Ucidere din culpă (art.192 NCP). Decizia nr. 461/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA

Comentarii

0

Decizia nr. 461/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 4776/256/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 461/P

Ședința publică de la 19 mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE – A. I.

Judecător - D. I. N.

Cu participare: Grefier – M. V.

Ministerul Public prin procuror R. G. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

S-a luat în examinare apelul penal declarat împotriva sentinței penale nr. 741 din data de 12.03.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr._ de părțile civile N. J., N. E. și N. M., toți cu domiciliul ales la Cabinet ind. av. F. M. L., .. 87, sector 3, București.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14.05.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la data de 19.05.2015, când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA,

Asupra apelurilor penale de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.741/12.03.2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, s-a hotărât:

În temeiul art. 19 c.p.p. raportat la art. 25-26 c.p.p., art. 397 C.p.p., art. 1349, alin.1 si 2, art. 1357 și urm. Cod civil, art.49 si art.50 alin 1 din L 136 /1995 modificata admite în parte acțiunea civilă promovată de părțile civile N. J., cu CNP_, cu domiciliul ales la Cabinet avocat F. M. L., cu sediul în București, ., nr. 4, .. 3, ., N. M., cu CNP_, cu domiciliul ales la Cabinet avocat F. M. L., cu sediul în București, ., nr. 4, . și N. E., cu CNP_, cu domiciliul ales la Cabinet avocat F. M. L., cu sediul în București, ., nr. 4, . și in consecința:

Obligă inculpatul I. G., fiul lui A. și M., născut la 05.05.1976, cu CNP_ în prezent deținut în cadrul Penitenciarului Poarta Albă, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. C. Asigurari S.A. Bucuresti, cu sediul în București, ., ., la plata către părțile civile:

- N. J., a sumei de 10.000 euro, echivalentul în lei la cursul oficial al BNR de la data plății, cu titlu de daune morale;

- N. M. si N. E., a sumei de cate 5.000 euro pentru fiecare, echivalentul în lei la cursul oficial al BNR de la data plății, cu titlu de daune morale;

Respinge celelalte pretenții civile, ca neîntemeiate.

În baza art. 274 alin. 3 C. pr.pen. obligă inculpatul Iuseim G. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. C. Asigurari S.A. Bucuresti la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român, aferente laturii civile.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1156/P/2014 emis la data de 11 aprilie 2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., înregistrat pe rolul Judecătoriei Medgidia la data de 11.04.2014 sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Iuseim G., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art. 192 CP.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpatul I. G. la data de 17.03.2014 în urma accidentului rutier rezultând decesul părții vătămate N. Gigel conform raportului medico-legal de necropsie nr. 173/A3 din data de 18.03.2014 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală C..

Prin sentința penală nr. 2088/10.06.2014, definitivă prin Decizia penala 698/P/31.10.2014 pronunțata de Curtea de Apel Constanta, inculpatul I. G. fiul lui A. si M., născut la data de 05.05.1976, C.N.P._ a fost condamnat la 2 ani pentru ucidere din culpă.

Astfel Judecătoria Medgidia, în baza art. 336 alin.1 Cp cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cpp:

Condamnă inculpatul I. G. la 1 an închisoare pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe.

În baza art. 338 alin.1 Cp cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cpp:

Condamnă inculpatul I. G. la 2 ani închisoare pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului.

În baza art. 38 Cp:

Contopește pedepsele și aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani, la care adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse, rezultând pedeapsa de 3 ani închisoare.

Pedeapsa se va executa în regim de detenție.

În baza art. 66 Cp aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b,h pe o perioadă de 1 an după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.

În baza art 65 interzice exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b,h pe perioada executării pedepsei sau până la considerarea ca executată.

În baza art. 399 Cpp menține starea de arest a inculpatului

În baza art. 72 Cp deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării preventive de la 18.03.2014 la zi.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut, ca stare de fapt, la data de 17.03.2014, în jurul orei 14³⁰, inculpatul s-a deplasat cu autovehiculul la locuința unui coleg de muncă, situată în aceeași comună, pe . intervalul orar 16⁰⁰ – 18⁰⁰, inculpatul a consumat băuturi alcoolice, respectiv vișinată. Inculpatul a recunoscut consumul a aproximativ 250 ml din această băutură. În continuare, în jurul orei 18²⁰, inculpatul și martorul D. D. D. au convenit să meargă la locuința primului, pentru a consuma alte băuturi alcoolice.

