Alte modificări ale pedepsei (art.585 NCPP). Decizia nr. 10/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 10/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 11747/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALA Nr. 10/2015
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2015
PREȘEDINTE C. C. Judecător
Grefier M. N.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. S. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol, soluționarea contestației formulată de condamnatul P. I. împotriva sentinței penale nr. 1247 din 6 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns contestatorul condamnat, asistat de avocat C. A., apărător din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat C. A. solicită admiterea contestației, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând să se dipună contopirea pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente, cu aplicarea sporurilor legale.
Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingerea contestației, arată că nu este vorba de pedeapsa aplicată pentru infracțiunile concurente ci pentru infracțiunile comise în stare de recidivă, restul pedepselor fiind contopite.
Contestatorul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației și arată că este de acord cu concluziile apărătorului, fapta fiind săvârșită în anul 2001.
CURTEA,
Asupra cauzei de față:
Prin sentința penală nr. 1247 din 6 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de contopire formulată de petentul P. I., fiul lui T. și F., născut la 21.07.1957 în ., jud. D., cetățean român, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Pelendava C..
În baza art.275 al.2 noul cod de procedură penală a fost obligat petentul la plata sumei de 270 lei cheltuieli judiciare statului din care 200 lei, reprezintă onorariu avocat oficiu.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin cererea înregistrată la data de 03.06.2014, sub nr._/215/2014, pe rolul Judecătoriei C., petentul P. I. a solicitat contopirea pedepselor de 4 ani și 6 luni aplicată de Tribunalul Hunedoara prin SP 33/2001, cu pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin Sp nr. 55/04.02.2013 a Tribunalului D., definitivă prin decizia penală a ÎCCJ nr. 3647/20.11.2013.
Prin sentința penală nr. 3565 din data de 01.07.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2014, s-a admis excepția necompetentei materiale a Judecătoriei C. și s-a declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect contopire, formulată de petentul P. I., în favoarea Tribunalului D..
În motivarea acestei soluții s-a reținut că, potrivit art. 585 alin. 2 C.proc.pen., "instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere."
Competenta reglementata in această materie nu este una alternativa, in sensul posibilității de alegere pe care ar avea-o condamnatul de a sesiza fie instanța de executare fie instanța egala in grad cu instanța de executare, in a cărei raza se afla locul de deținere.
Stabilirea de către legiuitor a competentei celor doua instanțe are rolul de a reglementa situațiile in care exista distincție intre: instanța de executare pe de o parte, aceasta fiind ultima instanța care l-a judecat pe condamnat, si, pe de alta parte, instanța în a cărei raza teritoriala se afla locul de deținere, in situația in care locul de deținere nu se afla in raza teritoriala a instanței de executare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului D. – Secția Penală la data de 09.09.2014 sub nr._ .
Analizând actele dosarului și dispozițiile legale incidente, instanța a reținut următoarele:
Potrivit disp art. 585 CPP, pedeapsa pronunțată poate fi modificată dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existența vreuneia dintre următoarele situații:
a) concursul de infracțiuni;
b) recidiva;
c) pluralitatea intermediară;
d) acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni.
(2) Instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.
În speță, s-a constatat că prin sentința penală nr. 55 din 04.02.2013, pronunțată de Tribunalului D. – Secția Penală, în baza art.334 C.pr.pen a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P. I. din dispozițiile art. 24 din Legea nr. 360/2003 rap. la art. 312 alin 1 C.pen cu aplicarea art. 37 lit.b C.pen în dispozițiile art.24/1 din legea nr. 360/2003 rap. la art.312 alin 1 C.pen cu aplicarea art.37 lit.a și b C.pen.
În baza art. art.24/1 din legea nr.360/2003 rap. la art.312 alin 1 C.pen cu aplicarea art.37 lit.a și b C.pen și art.320/1 alin. 7 C.pen a condamnat pe inculpatul P. I. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza art.39 alin 1 și 2 C.pen a contopit pedeapsa de mai sus cu restul de pedeapsă rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sent.pen nr.109/11.05.2011 a Judecătoriei Salonta, definitivă prin decizia penală nr. 345/27.03.2012 a Curții de Apel Oradea, respectiv de 2 ani și 360 de zile în pedeapsa ce mai grea aceea de 5 ani închisoare.
În baza art.88 C.pen a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată începând cu data de 02.04.2012 la zi.
În baza art.71 alin 2 C.p. a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen., mai puțin dreptul de a alege, pe durata executării pedepsei.
În baza art.118 lit.f C.pen a fgost confiscată cantitatea de 19,10 kg mercur.
În baza art. 191 alin 1 C.pr.penal a obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată( atât din faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată), din care suma de 200 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
Cantitatea de mercur, ce a făcut obiectul acestei cauze, a fost adusă în țară de petentul pește I., în decursul anilor 1999-2000.
În momentul în care acesta a încercat să vândă o parte din cantitatea adusă în țară a fost prins, fiind condamnat prin SP.33/31.01.2001 a Tribunalului Hunedoara pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.312 C.pen și art.176 din legea nr.141/1997.
Infracțiunea de deținere de substanțe toxice este o infracțiune continuă permanentă întrucât pentru desfășurarea activității infracționale nu este necesară intervenția făptuitorului pentru prelungirea activității infracționale. În cazul acestor infracțiuni continue permanente, orice întrerupere are valoarea unei epuizări a infracțiunii, iar reluarea activității infracționale înseamnă săvârșirea unei noi infracțiuni continue.
