Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 77/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 77/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 633/311/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 77
Ședința publică de la 23 ianuarie 2015
PREȘEDINTE A. M. S.- judecător
M. C. G.- judecător
Grefier F. U.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror C. N. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Slatina și inculpatul P. C. L. împotriva sentinței penale nr. 861 din data de 16 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit apelantul inculpat P. C. L..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se că nu au fost depuse alte cereri la dosar, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, critică hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate având în vedere faptul că în mod nelegal aceasta a dispus condamnarea inculpatului în baza art. 293 alin. 1 V.Cp. cu aplic. art. 5 Cp. și art. 396 alin. 10 C.p.p., și nu a dispus achitarea inculpatului ca urmare a dezincriminării faptei de fals privind identitatea prev. de art. 293 alin. 1 V.Cp.
CURTEA,
Asupra apelului de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 861 din data de 16 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecata inculpatul, invocata de instanța din oficiu, din infracțiunile prev. de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 rep. și art. 293 V Cod penal în infracțiunile prev. de art. 335 alin. 2 și art. 327 alin. 1 N Cod penal.
În baza art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 cu aplic art 5 Cod penal și art 396 alin 10 Cod procedura penala, a fost condamnat pe inculpatul P. C. L., fiul lui N. și T. născut la 30.03.1988 în mun Slatina, jud. O. domiciliat în mun. Slatina, ., jud. O. CNP_, la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
În baza art. 293 alin 1 Cod penal cu aplic ar.t 5 Cod penal și art. 396 alin 10 Cod procedura penala, condamnă pe inculpatul P. C. L., la o pedeapsă de 3 luni închisoare.
In baza art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului urmând ca aceste sa execute pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art.71 C.p. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.p., cu referire la art.8 CEDO și cauza S. și P. împotriva României, pe durata executării pedepsei principale.
In baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni ani reprezentând termen de încercare, potrivit art. 82 Cod penal.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal în condițiile art. 359 Cod procedură penală.
In baza art. 71 alin. 5 c.p. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 274 alin 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 100 lei (av. F. M. delegație pentru asistenta juridica obligatorie nr. 63/2014) a rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina 2115/P/2010 din 23.01.2014 înregistrat pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr._ s-a dispus trimiterea în judecata în stare de libertate a inculpatului P. C. L. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 86 alin 2 din OUG 195/2002 rep și art 293 Cod penal cu aplic art 33 lit a Cod penal
Din conținutul actului de sesizare rezultă că în data de 27.02.2010 ora 01.50 inculpatul a condus un autoturism marca VW Passat cu nr de înmatriculare_ pe . mun Slatina având suspendat dreptul de a conduce autovehicule iar la momentul depistării sale în trafic de către organele de politie s-a prezentat sub o alta identitate declarând ca se numește G. V. B..
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces verbal de depistare, declarații martori, declarații inculpat, înscrisuri.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoria Slatina la data de 28.02.2014 sub nr._ .
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 25.03.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., acesta recunoscând în totalitate fapta comisa solicitând ca judecata sa aibă loc doar în baza probelor administrate la urmărirea penala.
In apărare inculpatul a solicitat proba cu înscrisuri în circumstanțiere, proba la administrarea căreia a renunțat în cursul cercetării judecătorești.
Din fisa de cazier judiciar s-a reținut ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, prima instanță a reținut în fapt, că la data de 27.02.2010 organele de politie au oprit în trafic autoturismul condus de inculpatul P. C. L., acesta fiind testat cu un aparat etilotest rezultând o concentrație de alcool pur în aerul expirat de 0,15 mg/l.
Cu acea ocazie inculpatul s-a prezentat sub o alta identitate precizând ca se numește G. V. B., acesta din urma fiind persoana de la care împrumutase autoturismul pentru a-l conduce în seara respectiva.
Având în vedere rezultatul testării cu aparatul etilotest a fost întocmit procesul verbal de aplicare a sancțiunii contravenționale . nr_ din 27.02.2010 cu datele de identificare ale numitului G. V. B..