Primul a plecat inculpatul, acesta urcând la volanul autoturismului Opel, fiind singur în habitaclu. Inculpatul a condus pe drumurile publice din Medgidi, respectiv pe .. Albinelor către . km, către imobilul unde locuiește fără forme legale. Apropriindu-se de intersecția cu circulație nedirijată cu . pătruns cu auto Opel în interiorul intersecției fără să frâneze și fără să se asigure din dreapta sa, și a lovit autoturismul Skoda condus regulamentar de către martorul E. D. pe .> Martorul E. D. nu a avut posibilitatea să evite impactul dintre cele două autoturisme. A urmat o coliziune între partea față a autoturismului Opel și partea stânga spate a autoturismului Skoda, acestuia din urmă i-a fost imprimată o deplasare circulară, în sensul invers acelor de ceasornic, acroșând cu partea laterală dreapta spate pe pietonul N. Gigel care se afla pe acostamentul . părții carosabile. Victima aștepta un microbuz de transport persoane.

În urma impactului, N. Gigel a fost proiectat pe aceeași direcție de deplasare cu a martorului E. D., paralel cu . stâlp din beton armat situat în apropriere, după care a căzut pe spațiul verde de lângă acostament, fiind găsit în această poziție de către echipa operativă a poliției.

După producerea accidentului, observat în mod direct și de către martorul G. C., care conducea un alt autoturism pe . D. a coborât de la volanul autoturismului Skoda, a evaluat avariile autoturismului său și s-a îndreptat către autoturismul condus de către inculpat, care se oprise din deplasare pe . față îndreptată către . rotise în urma impactului și traversase intersecția celor două străzi. La volanul autoturismului Opel l-a identificat pe inculpatul I. G., persoană pe care o cunoaștea ca locuind în aceeași comună. În continuare martorul E. D. s-a deplasat către victimă și la orele 18²⁶ a anunțat telefonic prin S.N.U.A.U. accidentul rutier și mai ales faptul că o persoană a decedat ca urmare a producerii acestuia. După ce a vorbit la telefon cu operatorul 112, martorul s-a îndreptat către autoturismul inculpatului, ocazie cu care a observat că acesta nu se mai afla în habitaclu, lângă autoturism sau la fața locului. Martorul E. D. a rămas la locul accidentului până la sosirea echipei operative a poliției, iar la orele 19⁵⁸ a fost testat alcoolscopic, rezultatul fiind negativ. Decesul numitului N. Gigel a fost constatat de către un echipaj al ambulanței sosit în scurt timp la fața locului.

Întrucât inculpatul I. G. părăsise locul accidentului, s-a procedat la efectuarea de investigații și verificări pe raza comunei Cobadin, atât pe străzile din aproprierea locului faptei, cât și la domiciliul său, la reședința fără forme legale și la domiciliul altor rude ale acestuia, unde existau suspiciuni că se poate ascunde. Cu ocazia efectuării acestor investigații a fost angrenat un număr mare de lucrători și autospecializate de poliție, atât din cadrul Biroului Rutier Medgidia, cât și al Secției 4 de Poliție Rurală – Postul de Poliție Cobadin și Postul de Poliție Ciocîrlia. În timpul efectuării investigațiilor, în jurul orei 20³⁵ dispeceratul Poliției mun. Medgidia a fost apelat telefonic de apărătorul ales al inculpatului, avocat I. M., care la ora 20⁵⁰ s-a prezentat împreună cu I. G. la sediul Postului de Poliție Cobadin. La ora 20⁵¹ inculpatul a fost testat alcoolscopic, rezultând o valoare de 0,74 mg/l alcool pur în aerul expirat. Inculpatul a fost condus la Spitalul Municipal Medgidia unde i-au fost recoltate două mostre biologice de sânge, la interval de o oră una de cealaltă, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Din Buletinul de analiză toxicologică nr. 284 - 285 din 19.03.2014 emis de Serviciul de Medicină Legală C. rezultă că inculpatul avea o alcoolemie de 1,05 g/l alcool pur în sânge cu ocazia prelevării primei mostre biologice ( ora 21³⁵ ), respectiv 0,95 g/l alcool pur în sânge la momentul prelevării celei de-a doua mostre ( ora 22³⁵ .

Între momentul părăsirii locului accidentului și momentul prezentării inculpatului la Postul de Poliție inculpatul s-a aflat la domiciliul martorului D. D. D..