Deși cantitatea de mercur a fost adusă în țară în anul 1999, condamnarea inculpatului printr-o hotărâre judecătorească definitivă a determinat o întrerupere a activității infracționale, din acel moment acesta săvârșind o nouă infracțiune continuă.
În speță, instanța a apreciat că activitatea infracțională a început în data de 11.02.2001( data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare pentru deținerea de substanțe toxice- sent.pen. nr.33/31.01.2001 a Tribunalului Hunedoara-) și s-a epuizat în data de 02.04.2012, data denunțului formulat de către martorul T. G..
Față de momentul epuizării infracțiunii, se stabilește starea de recidivă a petentului astfel:
Având în vedere că data la care se împlinea termenul de reabilitare pentru pedeapsa de 4 ani și 6 luni aplicată prin sent.pen. nr.33/31.01.2001 a Tribunalului Hunedoara, era de 28.10.2012( ținând cont că data considerării ca executată a pedepsei aplicate era de 28.07.2006, dată la care se adaugă un interval de 4 ani, și jumătate din pedeapsa aplicată, adică 2 ani și 3 luni, conform dispozițiilor art.135 alin. 1 lit.a C.pen), instanța a constatat că noua infracțiune de deținere de substanțe toxice, a fost comisă de petentul P. I., în stare de recidivă postexecutorie, nefiind concurentă cu infracțiunea anterioară.
Pe de altă parte, instanța a mai reținut că potrivit fișei de cazier judiciar înaintată la dosar de IPJ D., alte pedepse aplicate petentului P. I. au fost contopite prin SP 55/04.02.2013 a Tribunalului D., urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, ca urmare a contopirii pedepsei aplicate prin sentința penală menționată anterior, cu restul de pedeapsă rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin SP.109/11.05.2011 a Judecătoriei Salonta, definitivă prin decizia penală nr. 345/27.03.2012 a Curții de Apel Oradea, respectiv acela de 2 ani și 360 de zile.
În aceste condiții, față de cele menționate anterior, instanța a dispus respingerea cererii de contopire formulată de petentul P. I., ca fiind nefondată.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul P. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemenicie, pentru motivele dezvoltate verbal și consemnate în practicaua prezentei decizii.
Contestația dedusă judecății este nefondată, pentru următoarele considerente:
Prin contestația dedusă judecății, condamnatul P. I. a solicitat contopirea pedepselor stabilite pentru infracțiuni concurente, respectiv cea de de 4 ani și 6 luni aplicată de Tribunalul Hunedoara prin SP 33/2001, cu pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin Sp nr. 55/04.02.2013 a Tribunalului D., definitivă prin decizia penală a ÎCCJ nr. 3647/20.11.2013.
Potrivit disp art. 585 CPP, pedeapsa pronunțată poate fi modificată dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existența vreuneia dintre următoarele situații:
a) concursul de infracțiuni;
b) recidiva;
c) pluralitatea intermediară;
d) acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni.
Condițiile enunțate de textul legal sus citat nu sunt îndeplinite, pedepsele a căror contopire se solicită nefiind aplicate pentru infracțiuni concurente, dimpotrivă, starea de recidivă postexecutorie în care a fost comisă infracțiunea de deținere de substanțe toxice prev. de art. 24 din Legea nr. 360/2003 rap. la art. 312 alin. 1 Cod penal de la 1969 este un element asupra căruia s-a statuat de către instanța care a pronunțat condamnarea inculpatului pentru această infracțiune, așa cum rezultă din considerentele sentineței penale nr. 55/04.02.2013 pronunțată de Tribunalul D..
În afara argumentelor de drept și de fapt enunțate în hotărârea instanței de fond, pe care Curtea și le însușește ca atare, apreciind inutilă reluarea acestora, relevant sub aspectul temeiniciei soluției pronunțate la fond este și faptul că pe calea contestației la executare, condamnatul tinde la infirmarea soluției pronunțate de instanța de condamnare sub aspectul formei pluralității de infracțiuni (concurs de infracțiuni sau recidivă), în afara sistemului legal al căilor de atac prevăzute de lege.
Modificarea pedepsei în urma aplicării dispozițiilor referitoare la concurs de infracțiuni, recidivă, pluralitate intermediară, infracțiune continuată sau complexă (art. 585 Cod procedură penală) este un procedeu jurisdicțional de rezolvare a incidentelor ivite la punerea în executare a hotărârilor penale și nu un prilej de readucere în discuție a unor chestiuni care țin de soluționarea fondului cauzei și asupra cărora s-a statuat prin hotărâre rămasă definitivă, deci trecută în puterea lucrului judecat.
Existența concursului de infracțiuni invocată de contestator în cursul executării, trebuie constatată pe baza unei alte hotărâri definitive și nu prin repunerea în discuție a raționamentui logico-juridic care a determinat pronunțarea sentinței nr. 55/04.02.2013 a Tribunalului D., împotriva căreia condamnatul a avut la îndemână și a exercitat căile de atac prevăzute de lege.
În raport de aceste considerente, constatând neîntemeiate criticile formulate, în baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge contestația formulată de condamnatul P. I., ca nefondată.
Văznd și disp. art. 275 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestatia formulată de condamnatul P. I. împotriva sentinței penale nr. 1247 din 6 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, ca nefondată
Obligă contestatorul condamnat la plata către stat a sumei de 200 lei cheltuieli judiciare.
Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justitiei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Ianuarie 2015.
Președinte,
C. C.
Grefier,
M. N.
Red.jud. C.C.
j.f.E.C.M.
I.B. 16 Ianuarie 2015
| ← Contestaţie la executare (art.598 NCPP). Decizia nr. 29/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... → |
|---|