Aflând despre întocmirea procesului verbal de aplicare a sancțiunii contravenționale pe numele sau, numitul G. V. B. a sesizat organele de politie cu privire la faptul ca de fapt cel care fusese depistat în trafic conducând autoturismul sau era inculpatul P. C. L..
Din verificările efectuate în cursul urmăririi penale a rezultat ca inculpatul avea suspendat dreptul de a conduce pentru perioada 11.05._10, acesta fiind motivul pentru care inculpatul s-a prezentat sub o alta identitate, urmărind astfel inducerea în eroare a organelor de politie în sensul nedepistării sale ca fiind o persoana având dreptul de conducere suspendat.
Conform raportului de expertiza grafica efectuat în cauza, scrisurile în litigiu de pe procesul verbal de aplicare a sancțiunii contravenționale au fost realizate de către inculpat.
Prima instanță a apreciat că fapta inculpatului P. C. L. de a conduce pe drumurile publice un autovehicul având suspendat dreptul de a conduce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev de art 86 alin 2 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice modificata și completata prin OUG nr 63/2006 publicat în MOf al României nr. 729/20.09.2006.
De asemenea fapta aceluiași inculpat de a se prezenta sub o identitate falsa, urmărind astfel inducerea în eroare a organelor de politie în vederea producerii unei consecințe juridice respectiv neidentificarea sa ca și persoana care a condus un autoturism având suspendat dreptul de a conduce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea prev de art. 293 alin 1 Cod penal.
Astfel a fost respinsa cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecata inculpatul, invocata de instanță din oficiu, din infracțiunile prev. de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 rep. și art. 293 V Cod penal în infracțiunile prev. de art. 335 alin. 2 și art. 327 alin. 1 N Cod penal.
S-a apreciat ca dispozițiile legii anterioare constituie legea penala mai favorabila pentru inculpat având în vedere modalitatea de executare a pedepsei ce va fi stabilita este suspendarea condiționată.
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prev de art 86 alin 2 din OUG 195/2002 îl constituie conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către inculpat ce avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule la momentul săvârșirii faptei.
Elementul materiale al laturii obiective al infracțiunii prev. de art. 293 V Cod penal îl constituie prezentarea sub o identitate falsa realizata de către inculpat în fata organelor de politie pentru a evita identificarea sa ca și conducător auto care la acel moment avea suspendat dreptul de conducere.
In ceea ce privește susținerile formulate de inculpat prin apărător cu ocazia dezbaterilor în sensul ca în ceea ce privește infracțiunea de fals privind identitatea s-ar impune achitarea întrucât în reglementarea noului cod penal în art 327 alin 1 este necesara îndeplinirea unei cerințe esențiale și anume ca prezentarea sub o identitate falsa trebuie făcută prin folosirea frauduloasa a unui act ce servește la identificare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat prima instanță a constatat ca nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se dispune soluția de achitare solicitata întrucât fapta reținuta în sarcina inculpatului respectiv de fals privind identitatea prev de art 293 alin 1 Cod penal a fost reincriminata în dispoz art 327 alin 2 Cod penal care reglementează ca se pedepsește cu închisoare de la 1 – 5 ani fapta de a se prezenta prin întrebuințarea identității reale a unei persoane.
In acest caz fapta constituie varianta agravata de prezentare sub o identitate falsa prin întrebuințarea identității reale a unei persoane daca prezentarea s-a făcut oral sau prin folosirea unui înscris ce servește la identificare, legitimare ori dovedirea stării civile pentru a induce sau menține în eroare un funcționar public în vederea producerii unei consecințe juridice.
S-a apreciat ca acționând în acest mod inculpatul a prevăzut rezultatul faptelor sale și a urmărit producerea lui reținându-se ca forma de vinovăție intenția directa.
Vinovăția inculpatului a fost dovedita prin următoarele mijloace de probe: proces verbal de depistare, declarații martori, declarații inculpat, înscrisuri.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev de art 72 c.p. respectiv dispoz. părții generale limitele de pedeapsa fixate în partea speciala, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și atitudinea acestuia în timpul desfășurării procesului penal, circumstanțele concrete în care a fost săvârșită fapta.