4. În aprecierea materialului probator administrat în cauză cu privire la infracțiunile de ucidere din culpă, conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului și părăsirea locului accidentului, prev. de art. art. 192 alin.1 și 2 din Codul Penal, art. 336 al. 1 din Codul Penal și art. 338 alin 1 din Codul Penal cu aplic.art. 38 alin. 1 C.p. săvârșite față de victima N. Gigel și persoanele vătămate N. J., N. M. și N. E., instanța a reținut culpa exclusivă a inculpatului la producerea urmărilor socialmente periculoase, apreciind forma de vinovăție ca fiind culpa cu prevedere și găsind atitudinea psihică a inculpatului apropiată intenției indirecte, „mijloacele folosite și împrejurările concrete în care acestea au fost folosite fiind idonee producerii rezultatului socialmente periculos”.

În dosarul în care s-a pronunțat hotărârea de condamnare, instanța a dispus disjungerea acțiunilor civile promovate în cauză, formându-se noul dosar penal nr._ .

Persoanele vătămate, N. J., mama defunctului N. Gigel, si N. M. si N. E., fratii defunctului s-au constituit părți civile la data de 05.06.2014, solicitând obligarea inculpatului I. G. dupa cum urmeaza la:

-suma de 400.000 euro, reprezentând daune morale si 18.000 lei daune materiala catre N. J. .

-suma de cate 250.000 euro, reprezentând daune morale catre N. M. si N. E., fratii defunctului .

Celelalte persoane vătămate nu s-au constituit parți civile in prezenta cauza.

Având în vedere că latura penală a cauzei a fost soluționată anterior printr-o hotărâre definitivă, devin incidente dispozițiile art. 28 alin. 1 C. pr. pen., potrivit cărora „hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă, cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o”.

Potrivit art. 1349, alin. 1 și alin. 2 NCC „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”, iar potrivit art. 1357 NCC „(1)Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.(2)Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.”.

Potrivit dispozițiilor art. 14, alin. 1 și alin. 2 CPP, „Acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și a părții responsabile civilmente. Acțiunea civilă poate fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă”, iar potrivit art. 15, alin. 1 CPP „Persoana vătămată se poate constitui parte civilă în contra învinuitului sau inculpatului și persoanei responsabile civilmente”.

În ceea ce privește vinovăția inculpatului I. G., recunoscută de acesta în cadrul procedurii simplificate, aceasta reprezintă un aspect necontestat de niciuna dintre părțile din proces și care rezultă din întregul probatoriu administrat în cauză.

Prin înscrisul aflat la fila 63 din dosar, persoanele vătămate N. J., N. M. și N. E. au precizat că se constituie parți civile în procesul penal ca urmare a pierderilor materiale și traumelor psihice produse prin faptele inculpatului, solicitând astfel repararea prejudiciilor materiale și morale cauzate prin faptele ilicite ale acestuia.

Față de cele expuse și în considerarea textelor de lege mai sus citate, instanța constată că în cauză au legitimare procesuală activă - civilă - părțile N. J., N. M. și N. E. persoane care, învederând că au suferit prejudicii de pe urma faptelor ilicite ale inculpatului, au solicitat instanței repararea daunelor pricinuite.

Analizând răspunderea asigurătorului S.C. C. A. S.A. instanța observă că la data producerii accidentului, 17.03.2014, autoturismul condus de inculpatul I. G. era asigurat în mod valabil la această societate de asigurare.

În această situație, instanța observă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 49 și art. 50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 pentru angajarea răspunderii asiguratorului de răspundere civilă.

De asemenea, instanța are în vedere faptul că urmare a modificărilor legislative survenite la data de 01.02.2014, asigurătorul de răspundere civilă are calitatea de parte responsabilă civilmente în procesul penal, în baza art. 86 C. proc. pen. care definește partea responsabilă civilmente ca fiind ”persoana care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces...”. Ca atare, decizia în interesul legii nr. 1/2005 a Înaltei Curți de Casație și Jusiție nu mai este aplicabilă.

Sub aspectul daunelor materiale în cuantum de 18.000 lei solicitate de partea civilă N. J., instanța constata ca deși au depuse la dosarul cauzei înscrisuri din care să ateste cuantumul cheltuielilor efectuate cu prilejul înmormântării fiului acesteia, instanța apreciază ca nu s-a făcut nicio dovada ca N. J., ca mama a defunctului ar fi efectuat aceste cheltuieli.

