de daune materiale.
În baza art.276 alin.1 cod procedură penală, inculpații I. N. și I. M. vor fi obligați la plata sumei de câte 2.500 lei fiecare către părțile civile C. N., C. G. și C. G., cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în fața instanței de fond.
Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art.422 cu referire la art.276 alin.1 cod procedură penală, inculpații I. N. și I. M. vor fi obligați la plata sumei de câte 1.000 lei fiecare către părțile civile C. N., C. G. și C. G., cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în fața instanței de apel, având în vedere chitanța de plată de către părțile civile a onorariului de avocat în cuantum de 2.000 lei din fața instanței de apel (f.82 dosar apel).
În baza art.275 alin.2,3 cod procedură penală, Curtea va obliga pe apelanții inculpați I. N. și I. M. la câte 500 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat, restul cheltuielilor judiciare avansate de către stat în apel rămânând în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 alin.1 pct.1 lit.b) cod procedură penală, respinge ca nefondate apelurile formulate de către inculpații I. N. și I. M. împotriva sentinței penale nr. 3 din data de 14.01.2015 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr. _ .
În baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedură penală, admite apelurile formulate de către părțile civile C. N., C. G. și C. G. împotriva sentinței penale nr. 3 din data de 14.01.2015 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr. _, desființează sentința apelată și rejudecând:
În baza art.19 și art.25 alin.1 cod procedură penală cu referire la art. 1381 și urm. cod civil, obligă în solidar pe inculpații I. N. și I. M. la plata sumei de 10.000 lei către părțile civile C. N., C. G. și C. G., cu titlu de daune materiale.
În baza art.276 alin.1 cod procedură penală, obligă pe inculpații I. N. și I. M. la plata sumei de câte 2.500 lei fiecare către părțile civile C. N., C. G. și C. G., cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în fața instanței de fond.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art.422 cu referire la art.276 alin.1 cod procedură penală, obligă pe inculpații I. N. și I. M. la plata sumei de câte 1.000 lei fiecare către părțile civile C. N., C. G. și C. G., cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în fața instanței de apel.
În baza art.275 alin.2,3 cod procedură penală, obligă pe apelanții inculpați I. N. și I. M. la câte 500 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat, restul cheltuielilor judiciare avansate de către stat în apel rămânând în sarcina statului.
Conform art.400 alin. 3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.04.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. I. D. I. N.
GREFIER,
M. V.
Jud. fond: V. M.
Jud. red. dec: D.I. N.
2ex. / 27.04.2015
| ← Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 43/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA | Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 52/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
