Traficul de migranţi (art.263 NCP). Decizia nr. 192/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 192/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 6991/118/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 192/P
Ședința publică de la 03 martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – D. I. N.
Judecător - A. I.
Cu participare: Grefier – M. V.
Ministerul Public prin procuror R. G. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-au luat în examinare apelurile penale declarate împotriva sentinței penale nr. 28 din data de 22.01.2015 pronunțată de Tribunalul C., în dosarul penal nr. _ de inculpații:
- A. I. - cetățean turc, fiul lui H. si H., născut la data de 05.09.1969, în localitatea Alacam, județul Samsun, CNP_, aflat in prezent in stare de arest preventiv în Penitenciarul Poarta- Albă.
- R. I. - cetățean turc, fiul lui AHMET si SAADET, născut la data de 24.06.1973, in localitatea PAZAR, județul RIZE, CNP_, aflat in prezent in stare de arest preventiv în Penitenciarul Poarta -Albă,
ambii trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- trafic de migranti prev. de art.263, al.l si 2 lit. b) si c)c.pen;
- trecerea frauduloasa a frontierei de stat prev de art.262, al.l c.pen.
- conducerea unei nave de către o persoană fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător,prev.de art.2 al. 1 din Legea nr.191/2003, toate cu aplicarea art.38 c.pen.
- S. J., fiul lui Kalil si Halide, născut la data de 12.01.1983 in Baghdad, Irak, cu domiciliul in Kirkuk, Irak, deținut în Penitenciarul Poarta -Albă, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de migranți, prev. de art.263 al.l si 2 lit. b) si c)c.pen, și trecerea frauduloasă a frontierei de stat, prev de art.262 al.l C.pen.toate cu aplicarea art. 38 c.pen.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26.02.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la data de 03.03.2015, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față:
Constată că prin sentința penală nr. 28 din data de 22.01.2015 pronunțată de Tribunalul C., în dosarul penal nr. _, s-a hotărât:
„I. În baza art.263 al.1 și 2 lit.b)și c) c.pen. pentru infracțiunea de trafic de migranți,, cu aplic.art.396 al.10 c.pr.pen rap.la art.374 al.4 c.pr.pen;.
Condamnă inculpatul A. I. la pedeapsa de 3(trei)ani și 6(șase)luni închisoare.
În baza art.65 rap.la art.66 c.pen ;
Aplică inculpatului A. I. pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a)teza a -II-a ,lit.b) și c) c.pen.pe o durată de 5 ani ,care începe după executarea pedepsei principale conform art.68 al.1 lit.c)c.pen.
În baza art.262 al.1 c.pen.pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, cu aplic.art.396 al.10 c.pr.pen rap.la art.374 al.4 c.pr.pen;
Condamnă inculpatul A. I. la pedeapsa de 6(șase)luni închisoare.
În baza art. 2 al.1 din Legea nr. 191/2003 pentru infracțiunea de conducere a unei nave de către o persoană fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător, cu aplic.art.396 al.10 c.pr.pen rap.la art.374 al.4 c.pr.pen;
Condamnă inculpatul A. I. la pedeapsa de 1(un)an închisoare.
În baza art.38 al.1 c.pen.rap.la art.39 al.1 lit.b)c.pen;
Dispune contopirea pedepselor cu închisoare stabilite, în pedeapsa cea mai grea,de 3(trei)ani și 6(șase)luni închisoare ,la care adaugă un spor de o treime din cuantumul celorlalte pedepse stabilite(spor de șase luni),rezultând pedeapsa de 4(patru)ani închisoare.
În final,inculpatul A. I. – cetățean turc, fiul lui H. și H.,născut la data de 05.09.1969, în localitatea Alacam, județul Samsun,studii primare,, CNP_, domiciliat în Istanbul, cartier Mah-Orug Retis, ./L-Esenler, execută pedeapsa de 4(patru)ani închisoare.
În baza art.65 rap.la art.66 c.pen ;
Aplică inculpatului A. I. pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a)teza a -II-a ,lit.b) și c)c.pen.pe o durată de 5 ani ,care începe după executarea pedepsei principale conform art.68 al.1lit.c)c.pen.
În baza art.54c.pen.rap.la art.65 c.pen;
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev.de art. 66 al.1 lit.a)b)al.3 c.pen pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.399 al.1 c.pr.pen;
Menține măsura arestării preventive a inculpatului,dispusă prin încheierea nr. 138/din 17.09.2014 pronunțată de JDL – Tribunalul C.- (dosar nr._ ),definitivă prin încheierea nr. 86/P/JDL/19.09.2014 a Curții de Apel C..(dosar nr. 6676//118/2014).
În baza art.72 c.pen;
Deduce din pedeapsa stabilită perioada reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 17..09.2014 la zi,.
II. În baza art.263 al.1 și 2 lit.b)și c) c.pen. pentru infracțiunea de trafic de migranți,, cu aplic.art.396 al.10 c.pr.pen rap.la art.374 al.4 c.pr.pen;.
Condamnă inculpatul R. I. la pedeapsa de 3(trei)ani și 6(șase)luni închisoare.
În baza art.65 rap.la art.66 c.pen ;
Aplică inculpatului R. I. pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a)teza a -II-a ,lit.b) și c)c.pen.pe o durată de 5 ani ,care începe după executarea pedepsei principale conform art.68 al.1lit.c)c.pen.
În baza art.262 al.1 c.pen.pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, cu aplic.art.396 al.10 c.pr.pen rap.la art.374 al.4 c.pr.pen;
Condamnă inculpatul R. I. la pedeapsa de 6(șase)luni închisoare.
În baza art. 2 al.1 din Legea nr. 191/2003 pentru infracțiunea de conducere a unei nave de către o persoană fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător, cu aplic.art.396 al.10 c.pr.pen rap.la art.374 al.4 c.pr.pen;
Condamnă inculpatul R. I. la pedeapsa de 1(un)an închisoare.
În baza art.38 al.1 c.pen.rap.la art.39 al.1 lit.b)c.pen;
Dispune contopirea pedepselor cu închisoare stabilite, în pedeapsa cea mai grea,de 3(trei)ani și 6(șase)luni închisoare ,la care adaugă un spor de o treime din cuantumul celorlalte pedepse stabilite(spor de șase luni),rezultând pedeapsa de 4(patru)luni închisoare.
În final,inculpatul R. I. -cetățean turc, fiul lui Ahmet și Saadet, născut la data de 24.06.1973, in localitatea PAZAR, județul RIZE, CNP_,studii primare, domiciliat în Istanbul, cartier Yenni Mahalle,., Sari Yer, execută pedeapsa de 4(patru)ani închisoare.
În baza art.65 rap.la art.66 c.pen ;
Aplică inculpatului R. I. pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a)teza a -II-a ,lit.b) și c)c.pen.pe o durată de 5 ani ,care începe după executarea pedepsei principale conform art.68 al.1lit.c)c.pen.
În baza art.54c.pen.rap.la art.65 c.pen;
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev.de art. 66 al.1 lit.a)b)al.3 c.pen pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.399 al.1 c.pr.pen;
Menține măsura arestării preventive a inculpatului,dispusă prin încheierea nr. 138/din 17.09.2014 pronunțată de JDL – Tribunalul C.- (dosar nr._ ),definitivă prin încheierea nr. 86/P/JDL/19.09.2014 a Curții de Apel C..(dosar nr. 6676//118/2014).
În baza art.72 c.pen;
Deduce din pedeapsa stabilită perioada reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 17..09.2014 la zi,.
III. În baza art.263 al.1 și 2 lit.b)și c) c.pen. pentru infracțiunea de trafic de migranți;
Condamnă inculpatul S. J. la pedeapsa de 4(patru)ani și 3(trei) luni închisoare.
În baza art.65 rap.la art.66 c.pen ;
Aplică inculpatului S. J. pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a)teza a -II-a ,lit.b) și c)c.pen.pe o durată de 5 ani ,care începe după executarea pedepsei principale conform art.68 al.1lit.c)c.pen.
În baza art.262 al.1 c.pen.pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat;
Condamnă inculpatul S. J. la pedeapsa de 9(nouă)luni închisoare.
În baza art.38 al.1 c.pen.rap.la art.39 al.1 lit.b)c.pen;
Dispune contopirea pedepselor cu închisoare stabilite, în pedeapsa cea mai grea,de 4(patru)ani și 3(trei) luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse stabilite(spor de trei luni),rezultând pedeapsa de 4(patru)ani și 6(șase)luni închisoare.
În final,inculpatul S. J. -cetățean irakian, fiul lui K. și K., născut la data de 12.01.1983 în Irak,loc..Bagdat ,cu domiciliul in loc.Kirkuk, Irak, carte de identitate_,studii primare,execută pedeapsa de 4(patru)ani și 6(șase)luni închisoare.
În baza art.65 rap.la art.66 c.pen ;
Aplică inculpatului S. J. pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a)teza a -II-a ,lit.b) și c)c.pen.pe o durată de 5 ani ,care începe după executarea pedepsei principale conform art.68 al.1lit.c)c.pen.
În baza art.54c.pen.rap.la art.65 c.pen;
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev.de art. 66 al.1 lit.a)b)al.3 c.pen pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.399 al.1 c.pr.pen;
Menține măsura arestării preventive a inculpatului,dispusă prin încheierea nr. 138/din 17.09.2014 pronunțată de JDL – Tribunalul C.- (dosar nr._ ),definitivă prin încheierea nr. 86/P/JDL/19.09.2014 a Curții de Apel C..(dosar nr. 6676//118/2014).
În baza art.72 c.pen;
Deduce din pedeapsa stabilită perioada reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 17..09.2014 la zi,.
În baza art. 112 al.1 lit.b)c.pen;
Dispune confiscarea specială de la inculpați,în folosul statului,a unei ambarcațiuni ,fără pavilion, arborat, fără nume și număr de înmatriculare ,în lungime de aprox. 20 metri și lățime de 6 metri ,de culoare albastru închis ,care a fost depistată ca mijloc de comitere a infracțiunilor ,aflată în prezent în custodia Gărzii de Coastă C..
În baza art.272 c.pr.pen;
Onorariu avocat din oficiu în favoarea Baroului C. ,ptr.faza de urmărire penală, se avansează din fondurile Min.Justiției,astfel:
-av. G. T. N. ptr.inculpatul A. I. –suma de 600 lei-deleg.nr.5235/2014;
-av.N. A. V. ptr.inculpatul S. J. suma de 600 lei-deleg.nr.5236/2014;
-av.C. D. C. ptr.inculpatul R. I. suma de 600 lei-deleg.nr.5237/2014.
În baza art.272 c.pr.pen;
Onorariu avocat din oficiu în favoarea Baroului C. ,ptr.faza de judecată în sumă de 300 lei,- av. C. M. L.-deleg.nr. 5566/2014 ptr.inculpatul S. J. se avansează din fondurile Min.Justiției.
În baza art.273 c.pr.pen;
Onorariu traducător autorizat Hasan F.Dinci în sumă de 200 lei, se avansează din fondul cheltuielilor judiciare special alocat,în favoarea acestuia.
În baza art.274 al.2 c.pr.pen;
Obligă inculpatul A. I. la plata sumei de 4.100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
Obligă inculpatul R. I. la plata sumei de 4.100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
Obligă inculpatul S. J. la plata sumei de 4.400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 15.09.2014, fiind in exercitarea atribuțiilor de serviciu și executând o misiune de supraveghere și control a frontierei de stat a României, nava MAI 2111, a primit dispoziție de la Serviciul S.C.M.F. al Gărzii de Coastă, să verifice o ținta suspectă în punctul de coordonate: cp = 43° 43" N si X = 28° 40" E, aflat in relevment adevărat 140° la distanța de 5,5 mile marine față de sud al Portului M..
De la bordul navei Poliției de Frontieră s-a observat că ambarcațiunea nu are pavilion arborat, este fără nume și număr de înmatriculare, are o lungime de aprox. 20 m și lățime 6 metri, de culoare albastru închis, in care se aflau mai multe persoane de diferite naționalități.
S-a procedat la somarea legală a ambarcațiunii, iar la ora 10.30 s-a procedat la remorcarea ambarcațiunii spre portul M., unde a ajuns la ora 12.15.
În data de 15.09.2014, în jurul orelor 12.30, nava suspectă a acostat în Portul M., unde s-a procedat la numerotarea și identificarea persoanelor ce se aflau la bordul navei rezultând 132 persoane diferite naționalități (irakieni, afgani, turci si sirieni).
In urma investigațiilor efectuate, s-a constatat că inculpații I. R. și A. Ilkiz ,cetățeni turci ,cât și inculpatul S. J. ,cetățean irakian, au facilitat transportul din Turcia în România, la bordul unei ambarcațiuni,a unui număr de 129 persoane de naționalitate irakiană, iraniană, siriană și afgană, care majoritatea nu dețineau asupra lor nici un document de identitate.
Din discuțiile verbale purtate cu migranții și a perchezițiilor efectuate asupra acestora, a rezultat faptul că o parte dintre aceștia, nu aveau asupra lor nici un document de identitate și că au plecat din Istanbul-Turcia cu intenția de a ajunge în mod clandestin în statele membre UE, având in vedere starea de conflict existentă în țara lor.
La sediul Gărzii de Coastă, s-a procedat la percheziționarea, amprentarea si fotografierea tuturor persoanelor în cauză, precum și la audierea acestora.
Din declarațiile migranților ,a rezultat că în dimineața zilei de 13.09.2014 au plecat din Istanbul-Turcia la bordul unei ambarcațiuni având ca destinație C.- România. In data de 15.09.2014 au fost interceptați de o navă a Politiei de Frontieră care i-au somat să oprească motoarele și să-i însoțească în port.
Din declarația martorului BIBO A. JALAL, migrant, cetățean Irakian, născut la data de 09.03.1993, a rezultat faptul ca in data de 21.08.2014, s-a hotărât să plece din Irak cu destinația Germania, având in vedere situația conflictuală din țara sa.
A trecut ilegal in Turcia și a fost cazat . Istanbul, împreună cu sora sa și cu încă 6 persoane. In dimineața zilei de 13.09.2014, în jurul orelor 03.00, a plecat din Istanbul cu un autocar, iar după aprox. 2 ore a fost lăsat ., de unde a pornit pe jos spre port.
Pe tot parcursul drumului,și până la vapor, grupul din care acesta făcea parte, a fost călăuzit de inculpatul S. J..
Totodată, martorul Bibo A. Jalal, a mai declarat că în momentul în care au urcat la bordul ambarcațiunii, acolo se aflau inculpații I. R. și A. Ilkiz. Cei doi le-au spus celor ce urcau la bordul navei să coboare sub punte.
Pe toata durata marșului din Istanbul în România, ambarcațiunea a fost condusă de inculpații I. R. și A. Ilkiz, pe rând. În momentul în care s-au urcat pe vapor au venit și alte persoane de diferite naționalități.
In momentul apariției organelor Politiei de Frontieră, în România ,inculpații S. J., I. R. și A. Ilkiz au spus migranților aflați la bordul navei că în cazul in care vor fi întrebați de organele de politie să spună că persoanele care au condus ambarcațiunea s-au aruncat in apă, amenințându-i cu moartea dacă vor spune cine a fost călăuza.. Cei trei inculpați i-au asigurat pe migranți că vor ajunge din România în Germania liniștiți întrucât nu vor mai fi controale la frontieră.
-Din declarația martorei BIBO A. HALA, migrant,cetățean irakian, persoanã născută la data de 01.10.1981, a rezultat că în data de 21.08.2014 s-a hotărât să plece din Irak cu destinația Germania, având in vedere situația conflictuală din țara sa.
A trecut în mod ilegal în Turcia și a fost cazată . Istanbul, împreună cu fratele său și alte 6 persoane. In ziua de 13.09.2014, a plecat din Istanbul cu un autocar, iar după aprox. 2 ore a fost lăsată ., de unde a pornit pe jos spre port.
Pe tot parcursul drumului în Turcia, și până la vapor, grupul din care aceasta făcea parte, a fost călăuzit de inculpatul S. J. .
Întrebată fiind, martora Bibo A. Hala, a mai declarat că persoanele care au călăuzit-o din Turcia în România, sunt doi cetățeni de etnie turcă, pe care îi recunoaște din planșa fotografică arătată, ca fiind persoanele de la pozițiile 131 si 132 și anume inculpații I. R. și A. Ilkiz.,
Pe tot parcursul transportului, acea persoană, inculpatul S. J. ,a ținut legătura cu alte două persoane care se aflau pe punte și conduceau vaporul.
Pentru a-i facilita drumul spre spațiul Schengen, martora Bibo A. Hala urma să plătească suma de 4.500 euro.
Înțelegerea cu cele trei persoane, a fost să îi transporte cu vaporul până în România iar când ajungeau în această țară,ea și fratele său, trebuiau să sune în Irak la tatăl lor care trebuia să le transfere într-un cont,prin Western Union suma de 9.000 euro,câte 4.500 euro pentru fiecare.
Din România urma să ajungă în Germania,destinația finală,,și au fost asigurați de către cele trei persoane, că din România controalele la frontiere nu vor fi exigente și pot ajunge la destinație foarte ușor. .
Din declarația martorului ALSHOUNI MOHAMAD MUNZER, migrant, cetățean sirian, născut la data de 14.11.1966, a rezultat că în luna noiembrie 2013 a plecat din Siria în Turcia din cauza războiului.
A locuit în Turcia până în data de 13.09.2014 când a plecat cu un microbuz și a mers aprox. 2 ore până a ajuns într-o zona muntoasă, unde a coborât din microbuz și a mai mers pe jos cca. o oră, până s-a întâlnit cu un alt grup. S-au urcat pe vapor și au plecat din Turcia cu destinația România.
La un moment dat, cala ambarcațiunii unde se afla, s-a inundat, moment in care a coborât inculpatul A. Ilkiz și a scos apa cu ajutorul unei pompe.
Inculpatul A. Ilkiz ținea legătura cu migranții aflați în cală, prin intermediul inculpatului S. J. .
Din declarația martorului SHURISESO HAGE ALMURAD, migrant, cetățean irakian, născut la data de 01.01.1987, a reieșit că inculpatul S. J. a așteptat și a condus grupul la ambarcațiune, de unde dădea semnale luminoase cu o lanternă către o persoană aflată la bordul ambarcațiunii.
Totodată ,migrantul l-a indicat pe inculpatul A. Ilkiz, care la un moment dat a venit în cală pentru a scoate apa cu o pompă.
Migrantul a mai arătat și că inculpații I. R. și A. Ilkiz pe parcursul marșului către România, dădeau indicații prin intermediul inculpatului S. J., ce anume aceștia să facă ,respectiv să stea liniștiți și să nu facă prea multă mișcare.
Inculpatul S. J.,la momentul depistării migranților de către autoritățile române, le-a transmis verbal migranților să spună polițiștilor de frontieră, că cel care conducea ambarcațiunea s-a aruncat în apă.
-Din declarația martorului MOHAMAD TAHER A.,migrant, cetățean irakian, născut la data de 01.09.1991, au reieșit aceleași aspecte menționate,, cu privire la persoana indicată ca fiind inculpatul S. J. care la un moment dat a venit în cală pentru a scoate apa cu o pompă.
-Din declarația martorului EIDO SEWO, migrant, cetățean irakian, născut la data de 01.07.1985, a reieșit că aplecat din Irak din cauza războiului, inculpații A. Ilkiz și S. J. se ocupau de întreținere și inculpatul I. R. se ocupa de conducerea ambarcațiunii.
Martorul a mai declarat și faptul că la momentul depistării de către nava poliției de frontieră, cei 3(trei) inculpați,menționați și identificați din fotografii la pozițiile 119(S. J. ),131(I. R.) și 132(A. I.), ,au coborât în cală amestecându-se printre migranți pentru a nu fi văzuți pe punte sau la cârmă, lăsând ambarcațiunea în derivă, punând astfel în pericol siguranța și viața tuturor migranților de pe navă..
Aspecte referitoare la împrejurarea că inculpatul R. I. se afla la comanda ambarcațiunii, reies și din raportul personal din data de 15.09.2014 al inspectorului de politie C. C., membru de echipaj al navei MAI 2111, cu care a fost depistată, respectiv interceptată ambarcațiunea in cauză.
Referitor la condițiile în care au călătorit, potrivit declarației martorului AID AHMED NAZAL, migrant, cetățean irakian, născut la data de 07.01.1983, a reieșit faptul că migranții stăteau în 2 (două) încăperi, în condiții improprii, neavând unde să își satisfacă necesitățile fiziologice.
Aceste aspecte au fost confirmate și de martorul MOHAMAD TAHER A., migrant, cetățean irakian, născut la data de 01.09.1991, care a menționat că din momentul urcării la bordul ambarcațiunii ,au stat încuiați, culcați pe jos, fără toaletă și fără hrană.
In aceeași ordine de idei, și martorul AL RIKABI HUSAM, migrant, cetățean irakian, născut la data de 06.10.1993 a menționat că pe tot parcursul marșului au călătorit foarte înghesuiți, nepermițându-li-se accesul pe punte, la fel și martorul MUHAMED A. YAHYA ,migrant,cetățean irakian, născut la data de 01.01.1991, care a arătat că a stat în camera motoarelor ,îngrămădiți cu alte persoane. Și martorul OSMANI ADIL- migrant ,cetățean afgan, a susținut că după ce a urcat la bordul navei,a coborât într-un fel de magazie, unde a stat închis,fără a vedea membrii echipajului. În acea magazie nu se putea auzi nimic din cauza zgomotului provocat de motor. La un moment dat a putut ieși și a observat că nu se mai afla nimeni la comanda navei ,care plutea în derivă ,moment în care a apărut nava poliției.
Se va mai lua în considerare și declarația martorului P. G.-căpitan specialist port-care a susținut că ambarcațiunea acostată în Portul M. nu îndeplinește condițiile pentru a naviga în condiții de siguranță, și s-a pus în pericol viața persoanelor aflate la bord iar cu ocazia inspectării navei nu au putut fi prezentate actele navei. A existat un grad de pericol atât pentru navă cât și pentru persoanele de la bord, raportat la condițiile concrete de transport.
Prin adresa nr. 374/din 16.09.2014, Autoritatea Navală Română, Căpitănia Zonală C. a comunicat că nava în cauză este tip pescador,construită din lemn, nu are inscripționat nume, port de înmatriculare, simbol de clasă sau alte înscrisuri. La bodul navei nu sunt mijloace de salvare colective(plute,bărci de salvare )sau individuale (colaci de salvare ,veste de salvare). La bord nu a fost identificat nici un document.
Prin comparație cu alte nave care au caracteristici asemănătoare,s-a estimat că numărul maxim de persoane care poate fi transportat in siguranță nu poate fi mai mare de 12.
In concluzie, nava nu corespunde din punct de vedere tehnic să transporte 132 de persoane iar lipsa echipamentelor de la bord a pus in pericol siguranța navigației și a persoanelor aflate la bord, pe timpul navigației.
Prin adresele nr._ și nr._/19.09.2014, Serviciul de Ambulanță Județean Constanta a înaintat copii al documentelor întocmite de către personalul medical care a acordat primul ajutor persoanelor ce fac obiectul infracțiunii de trafic de migranți. In conformitate cu diagnosticul înscris în fișe, aceștia prezentau semne de deshidratare și de lipsă a hranei sau alte leziuni care însă nu le-au pus in pericol evident viața sau integritatea corporală.
Toate persoanele traficate au fost depuse la centrul de cazare al IGI- București. Acestea au fost înregistrate audio-video, în integralitate, relatând despre modul în care a decurs întregul episod de emigrare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații I. R., A. I. și S. J..
În dezvoltarea motivelor de apel ale inculpatului I. R. și A. I. s-a criticat sentința penală pronunțată de Tribunalul C. prin prisma cuantumului pedepselor aplicate și a modalității de executare; având în vedere că în cauză s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și s-a redus cuantumul pedepselor aplicate cu o treime, potrivit dispozițiilor art. 375 Cod procedură penală, limitele de pedeapsă pentru cea mai gravă dintre fapte erau cuprinse între 2 ani și 6,7 ani, existând premisele pentru aplicarea unei pedepse mai mici decât cea de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată, care în opinia apărării nu corespunde circumstanțelor reale de comitere a faptelor și mai ales raportat la criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 Cod penal în raport de datele personale ale celor doi inculpați; din acest punct de vedere s-a solicitat a se observa că hotărârea instanței de fond nu analizează natura și gravitatea rezultatului produs, în opinia apărării nu s-a produs un rezultat socialmente periculos care să justifice o pedeapsă de 3 ani și 6 luni în raport de cauze similare în care pentru comiterea aceluiași gen de infracțiuni s-au aplicat pedepse cu mult mai mici, nici scopul urmărit de cei doi inculpați, acela de a ajuta persoanele aflate în zone de război sau conflicte etnice, că se urmărea doar tranzitarea teritoriului României, nicidecum să aducă atingere intereselor de stat sau să atace frontiera de stat a țării; s-a mai arătat că în cuprinsul hotărârii de fond nu s-au analizat nici datele personale, situația familială și socială a celor doi inculpați, care nu puteau fi luate în calcul ca și circumstanțe atenuante câtă vreme legea nu permite pentru acest gen de infracțiuni reținerea unor astfel de circumstanțe, însă puteau permite reducerea pedepsei până la limita minimă prevăzută de lege; nu s-a analizat nici starea de sănătate precară a inculpatului A. I., dovedită cu acte medicale, care îl împiedică să suporte rigorile extrem de apăsătoare în ceea ce privește regimul de detenție, întrucât nu se asigură o hrană care să fie potrivită pentru afecțiunile de care suferă, nici tipul de medicamentație; mai mult, acestuia i s-a agravat considerabil starea de sănătate, are manifestări mai grave decât la începutul detenției și din această perspectivă apreciază că instanța trebuia să analizeze și actele medicale de la dosar; în consecință, s-a solicitat reducerea pedepselor aplicate de instanța de fond până la limita minimă prevăzută de lege, respectiv 2 ani închisoare, care să poată fi individualizată prin aplicarea dispozițiilor art. 91 Cod penal cel puțin în ceea ce îl privește pe inculpatul A. I., urmând a se observa că ambii inculpați se află la primul conflict cu legea penală, au manifestat o atitudine corectă, asumându-și responsabilitatea pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, beneficiind de judecata în procedura simplificată, iar urmările socialmente periculoase în ceea ce privește faptele comise nu justifică pedepsele aplicate; s-au ignorat și dovezile depuse în sprijinul aplicării unor pedepse neprivative de libertate, existând această posibilitate câtă vreme reprezentantul consulatului turc care a fost în permanentă legătură cu cei doi inculpați și au manifestat disponibilitatea de a-i ajuta cu închirierea unei locuințe în orașul C. și asigurarea integrării lor în comunitatea turcă, care este suficient de puternică pe plan local pentru a-i ajuta la reabilitarea lor socială.
În dezvoltarea motivelor de apel ale inculpatului S. J. s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale pronunțate de Tribunalul C. și rejudecând diminuarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului referitor la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, infracțiune pe care inculpatul o recunoaște și o regretă, solicitându-se aplicarea unei pedepse îndreptată spre minimul special prevăzut de lege, cu suspendarea executării acesteia în condițiile art. 91, 92 Cod penal; cu privire la infracțiunea de trafic de migranți, s-a solicitat achitarea inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art. 396 alin. 5 Cod procedură penală în referire la art. 16 alin. 1 lit. c) cod procedură penală având în vedere că din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul ar fi săvârșit această infracțiune, urmând a se constata că starea de fapt reală este cea descrisă de inculpat, respectiv că era militar activ în războiul din Irak și a fugit, temându-se să nu fie ucis iar declarațiile cetățenilor irakieni sunt în favoarea inculpatului; inculpatul a mai arătat că între el și ceilalți doi inculpați nu a existat o înțelegere prealabilă, l-a cunoscut pe unul dintre aceștia în momentul în care a urcat la bordul navei; dacă ar fi avut o contribuție minimă, ar fi solicitat să fie judecat potrivit procedurii simplificate și implicit pedeapsa i-ar fi fost redusă; pe aspectul circumstanțelor personale, solicită a se avea în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, are doi copii minori în întreținere și pe mama sa care este bolnavă de cancer, iar soția este însărcinată.
În apel, pentru inculpații I. R., A. I. s-a asigurat interpret de limbă turcă iar pentru inculpatul S. J. s-a asigurat, la solicitarea sa, un interpret de limbă arabă.
La termenul din data 26.02.2015, inculpații I. R., A. I. și S. J. au precizat personal că nu doresc să dea declarație în fața instanței de apel, uzând de dreptul la tăcere prev. de art.83 lit.a) cod procedură penală.
În apel s-au depus la dosar de către apărătorul inculpaților I. R. și A. I. mai multe hotărâri judecătorești, cu titlu de practică judiciară privind individualizarea judiciară a pedepsei aplicate pentru aceleași infracțiuni.
Examinând sentința apelată în raport de motivele de apel și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că apelurile formulat în cauză de către inculpații I. R., A. I. și S. J. nu sunt fondate, pentru următoarele:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reținând vinovăția inculpaților I. R., A. I. și S. J. sub forma intenției directe prev. de art. 16 alin.(3) lit. a) cod penal.
În acest sens, Curtea are în vedere următoarele mijloace de probă administrate în cauză:
- proces -verbal de depistare din oficiu din data de 15.09.2014 ,orele 09,25, încheiat de către lucrătorii de poliție din cadrul Gărzii de Coastă;
- proces-verbal de constatare din data de 15.09.2014 încheiat de lucrători de poliție din cadrul Serviciului de Combaterea Migrației Ilegale și Infracționalității Transfrontiere al Gărzii de Coastă ;
- proces- verbal de cercetare la fața locului din 15.09.2014 + planșa fotografică cu aspectele fixate pe timpul efectuării cercetării la fața locului;
- raport personal al agentului de poliție de frontieră;
- referat cu propunere de aplicare a sechestrului judiciar, încheiat la data de 15.09.2014; - adresa nr.374 din 16.09.2014 întocmită de Garda de Coastă ;
- adresa emisă de Autoritatea Navală Română
- fișa și planșa foto pasageri;
- procesele - verbale de identificare a persoanelor (inculpaților) din planșa fotografică de către martorii Mohamad Munzer Alshouni, Jalal Bibo A., Hala Bibo A.,;
- copii fișe medicale întocmite de echipajele S.A.J. C. în perioada 15.09.-17.09.2014 ca urmare a acordării asistenței medicale unor persoane refugiate ;
- declarațiile martorilor P. Gerge,Eido Sewo, Mohamad Taher A., Shuriseso Hage Almurad, Alshouni Mohamad Munzer, Bibo A. Hala, Bibo A. Jalal ;
-declarațiile inculpaților.
Curtea mai reține, în același sens, că la termenul de judecată din data de 09.01.2015 din fața instanței de fond inculpații I. R. și A. I. au arătat că înțeleg să beneficieze de dispozițiile prev. de art.396 alin.10 cod procedură penală, în sensul că au recunoscut în totalitate faptele care li s-au reținut în sarcină prin actul de sesizare și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (f.55-56, 57-58 verso dosar fond).
Curtea constată de altfel că motivele de apel invocate de către inculpații I. R. și A. I. nu vizează modalitatea de reținere a stării de fapt de către prima instanță ci doar individualizarea judiciară a pedepselor aplicate acestor inculpați.
În ceea ce-l privește pe inculpatul S. J., Curtea reține că acest inculpat a recunoscut, prin declarația dată în fața instanței de fond, doar comiterea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat la bordul unei ambarcațiuni și nu a recunoscut comiterea infracțiunii de trafic de migranți, susținând că era și el un migrant la fel ca ceilalți migranți aflați pe navă.
Curtea constată că această apărare a inculpatului S. J. nu este întemeiată, fiind contrazisă de mai multe mijloace de probă administrate în cauză:
-declarația martorului Bibo A. Jalal, migrant, cetățean irakian,care l-a indicat în mod expres pe inculpatul S. J.,drept călăuză,și l-a recunoscut, la poliție, din fotografii, la poziția 119;
-declarația martorei - Bibo A. Hala migrant, cetățean irakian, care a făcut referire la trei persoane care conduceau vaporul, și l-a recunoscut, la poliție, pe inculpat din fotografii la poziția 119;
-declarația martorului Shuriseso Hage Almurad, migrant, cetățean irakian, care a declarat ”tatăl meu a luat legătura prin Irak cu cel care m-a contactat în Turcia. Am mers cu mașina aprox.4 ore și apoi 2 ore pe jos, apoi am așteptat până dimineața să vină vaporul. La jumătatea drumului am fost așteptați de o persoană care vorbea limba kurdă și care am aflat ulterior că se numește S. J.. Acesta a mers cu noi până la vapor și a rămas cu noi în continuare.”
- declarația martorului Alshouni Mohamad Munzer, migrant, cetățean sirian, care a susținut că inculpatul A. I. ținea legătura cu migranții prin intermediul inculpatului S. J.,pe care l-a recunoscut, la poliție, din fotografii, la poziția 119;
- declarația martorului Eido Sewo, migrant, cetățean irakian care l-a recunoscut din fotografii pe inculpatul S. J. la poziția 119, care pe ambarcațiune, s-a ocupat de reparația motorului, și când vaporul s-a apropiat de Poliție de Frontieră, împreună cu ceilalți doi inculpați, a coborât de pe punte, amestecându-se printre ceilalți migranți.
Încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpații I. R., A. I. și S. J. este legală, instanța de fond efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.