Din înscrisurile depuse si din declarațiile martorilor P. G. si G. I. rezulta ca s-au efectuat cheltuieli cu înmormântarea, parastase si pomenile ulterioare specifice tradiției creștin-ortodoxe dar nu reiese ca N. J., mama defunctului ar fi suportat aceste cheltuieli.

N. M. audiat ca parte civila arata in declarația de la fila 145 ca ar fi suportat o parte din cheltuieli dar acesta nu a solicitat daune materiale.

Mai mult decât atât, martorul P. G. arata ca pomenile si cheltuielile cu înmormântare au fost făcute de ,, cumnatul și ceilalți,,.

Același martor arata ca parastasele si pomenile cu pachete au fost făcute in .>

Celălalt martor G. I. arata in declarația de la fila 148, ca pomana de înmormântare a fost . celelalte ulterioare, acasă in .> Si . in altul daca ar fi fost suportate aceste cheltuieli de mama defunctului, ar fi rezultat din probele administrate.

In speța insa daca pomana s-a făcut acasă, mama defunctului nu locuia cu familia defunctului, astfel ca nu s-a dovedit ca ar fi suportat cheltuielile.

De altfel mama defunctului este o persoana in vârsta, fără a avea venituri suficiente pentru a suporta asemenea cheltuieli. In dovedirea cererii de constituire de parte civila cu suma de 18.000 lei nu s-au depus înscrisuri cu privire la cheltuielile efectuate sau veniturile realizate.

In consecința aceasta cerere urmează a fi respinsa.

Referitor la daunele morale, s-a arătat în jurisprudență și doctrină că nu se poate pune problema evaluării lor precise în bani, în adevăratul sens al cuvântului, dar această împrejurare nu îl poate împiedica, prin ea însăși, pe judecător, ca, prin apreciere, să stabilească nivelul despăgubirilor care, în circumstanțele unui caz dat, ar putea constitui o reparație suficientă.

Procesul de cuantificare a daunelor morale este guvernat de criteriul echității, care exprimă cerința ca indemnizația să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a persoanei vătămate și nu o îmbogățire a acesteia, dar nici o amendă excesivă pentru persoana responsabilă de repararea prejudiciului nepatrimonial. În termenii Convenției Europene a Drepturilor Omului acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudicial moral suferit.

În aceste condiții, în aprecierea rezonabilității sumei acordate cu titlu de daune morale trebuie să aibă în vedere contextul social-economic, nivelul general de trai al comunității, întrucât doar prin raportare la percepția generală privind importanța unor venituri se poate aprecia în ce măsură o anumită sumă poate constitui o reparație echitabilă.

În acest sens, un prim aspect ce se impune a fi apreciat este acela că suferința pricinuită de pierderea intempestivă și violentă a unui membru al familiei nu poate fi compensată prin nicio valoare materială, în condițiile în care vorbim de o persoană aflată la vârsta de 57 de ani, fiu și respectiv frate pentru părțile civile, care oferea acestora suportul specific unor asemenea calități, pierderea acestuia fiind de natură să cauzeze părților civile intense suferințe psihice.

In același timp, instanța consideră că prin acordarea daunelor morale ce se vor stabili se va realiza compensarea suferințelor pricinuite părților civile, ținându-se seama de toate efectele negative suportate de către acestea ca urmare a faptei ilicite săvârșite de inculpat, fiind necesar însă, așa cum am arătat, ca acestea să fie stabilite într-un cuantum care să nu conducă la o îmbogățire fără justă cauză a acestora.

Astfel, instanța reține că deși prejudiciul moral este greu de cuantificat, pe baza unor criterii orientative (vârsta victimei de 57 de ani la data accidentului, faptul că părțile civile și-au pierdut în mod tragic fiul respectiv fratele, se impune acordarea de despăgubiri civile pentru acoperirea prejudiciului moral suferit de părțile civile N. J., N. M. și N. E. în cuantum de 10.000 euro pentru mama defunctului, o persoana in vârsta care a suferit in urma decesului fiului sau si cate 5.000 euro pentru frații defunctului care de asemenea au suferit ca urmare a decesului lui N. Gigel.

Instanța va obliga inculpatul I. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. C. Asigurări S.A. București la plata acestor sume de bani, echivalentul în lei la cursul oficial al BNR de la data plății, cu titlu de daune morale.