Având în vedere aceste argumente respectiv atitudinea sincera a inculpatului în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, vârsta inculpatului, distanta parcursa de inculpat și urmarea produsa, respectiv inducerea în eroare a organelor de politie cu consecința întocmirii unui proces verbal de aplicare a sancțiunii contravenționale pentru o alta persoana, s-a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art 86 alin 2 din OUG 195/2002 cu aplic art 5 Cod penal și art 293 alin 1 V Cod penal cu aplic art 5 N Cod penal, ambele cu aplic art 33 lit a V Cod penal la pedeapsa închisorii, aceasta fiind de natura sa realizeze scopul educativ și preventiv prev de art 52 c.p.
Prima instanță a dat eficiență dispoz art 396 alin 10 Cod procedura penala în sensul ca a redus cu o treime limitele de pedeapsa ce vor fi stabilite în sarcina inculpatului și nu a reținut în favoarea inculpatului, dispozițiile art. 74 și 76 C.pen., referitoare la circumstanțele atenuante, având ca efect coborârea pedepsei sub minimul special, considerând că nu sunt suficiente date în acest sens.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, în baza art. 71 C.pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza II și lit. b C.pen. cu referire la art. 8 CEDO și cauza S. și Parcalab împotriva României, pe durata executării pedepsei principale, la individualizarea pedepsei accesorii prima instanță ținând cont de jurisprudența CEDO (Hotărârea S. și P. contra României, M. Of., Partea I, nr. 484 din 08.05.2005, Hotărârea Hirst contra Marii Britanii din 6 octombrie 2005, Hotărârea Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei din 2 martie 1987) și jurisprudența CJCE (CJCE 29 febr. 1996-Skanavi ., R.. CJCE partea 1 929, 955).
În ceea ce privește individualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate prima instanță a apreciat că scopul sancționator și preventiv al pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia, în condițiile suspendării condiționate, prev. de art. 81 C.pen., având în vedere ca inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsa mai mica de 2 ani închisoare și nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 81 C.pen.
În baza art. 359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. care atrag revocarea suspendării condiționate.
În baza art. 71 alin 5 C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Slatina și inculpatul P. C. L..
Prin motivele de apel formulate în scris de parchet s-a arătat că hotărârea primei instanțe este nelegală deoarece, potrivit noii reglementări, simpla prezentare a inculpatului sub o altă identitate, faptă prevăzută de art. 293 alin. 1 C.pen. anterior, fără folosirea unui act care servește la identificare, legitimare sau dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, nu mai constituie infracțiune, fapta fiind dezincriminată, astfel încât se impunea ca în cauză să se dispună achitarea.
Apelul declarat de inculpatul P. C. L. nu a fost motivat.
Curtea, examinând apelurile, prin prisma motivelor de apel dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 417 alin. Cod procedură penală, constată următoarele:
Prima instanță a soluționat corect cauza în procedura reglementată de art. 374 alin. 4, art. 375 C.pr.pen. cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Se reține în acest sens că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, astfel cum a fost expusă în actul de sesizare a instanței, recunoașterea a intervenit înainte de începerea cercetării judecătorești și sunt îndeplinite și condițiile prev.de art. 349 alin. 2 C.pr.pen. deoarece probele administrate în faza urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Și sub aspectul identificării legii penale mai favorabile ca și în ceea ce privește individualizarea cuantumului pedepsei, pentru infracțiunea prev. de art. 86 alin.2 din OUG nr.195/2002 și individualizarea modalității de executare - suspendarea condiționată a executării - hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, pedeapsa fiind just dozată în raport de datele ce caracterizează fapta și persoana inculpatului iar suspendarea condiționată aptă să conducă la prevenirea reiterării comportamentului infracțional.
Apelurile sunt însă întemeiate prin prisma motivului invocat în scris de parchet.
Astfel, potrivit art. 327 alin. 1 C.pen. actual constituie infracțiunea de Fals privind identitatea „Prezentarea sub o identitate falsă sau atribuirea unei asemenea identități altei persoane, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau transmisă unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea prin folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, pentru a induce sau a menține în eroare un funcționar public, în vederea producerii unei consecințe juridice (…)”.
Pentru a dispune condamnarea inculpatului, sub aspectul comiterii acestei infracțiuni, prima instanță a reținut că fapta de fals privind identitatea prev. de art. 293 alin 1 C.pen. a fost reincriminată în dispozițiile art. 327 alin. 2 C.pen., conform cărora se pedepsește cu închisoare de la 1 – 5 ani fapta de a se prezenta prin întrebuințarea identității reale a unei persoane.
Examinând la rândul său cauza curtea constată că în prezent cerința esențială a laturii obiective în cazul infracțiunii prev. de art. 327 C.pen. este aceea ca acțiunea ce reprezintă elementul material al laturii obiective să fie săvârșită prin folosirea frauduloasă a unui act care servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile (care poate fi real)sau a unui act falsificat care servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civil, cerință ce pornește de la premisa că funcționarul public în fața căruia autorul se prevalează de o identitate falsă nu trebuie să dea crezare simplelor informații ale acestuia, el dispunând de mijloacele necesare identificări persoanei. Prin urmare, potrivit legislației actuale, falsul privind identitatea nu mai poate fi săvârșit oral, ci numai prin folosirea frauduloasă a unui act care servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civil.
În ceea ce privește alineatul 2 al art. 327 C.pen. actual reprezintă o variantă agravată a infracțiunii tip, legiuitorul înțelegând să sancționeze mai drastic fapta în situația în care prezentarea sub o identitate falsă s-a făcut prin întrebuințarea identității unei persoane. Cerința esențială a laturii obiective, impusă cu ocazia reglementării variantei principale a acestei infracțiuni și anume comiterea faptei prin folosirea frauduloasă a unui act, face parte și din conținutul constitutiv al variantei agravate, reglementată la alineatul 2, considerent în raport de care instanța de apel nu poate împărtăși opinia primei instanțe.
Pentru considerentele de mai sus, constatând că în cauză sunt incidente prevederile art. 4 C.pen. actual deoarece inculpatul nu s-a prevalat de vreun document de identitate, fapta comisă de el fiind în prezent dezincriminată, în temeiul art. 421 pct.1 lit. b C.pr.pen., vor fi admise apelurile desființată în parte sentința penală și în urma rejudecării cauzei va fi descontopită pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare în pedepsele componente care vor fi repuse în individualitate.
În baza art.396 alin.1, 5 raportat la art.16 alin.1 lit.b C.pr. pen, cu referire la art.4 C.pen. actual, va fi achitat inculpatul P. C. L., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.293 alin.1 C.pen, ca urmare a dezincriminării faptei.
Va fi menținută pedeapsa de 6 luni, aplicată de prima instanță pentru infracțiunea prev. de art.86 alin.2 din OUG nr.195/2002, cu aplic. art.5 C.pen actual și art.396 alin.10 C.pr.pen. și celelalte dispoziții ale sentinței.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare din apel, vor rămâne în sarcina statului.
Văzând și dispozițiile art. 552 alin.1 C.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Slatina și inculpatul P. C. L. împotriva sentinței penale nr. 861 din data de 16 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, desființează în parte sentința penală și rejudecând:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare în pedepsele componente pe care le repune în individualitate.
În baza art.396 alin.1, 5 raportat la art.16 alin.1 lit.b C.pr. pen, cu referire la art.4 C.pen. actual, achită pe inculpatul P. C. L., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.293 alin.1 C.pen, ca urmare a dezincriminării faptei.
Menține pedeapsa de 6 luni, aplicată de prima instanță pentru infracțiunea prev. de art.86 alin.2 din OUG nr.195/2002, cu aplic. art.5 C.pen actual și art.396 alin.10 C.pr.pen.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare din apel, rămân în sarcina statului .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 ianuarie 2015.
Președinte, Judecător,
A. M. S. M. C. G.
Grefier,
F. U.
Red.jud.A.M.S.
j.f.R.I.P.
O.A. 03.02. 2015
← Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice... | Contestaţie la executare (art.598 NCPP). Decizia nr. 29/2015.... → |
---|