Astfel, fapta A. I. și I. R. care la data de 15.09.2014 au îndrumat și transportat cu o ambarcațiune, fără pavilion arborat, fără nume și număr de înmatriculare, cu o lungime de aprox. 20 m și lățime 6 metri, de culoare albastru închis, în care se aflau un număr de 129 migranți ,de diferite naționalități, pe care i-au transportat din Turcia, spre C.-România, prin mijloace care le-au pus, în pericol, acestora viața, integritatea și sănătatea, respectiv ambarcațiunea era subdimensionată, nu era echipată cu mijloace de salvare colective sau individuale, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, migranții fiind supuși pe parcursul drumului la tratamente inumane și degradante ( datorită condițiilor de transport improprii), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți prev. de art.263 al.1 și 2 lit.b) și c) c.pen.
Fapta inculpaților A. I. și I. R. care la data de 15.09.2014 au trecut în mod ilegal frontiera de stat a României, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat prev. de art.262 al.1 c.pen.
Fapta inculpaților A. I. și I. R. care la data de 15.09.2014 au condus o navă pe mare, fără a deține un brevet sau certificat de capacitate corespunzător pentru a conduce o navă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unei nave de către o persoană fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător prev. de art. 2 al.1 din Legea nr. 191/2003.
Fapta inculpatului S. J. care la data de 15.09.2014, împreună cu inculpații A. I. și I. R., a călăuzit, îndrumat și transportat cu o ambarcațiune, fără pavilion arborat, fără nume și număr de înmatriculare, cu o lungime de aprox. 20 m și lățime 6 metri, de culoare albastru închis, în care se aflau un număr de 129 migranți, de diferite naționalități, pe care i-a transportat din Turcia, spre C.-România, prin mijloace care le-au pus acestora viața în pericol, integritatea și sănătatea, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, migranții fiind supuși pe parcursul drumului la tratamente inumane și degradante (condiții de transport improprii) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți prev. de art.263 al.1 și 2 lit.b)și c) c.pen.
Fapta inculpatului S. J. care la data de 15.09.2014 a trecut în mod ilegal frontiera de stat a României întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev.de art.262 al.1 c.pen.
Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art. 396 alin. 2 cod procedură penală, în mod corect aceasta a dispus condamnarea inculpaților I. R., A. I. și S. J. pentru faptele pentru care au fosttrimiși în judecată.
În cadrul operațiunii de individualizare judiciară a pedepselor ce urmau a fi aplicate, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 74 cod penal și a stabilit pentru fiecare dintre cei trei inculpați pedepse corespunzătoare gradului de pericol social concret a infracțiunilor și persoanei inculpaților.
În ceea ce privește pedepsele aplicate inculpaților I. R. și A. I., Curtea are în vedere limitele speciale de pedeapsă (în urma reducerii cu 1/3 potrivit art.396 alin.10 cod procedură penală, acești doi inculpați apelând la procedura de judecată simplificată), gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, determinat din circumstanțele reale de comitere a faptelor, respectiv inculpații au acționat prin acțiuni conjugate și s-au susținut reciproc pentru călăuzirea și transportarea unui număr de 129 de migranți, de diferite naționalități, din care cca. 50 erau minori, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, inculpații A. I. și R. I. ar fi condus nava, deși nu aveau cunoștințele necesare conducerii unei ambarcațiuni care să fie atestate prin brevet sau certificat de capacitate corespunzător, ar fi procedat la traversarea bazinului Mării N. într-o ambarcațiune subdimensionată care nu oferea siguranța necesară persoanelor aflate la bord, maximul persoanelor ce puteau fi transportate în condiții de siguranță fiind de 12 persoane, la bordul navei nu existau mijloace de salvare, colective sau individuale, iar prin respectiva activitate infracțională s-a pus în pericol grav securitatea unui număr mare de persoane, periclitarea vieții, sănătății și integrității corporale a acestora, ținând seama și de capacitatea efectivă a navei și securitatea acesteia, raportat la distanța mare parcursă și la numărul persoanelor transportate, rezonanța socială intens negativă a faptelor și valorile sociale însemnate lezate și ocrotite de normele penale, cu referire la necesitatea protejării cu prioritate a vieții,sănătății și integrității corporale, scopul urmărit, forma de vinovăție cu care au acționat și anume intenția directă, în sensul disp.art.16 al.3 lit.a)c.pen., fiecare dintre inculpați prevăzând rezultatul faptelor sale și urmărind producerea lui prin săvârșirea acelor fapte.
În ceea ce privește infracțiunea de trafic de migranți prev. de art.263 alin.1 și alin.2 lit.b),c) cod penal, Curtea reține că, prin aplicarea prev. art.396 alin.10 cod procedură penală, limitele speciale de pedeapsă sunt închisoare de la 2 ani la 6 ani și 8 luni, iar pedepsele de câte 3 ani și 6 luni închisoare aplicate de către instanța de fond pentru fiecare dintre inculpații I. R. și A. I. au fost corect individualizate, nefiind întemeiate motivele de apel ale acestora prin care au solicitat reducerea pedepselor; Curtea apreciază că nu se impunea aplicarea unor pedepse orientate către minimul special de 2 ani închisoare, raportat la aspectele expuse mai sus, respectiv număr foarte mare de migranți (129 de migranți, de diferite naționalități, din care cca. 50 erau minori) precum și folosirea unei ambarcațiuni subdimensionată care nu oferea siguranța necesară persoanelor aflate la bord, maximul persoanelor ce puteau fi transportate în condiții de siguranță fiind de 12 persoane, iar la bordul navei nu existau mijloace de salvare, colective sau individuale, punând astfel în pericol grav securitatea unui număr mare de persoane, periclitarea vieții, sănătății și integrității corporale a acestora.
Având în vedere aceleași aspecte de fapt expuse mai sus, Curtea constată că nu sunt întemeiate motivele de apel ale inculpaților I. R. și A. I. prin care s-a solicitat reducerea pedepselor raportat la practica judiciară a Curții de Apel C. în cauze similare, Curtea reținând că în acele cauze numărul de migranți era mult mai mic (aprox. 40 de persoane, respectiv 80 de persoane) și nu le-a fost pusă în pericol viața, sănătatea și integritatea personală, în prezentul dosar impunându-se aplicarea unor pedepse peste minimul special de 2 ani închisoare.
Aceleași aspecte se impun a fi reținute și pentru inculpatul S. J., cu mențiunea că pentru acesta se impunea aplicarea unei pedepse peste minimul special de 3 ani închisoare, acesta neapelând la procedura de judecată simplificată, iar din probatoriul administrat în cauză, astfel cum a fost expus mai sus, reiese că acesta a colaborat cu ceilalți doi inculpați pentru comiterea infracțiunii de trafic de migranți.
În același sens, Curtea reține și faptul că în ultima perioadă acest gen de fapte au căpătat o amploare ridicată, pe rolul Curții de Apel C. fiind înregistrate multe asemenea cauze într-un interval relativ redus de timp, ceea ce reflectă tendința ca teritoriul României să fie folosit pentru . migranți pe teritoriul Uniunii Europene, aceștia intenționând să ajungă în final pe teritoriul unor state din vestul Europei, aspecte care necesită o reacție fermă a autorităților judiciare române, inclusiv a instanțelor de judecată care prin pedepsele aplicate pentru comiterea unor asemenea gen de fapt sancționează inculpații din dosarele respective dar pot crea și un efect de exemplaritate și de intimidare pentru alte persoane care intenționează să comită același gen de infracțiuni, persoane care pot aprecia că regimul sancționator al unor asemenea fapte este mai blând pe teritoriul României și astfel aleg ca traseul de introducere a migranților în Uniunea Europeană să se facă prin România.
Circumstanțele personale ale celor trei inculpați nu sunt deosebite ci se înscriu într-o normalitate și nu pot constitui temei pentru reducerea pedepselor, având în vedere că, oricum, pedepsele sunt orientate spre minimele speciale și nu către maximele speciale prevăzute de lege pentru infracțiunile comise.
Justificarea celor trei inculpați în sensul că au dorit să ajute mai multe persoane să plece din anumite zone de război sau conflicte etnice nu poate fi primită în condițiile în care, pe de o parte le-au perceput sume mari de bani pentru a-i aduce în Europa, iar pe de altă parte nu justifică nerespectarea unor reglementări interne și internaționale privind migrația unor persoane din zone de conflict.
Nu sunt întemeiate motivele de apel ale inculpatului A. I. în ceea ce privește starea sa de sănătate, Curtea constatând pe de o parte că nu există acte medicale depuse la dosar în fața instanței de fond sau de apel, iar pe de altă parte că nu s-a dovedit în ce măsură eventualele afecțiuni de sănătate nu pot fi tratate în regim penitenciar; de asemenea, nici inculpatul S. J. nu a dovedit situația sa familială, respectiv că soția sa este însărcinată și că mama sa este bolnavă de cancer, cu mențiunea că aceste aspecte nu l-au împiedicat pe acest inculpat să comită infracțiunile care i-au fost reținute în prezentul dosar.
Modalitatea de executare a fost stabilită corespunzător de prima instanță, impunându-se executarea efectivă a pedepselor rezultante aplicate, nefiind întemeiate solicitările inculpaților de dispunere a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art.91 cod penal, pedepsele rezultante aplicate celor 3 inculpați în urma concursului de infracțiuni fiind mai mari de 3 ani închisoare și nefiind astfel îndeplinite cerințele art.91 alin.(1) lit.a) cod penal.
Față de ansamblul considerentelor, în baza art.421 pct.1 lit.b) cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate apelurile formulate de către inculpații I. R., A. I. și S. J. împotriva sentinței penale nr. 28 din data de 22.01.2015 pronunțată de Tribunalul C., în dosarul penal nr. _ .
În baza art.422 cod procedură penală rap. la art.72 alin.1 cod penal, se va scade din durata pedepselor aplicate inculpaților I. R., A. I. și S. J. și perioada arestului preventiv din data de 22.01.2015 până în prezent, pentru fiecare dintre inculpați.
În baza art.275 alin.2,4 cod procedură penală, apelanții inculpați I. R., A. I. și S. J. la la câte 500 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.272 cod procedură penală, onorariul în cuantum de 300 lei pentru apărătorul din oficiu C. E. A. se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.273 alin.4 cod procedură penală, onorariile interpreților Hasan Dinci în cuantum de 200 lei și D. Memur în cuantum de 100 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit.b) cod procedură penală, respinge ca nefondate apelurile formulate de către inculpații I. R., A. I. și S. J. împotriva sentinței penale nr. 28 din data de 22.01.2015 pronunțată de Tribunalul C., în dosarul penal nr. _ .
În baza art.422 cod procedură penală rap. la art.72 alin.1 cod penal, scade din durata pedepselor aplicate inculpaților I. R., A. I. și S. J. și perioada arestului preventiv din data de 22.01.2015 până în prezent, pentru fiecare dintre inculpați.
În baza art.275 alin.2,4 cod procedură penală, obligă pe apelanții inculpați I. R., A. I. și S. J. la câte 500 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.272 cod procedură penală, onorariul în cuantum de 300 lei pentru apărătorul din oficiu C. E. A. se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.273 alin.4 cod procedură penală, onorariile interpreților Hasan Dinci în cuantum de 200 lei și D. Memur în cuantum de 100 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Conform art.400 alin. 3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.03.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. I. N. A. I.
GREFIER,
M. V.
Jud. fond: E. Ganerea
Jud. red. dec: D.I. N.
2ex. / 16.03.2015
| ← Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... | Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 196/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