În baza art. 274 alin. 3 C. pr.pen., va obliga pe inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. C. Asigurări S.A. București la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român, aferente laturii civile.

Împotriva sentinței penale nr.741/12.03.2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ , au declarat apel, în termen legal, părțile civile N. J., N. M. și N. E., criticând hotărârea primei instanțe sub aspectul cuantumului daunelor morale, precum și dispoziția referitoare la respingerea pretențiilor civile solicitate cu titlu de daune materiale.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu, Curtea constată următoarele:

Prin sentința penală nr.2088/10.06.2014 a Judecătoriei Medgidia, definitivă prin decizia penala 698/P/31.10.2014 a Curții de Apel Constanta, s-a hotărât:

„În baza art.192 alin.1,2 Cod penal condamnă inculpatul I. G. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 336 alin.1 Cp cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cpp:

Condamnă inculpatul I. G. la 1 an închisoare pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe.

În baza art. 338 alin.1 Cp cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cpp:

Condamnă inculpatul I. G. la 2 ani închisoare pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului.

În baza art. 38 Cp:

Contopește pedepsele și aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani, la care adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse, rezultând pedeapsa de 3 ani închisoare.

Pedeapsa se va executa în regim de detenție.

În baza art. 66 Cp aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b,h pe o perioadă de 1 an după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.

În baza art 65 interzice exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b,h pe perioada executării pedepsei sau până la considerarea ca executată.

În baza art. 399 Cpp menține starea de arest a inculpatului

În baza art. 72 Cp deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării preventive de la 18.03.2014 la zi.”

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, ca stare de fapt, că la data de 17.03.2014, în jurul orei 14³⁰, inculpatul s-a deplasat cu autovehiculul la locuința unui coleg de muncă, situată în aceeași comună, pe . orar 16⁰⁰-18⁰⁰ inculpatul a consumat băuturi alcoolice, respectiv vișinată. În continuare, în jurul orei 18²⁰, inculpatul și martorul D. D. D. au convenit să meargă la locuința primului, pentru a consuma alte băuturi alcoolice.

Primul a plecat inculpatul, acesta urcând la volanul autoturismului Opel, fiind singur în habitaclu. Inculpatul a condus pe drumurile publice din Medgidia, pe . Albinelor către . km, către imobilul unde locuiește fără forme legale. Apropriindu-se de intersecția cu circulație nedirijată cu . pătruns cu autoturismul Opel în interiorul intersecției fără să frâneze și fără să se asigure din dreapta sa, și a lovit autoturismul Skoda condus regulamentar de către martorul E. D. pe .> Martorul E. D. nu a avut posibilitatea să evite impactul dintre cele două autoturisme. A urmat o coliziune între partea față a autoturismului Opel și partea stânga spate a autoturismului Skoda, acestuia din urmă i-a fost imprimată o deplasare circulară, în sensul invers acelor de ceasornic, acroșând cu partea laterală dreapta spate pe pietonul N. Gigel care se afla pe acostamentul . părții carosabile, așteptând un microbuz de transport persoane.

În urma impactului, N. Gigel a fost proiectat pe aceeași direcție de deplasare cu a martorului E. D., paralel cu . stâlp din beton armat situat în apropriere, după care a căzut pe spațiul verde de lângă acostament, fiind găsit în această poziție de către echipa operativă a poliției.

După producerea accidentului, observat în mod direct și de către martorul G. C., care conducea un alt autoturism pe . D. a coborât de la volanul autoturismului Skoda, a evaluat avariile autoturismului său și s-a îndreptat către autoturismul condus de către inculpat, care se oprise din deplasare pe . față îndreptată către . rotise în urma impactului și traversase intersecția celor două străzi. La volanul autoturismului Opel l-a identificat pe inculpatul I. G., persoană pe care o cunoștea ca locuind în aceeași comună. În continuare martorul E. D. s-a deplasat către victimă și la orele 18²⁶ a anunțat telefonic prin S.N.U.A.U. accidentul rutier și mai ales faptul că o persoană a decedat ca urmare a producerii acestuia. După ce a vorbit la telefon cu operatorul 112, martorul s-a îndreptat către autoturismul inculpatului, ocazie cu care a observat că acesta nu se mai afla în habitaclu, lângă autoturism sau la fața locului. Martorul E. D. a rămas la locul accidentului până la sosirea echipei operative a poliției, iar la orele 19⁵⁸ a fost testat alcoolscopic, rezultatul fiind negativ. Decesul numitului N. Gigel a fost constatat de către un echipaj al ambulanței sosit în scurt timp la fața locului.

Întrucât inculpatul I. G. părăsise locul accidentului, s-a procedat la efectuarea de investigații și verificări pe raza comunei Cobadin, atât pe străzile din aproprierea locului faptei, cât și la domiciliul său, la reședința fără forme legale și la domiciliul altor rude ale acestuia, unde existau suspiciuni că se poate ascunde. Cu ocazia efectuării acestor investigații a fost angrenat un număr mare de lucrători și autospecializate de poliție, atât din cadrul Biroului Rutier Medgidia, cât și al Secției 4 de Poliție Rurală – Postul de Poliție Cobadin și Postul de Poliție Ciocîrlia. În timpul efectuării investigațiilor, în jurul orei 20³⁵ dispeceratul Poliției mun. Medgidia a fost apelat telefonic de apărătorul ales al inculpatului, avocat I. M., care la ora 20⁵⁰ s-a prezentat împreună cu I. G. la sediul Postului de Poliție Cobadin. La ora 20⁵¹ inculpatul a fost testat alcoolscopic, rezultând o valoare de 0,74 mg/l alcool pur în aerul expirat. Inculpatul a fost condus la Spitalul Municipal Medgidia unde i-au fost recoltate două mostre biologice de sânge, la interval de o oră una de cealaltă, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Din buletinul de analiză toxicologică nr.284-285 din 19.03.2014 emis de Serviciul de Medicină Legală C. rezultă că inculpatul avea o alcoolemie de 1,05 g/l alcool pur în sânge cu ocazia prelevării primei mostre biologice (ora 21³⁵), respectiv 0,95 g/l alcool pur în sânge la momentul prelevării celei de-a doua mostre (ora 22³⁵).

Sub aspectul laturii civile a cauzei, Curtea reține că prejudiciul, ca element al răspunderii civile delictuale, constă în consecințele negative, patrimoniale și morale, suferite de o persoană. Ca orice pretenție dedusă judecății, prejudiciul moral trebuie dovedit, repararea sa, prin compensare bănească, urmând regulile răspunderii civile delictuale, iar instanța îl apreciază în raport de gravitatea și importanța lui.

În absența unor criterii legale pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale, acestea sunt stabilite de instanța de judecată în raport de consecințele negative suferite de victimele directe sau indirecte ale accidentului, importanța valorilor lezate, intensitatea și consecințele traumei fizice și psihice suferite, consecințele pe plan familial, social și profesional.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare suferințele morale susceptibil în mod rezonabil a fi cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia, astfel cum rezultă din ansamblul probator administrat în cauză.

Despăgubirile reprezentând daune morale trebuie să fie rezonabile, aprecierea și cuantificarea acestora să fie justă și echitabilă, să corespundă prejudiciului moral real și efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără just temei a celui îndreptățit să le pretindă, dar nici să nu fie derizorii.

Pentru a nu se ajunge la o îmbogatire fara justa cauza si a nu se solicita sume care nu au corespondent în realitate, trebuie ca sustinerile partilor civile sa se coroboreze cu alte mijloace de proba. Toate acestea trebuie raportate si la principiulechitatii.

Este adevarat ca nu exista criterii legale pentru determinarea daunelor morale suferite ca urmare a pierderii unei persoane dragi si apropiate, traumele create în aceasta situatie fiind incomensurabile. Practica judiciara în materie este, însa, constanta (iar Curtea se raliaza acesteia) în sensul ca daunele morale nu reprezintă o reparare a prejudiciului, ci ele au rolul de a compensa respectivul prejudiciu, urmărind să asigure părții civile o alinare.

În speță, chiar dacă părțile civile N. J., N. M. și N. E. nu au administrat nicio proba în dovedirea cererii privind acordarea daunelor morale, instanța de apel apreciază că pierderea suferită a cauzat acestora în mod cert un prejudiciu moral, nefiind nevoie de administrarea unor probe în acest sens.

Cu toate acestea, Curtea evidențiază că o asemenea pierdere nu trebuie sa constituie o modalitate de îmbogățire pentru părinții rămași în viață sau pentru celelalte rude ale victimei.

Ținând cont de aceste principii generale, precum și de caracteristicile concrete ale spetei, respectiv gradul de rudenie al părților civile cu defuncții, gradul de afecțiune existent între aceștia, vârsta apelanților și a victimei, împrejurarea că frații defunctului nu locuiau împreună cu acesta, Curtea apreciază că suma de 15.000 euro pentru mama victimei, precum și sumele stabilite de către prima instanță în favoarea fraților defunctului, pot contribui la justă și echitabilă reparație a prejudiciului moral.

Se impune acordarea de daune morale în cuantum diferențiat pentru mama și frații defunctului, apreciind că daunele morale necesare a compensa prejudiciul suferit de aceștia din urmă sunt într-un cuantum mai mic decât cel necesar pentru compensarea pierderii suferite de părintele victimei N. Gigel, având în vedere legătura de afectivitate creată între părinte și copilul decedat.

Hotărârea primei instanțe este netemeinică și în ceea ce privește soluția pronunțată cu privire la despăgubirile civile solicitate cu titlu de daune materiale de către partea civilă N. J.. Din această perspectivă, din analiza înscrisurilor depuse la instanța de apel, rezultă că la data de 18.03.2014, deci a doua zi după ce a intervenit decesul victimei N. Gigel, partea civilă N. M. a retras suma de 13.100 lei din contul mamei sale, partea civilă N. J.. Prin urmare, susținerile părții civile N. J., care a arătat că a suportat cheltuielile ocazionate de înmormântare și celelalte obiceiuri creștinești, sunt susținute de extrasul de cont emis de Cec Bank SA C. (fila 45 dosar apel), precum și de facturile și bonurile fiscale depuse la dosar, ce atestă efectuarea unor cheltuieli reprezentând contravaloarea unor produse alimentare în cuantum de 934 lei, pentru pomenirea organizată la un an de la decesul victimei (martie 2015). Prin urmare, nu pot fi reținute considerentele primei instanțe, în sensul că alte rude ale victimei ar fi suportat cheltuielile menționate mai sus, în condițiile în care suma de 13.100 lei a fost retrasă din contul părții civile N. J..

Pentru aceste considerente, în temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de părțile civile N. M. și N. E. împotriva sentinței penale nr.741/12.03.2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .

În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală va admite apelul declarat de partea civilă N. J. împotriva aceleiași sentințe penale.

Se va desființa în parte sentința penală apelată și, rejudecând:

Se va majora cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul I. G., în solidar cu partea responsabilă civilmente . București, la plata către partea civilă N. J. de la suma de 10.000 euro în echivalent în lei la cursul oficial al BNR de la data plății la 15.000 euro în echivalent în lei la cursul oficial al BNR de la data plății.

Va obliga inculpatul I. G., în solidar cu partea responsabilă civilmente . la plata către partea civilă N. J. a sumei de 14.034 lei, cu titlu de despăgubiri civile pentru daune materiale.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Conform art.275 alin.2,4 Cod procedură penală părțile civile N. M. și N. E. vor fi obligate la plata a câte 200 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în apelul părții civile N. J. vor rămâne în sarcina statului.

În baza art.272 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu-avocat B. F. D., în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate apelurile declarate de părțile civile N. M. și N. E. împotriva sentinței penale nr.741/12.03.2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .

În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală admite apelul declarat de partea civilă N. J. împotriva aceleiași sentințe penale.

Desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând:

Majorează cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul I. G., în solidar cu partea responsabilă civilmente . București, la plata către partea civilă N. J. de la suma de 10.000 euro în echivalent în lei la cursul oficial al BNR de la data plății la 15.000 euro în echivalent în lei la cursul oficial al BNR de la data plății.

Obligă inculpatul I. G., în solidar cu partea responsabilă civilmente . la plata către partea civilă N. J. a sumei de 14.034 lei, cu titlu de despăgubiri civile pentru daune materiale.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Conform art.275 alin.2,4 Cod procedură penală obligă părțile civile N. M. și N. E. la plata a câte 200 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în apelul părții civile N. J. rămân în sarcina statului.

În baza art.272 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu-avocat B. F. D., în cuantum de 200 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.05.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

A. I. D. I. N.

GREFIER,

M. V.

Jud. fond: E. O.

Jud. red. dec: A. I.

2ex. / 26.05.2015

← Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 CPP/art51...		Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 468/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 468/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 132/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea 302/2004). Sentința nr. 64/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Trafic de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Decizia nr. 75/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA