Contestaţie la executare (art.598 NCPP). Decizia nr. 16/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 16/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 1611/104/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.16
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2015
PREȘEDINTE C. Șeleajudecător
Grefier B. D.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. N.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
c.c.c.
Pe rol, judecarea contestației formulată de condamnatul T. T. D., împotriva sentinței penale nr.1194 din 22 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns condamnatul, asistat de avocat D. C., apărător oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat D. C. pentru condamnat, lasă la aprecierea instanței contestația la executare formulată în baza dispozițiilor art.598-599 Cod pr.penală, motivele invocate de către contestator neîncadrându-se în cazurile de contestație la executare, fiind de fapt o eroare la judecată.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea contestației la executare și menținerea hotărârii primei instanțe, întrucât nu expirase termenul pentru revocarea suspendării condiționate.
Condamnatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației, întrucât revocarea a avut loc ulterior datei când s-a împlinit termenul suspendării, respectiv anul 2010.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Asupra contestației de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1194 din 22 octombrie 2014, Tribunalul D., în baza art. 599 CPP rap. la art. 598 CPP. a respins contestația la executare formulată de contestatorul T. T. D., fiul lui I. și F., născut la data de 25.08.2008, în mun. Slatina, jud. O., CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul C..
A fost obligat contestatorul la 300 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că la data de 06.05.2014 contestatorul – condamnat T. T. D. a formulat contestație la executare împotriva sentinței penale nr. 125/29.06.2012 a Tribunalului O. pronunțată în dosar nr._ definitivă prin decizia penală nr. 3542/14.11.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cerere ce a fost înregistrată la Tribunalul O. sub nr._ .
În motivarea cererii contestatorul – condamnat T. T. D. a arătat că a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj și aderare la un grup infracțional, la care a fost cumulată aritmetic pedeapsa de 3 ani închisoare aplicata prin s.p. nr._.12.2004 a Judecătoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr. 651/27.06.2005 și față de care instanța dispusese suspendarea sub supraveghere în condițiile art. 861 și 862, însă această operațiune nu se impunea a fi efectuată, deoarece descoperirea infracțiunii pentru care a fost condamnat ulterior la pedeapsa de 4 ani închisoare a fost săvârșită după ce termenul de încercare a fost împlinit.
Prin sentința penală nr. 162/13.05.2014 Tribunalul O., a admis excepția necompetentei materiale a instanței, iar în temeiul art. 50 alin. 1 și 3 Cpp a dispus declinarea competentei de soluționare a contestației la executare formulată de contestatorul T. T. D. deținut în Penitenciarul C., in favoarea Tribunalului D..
Analizând cererea formulată în raport cu obiectul acesteia, cu actele și lucrările dosarului și dispozițiile incidente în materie, respectiv art. 597 și urm. C.p.p. instanța a reținut că la termenul din data de 13.05.2014 în prezența apărătorului din oficiu, contestatorul a precizat odată în plus motivele de fapt ale cererii, susținând că față de momentul la care au fost descoperite infracțiunile pentru care a fost condamnat definitiv în dosarul nr._ al Tribunalului O., respectiv după împlinirea termenului de încercare a pedepsei de 3 ani închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere în condițiile art. 86 C.p., ce i-a fost aplicată printr-o sentință a Judecătoriei Slatina, nu se mai impunea revocarea beneficiului acestei suspendări și cumularea aritmetică a celor două pedepse, fiind incidente disp. art. 86/4 alin. 1 rap. la art. 83 din Vechiul cod penal.
În raport cu motivele de fapt invocate, s-a constatat că cererea formulată este întemeiată în drept pe dispozițiile art. 598 alin. 1 lit. d C.p.p. invocându-se o cauză „de micșorare a pedepsei”, iar cu privire la competența de soluționare a contestației la executare, s-a constatat că potrivit disp. art. 598 alin. 2 C.p.p. în această situație, respectiv în situația incidenței art. 598 alin. 1 lit. d C.p.p. „contestația se face după caz la instanța prev. la art. 597 alin. 1 sau 6” după cum contestatorul condamnat este sau nu deținut (privat de libertate) la momentul formulării acesteia.
Instanța a reținut că la momentul formulării cererii contestatorul condamnat este deținut în Penitenciarul C., iar hotărârea în primă instanță a fost pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, în baza art. 50 alin. 1 și 3 C.p.p. instanța a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat cauza în favoarea Tribunalului D., instanță corespunzătoare în grad Tribunalului O., în a cărui circumscripție se află locul de deținere.
Primind dosarul Tribunalul D. a înregistrat cauza sub nr._ și a acordat termen la data de 18.06.2014 când s-a solicitat Penitenciarului C. date privind stadiul executării pedepsei pentru care a formulat contestația la executare contestatorul – condamnat T. T. D..
Penitenciarul C., cu adresa nr. N_/PCDJ/26.06.2014 a comunicat instanței mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 349/15.11.2013 din care rezultă că numitul T. T. D. se află în executarea unei condamnări de 7 de ani închisoare, emis de către Tribunalul O..
Analizând actele dosarului și dispozițiile legale incidente, tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 125/29.06.2012 Tribunalul O., în temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, art. 37 lit. b Cod penal, art. 74 alin. 2 Cod penal și art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului T. T. D. zis „I. ȚIGANUL” la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderarea sau sprijinirea unui grup infracțional organizat, iar în conformitate cu dispozițiile art. 864 Cod penal raportat la art. 83 Cod penal a revocat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere privind pedeapsa 3 ani închisoare aplicata prin s.p. nr._.12.2004 a Judecătoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr. 651/27.06.2005 si a dispus executarea in întregime a acestei pedepse, fiind adăugat la aceasta pedeapsa nou aplicata, urmând ca inculpatul T. T. D. sa execute pedeapsa de 4 ani și închisoare.
În temeiul art. 194 alin.(1) din Codul penal cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, art. 37 lit. b Cod penal, art. 74 alin. 2 Cod penal și art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal, Judecătoria Slatina a condamnat pe inculpatul T. T. D., la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, iar în baza art. 864 Cod penal raportat la art. 83 Cod penal a revocat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere privind pedeapsa 3 ani închisoare aplicata prin s.p. nr. 1972/09.12.06.2004 a Judecătoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr. 651/27.06.2005 si a dispus executarea in întregime a acestei pedepse, adăugând la aceasta pedeapsa nou aplicata urmând ca inculpatul T. T. D. sa execute pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.
În baza art. 33 lit a, art. 34 lit b C.p. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.
În baza art.71 Cod penal, pe durata executării pedepsei principale s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă a inculpatului începând cu data de 17 sept. 2010 până la data de 28.12.2011.
Sentința a rămas definitivă prin decizia penală nr. 3542/14.11.2013 pronunțată de Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr._ .
S-a reținut în hotărârea Tribunalului O. că în perioada 2004 – 2010, inculpatul T. T. D. zis „I. Ț." împreună cu un alți inculpați, numiții E. C., zis „C. Mafiotu”, R. M. E. și S. I., au constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și inculpații S. M. zis „S.”, S. M. C. zis „M.”, Budor G. G., zis „G.”, Pața C. L. G., Mangîru V. zis „P.”, R. A., V. M., M. A., A. A., D. Ș. M. zis „L.”, Mozoc E. zis „H.”, C. I. C., S. N. zis „C.”, M. M. zis „F.” în scopul acordării de împrumuturi cămătărești și majorării în mod nejustificat a dobânzilor stabilite inițial, finalitatea acestui fapt constituind-o deposedarea persoanelor care au împrumutat bani, de bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea acestora sau a unor rude apropiate (părinți, frați, etc.), prejudiciul totalizând în cauză, peste 500 000 euro.
Potrivit disp. art. 83 din Codul penal de la 1968, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o hotărâre definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 598 C.p.p., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face: atunci când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; atunci când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; atunci când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare, precum și atunci când se invocă amnistia, grațierea, prescripția sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Din analiza probelor aflate la dosarul cauzei instanța a reținut că activitatea infracțională a contestatorului condamnat T. T. D. privind infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat s-a desfășurat în perioada 2004-2010, perioadă care se află în termenul de încercare pentru pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1972/09.12.06.2004 a Judecătoriei Slatina, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 651/27.06.2005.
Curtea de Apel C., în ceea ce-l privește pe inculpatul T. T. D., a reținut că, astfel cum au fost descrise faptele săvârșite de inculpatul T. T. D., s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată atât din punct de vedere al laturii subiective a acestor infracțiuni, cât și din punct de vedere ale laturii obiective.
Constatând că faptele pentru care a fost trimis în judecată există și că au fost săvârșite de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege în condițiile art. 345 alin. 2 C.p.p., prima instanță a dispus condamnarea.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege cât și toate celelalte date care particularizează atât faptele comise cât și persoana infractorului.
În concret, prima instanță a avut în vedere, pe de o parte, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, deduse în principal din importanța valorilor sociale afectate (astfel cum rezultă aceasta din limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor), insistența inculpatului în săvârșirea în timp a faptelor deduse judecății, scopul urmărit de acesta în cazul fiecăreia dintre fapte consecințele deosebit de grave ale acestora, dar și conduita procesuală nesinceră a inculpatului și persistența acestuia într-un comportament infracțional care este dovedită de antecedența penală descrisă în cuprinsul fișei de cazier judiciar și în referatul emis de Judecătoria Slatina.
În favoarea inculpatului au fost reținute totuși circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. 2 C.p. (în principal aportul redus la activitatea grupului infracțional organizat, faptul că este singurul întreținător al unei familii cu patru copii minori, mama copiilor având o stare precară a sănătății) cărora le-a dat eficiență în condițiile art. 76 Cod penal.
Observând fișa de cazier judiciar (fila 194 din vol. X al instanței) și referatul de la biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Slatina, în ceea ce-l privește pe acest inculpat, curtea de apel a reținut că prima instanță a constatat că faptele ce fac obiectul prezentei cauze sunt săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie raportat la pedeapsa 3 ani închisoare aplicata prin s.p. nr._.12.2004 a Judecătoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr. 651/27.06.2005
Pentru aceste considerente, în baza art. 864 Cod penal raportat la art. 83 Cod penal Judecătoria Slatina prin sentința penală nr. 1972/09.12.06.2004 rămasă definitivă prin decizia penală nr. 651/27.06.2005, în mod corect a revocat beneficiul suspendării executării pedepsei sub supraveghere și a dispus executarea în întregime a acestei pedepse la care au fost adăugate pedepsele nou aplicate.
În același sens, în soluția pronunțată, Curtea de Apel C. că activitatea infracțională a inculpatului T. T. D. s-a raportat și la partea vătămată T. D., sens în care în ceea ce privește individualizarea pedepselor la care a fost condamnat inculpatul această instanță a apreciat că, raportat la modalitatea în care a fost concepută activitatea infracțională a grupului infracțional organizat la care a aderat inculpatul și activitatea concretă desfășurată de acesta, care a vizat acte de amenințare împotriva a șase părți vătămate, în mod greșit prima instanță a valorificat cu titlu de circumstanțe atenuante datele referitoare la situația familială a inculpatului (are patru copii minori în întreținere, mama acestora având o stare de sănătate precară).
În aceste condiții, curtea a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului T. T. D. în pedepsele componente și pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1972/09.12.2004 a Judecătoriei Slatina, definitivă, pentru care s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și a înlăturat aplicarea art. 74, 76 C.pen. iar în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 a înlăturat și mențiunea referitoare la aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
De asemenea, în mod corect s-a dispus aplicarea dispozițiilor art. 864 C.pen. rap. la art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. nr. 1972/09.12.2004 a Judecătoriei Slatina, definitivă, și executarea pedepsei de 3 ani închisoare – menționată mai sus – alături de pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată în cauza ce a fost dedusă judecății pentru cea de a doua faptă, urmând ca în final, contestatorul T. T. D. să execute pedeapsa de 7 ani închisoare.
Față de considerentele expuse mai sus și având în vedere dispozițiile art. 599 C.pr.pen. rap. la art. 598 C.pr.pen. care prevăd că se poate formula contestație împotriva executării hotărârii penale: atunci când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; atunci când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; atunci când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare, precum și atunci când se invocă amnistia, grațierea, prescripția sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, s-a respins contestația la executare formulată de contestatorul T. T. D..
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul T. T. D., arătând că prin s.p.nr.125 /2012 a Tribunalului D. a fost condamnat la pedeapsa închisorii, fiind revocată pedeapsa de 3 ani închisoare, apreciind că instanța în mod greșit a dispus revocarea suspendării condiționate, în condițiile în care aceasta a intervenit după expirarea termenului suspendării.
Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea constată ca nefondată contestația la executare pentru următoarele motive:
Se constată că prin s.p.nr.125 din 29.06.2012 a Tribunalului O., definitivă prin decizia penală nr.3542 din 14.11.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestatorul T. T. D. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev.,de art.7 din Legea nr.39/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal anterior, art.37 lit.b Cod penal anterior, art.74 alin.2 Cod penal anterior și art.76 alin.1 lit.b Cod penal anterior; art.194 alin.1 Cod penal anterior, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal anterior, art.37 lit.b Cod penal anterior, art.74 alin.2 Cod penal anterior și art.76 alin.1 lit.e Cod penal anterior, fiindu-i revocată, de asemenea, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani închisoare aplicată prin s.p.nr.1972/9.12.2004 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin d.p.nr.651 din 27.06.2005 a Tribunalului O..
Potrivit art.864 alin.1 Cod penal anterior rap.la art.83 alin.1 și 2 Cod penal anterior, se constată că dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune. Revocarea suspendării pedepsei nu are loc însă dacă infracțiunea săvârșită ulterior a fost descoperită după expirarea termenului de încercare.
Se constată că termenul de încercare stabilit pentru pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin s.p.nr. 1972/9.12.2004 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin d.p.nr.651 din 27.06.2005 a Tribunalului O. a expirat la data de 27.06.2010.
În cauză nu sunt incidente dispozițiile art.83 alin.2 Cod penal anterior, întrucât infracțiunea săvârșită ulterior a fost descoperită înainte de expirarea termenului de încercare, organele judiciare efectuând cercetări în cauza privind condamnarea ce a atras revocarea suspendării condiționate încă din anul 2009.
Mai mult de atât, art.598 Cod pr.penală prevede cazurile în care se poate formula contestație la executare, respectiv: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Însă, motivele invocate de către petent nu pot fi încadrare în niciunul din cazurile prevăzute de art.598 alin.1 lit.a-d Cod pr.penală, situația juridică condamnatului fiind rezolvată cu caracter definitiv în condițiile în care s.p.nr.125/29.06.2012 a Tribunalului O. a rămas definitivă prin d.p.nr.3542 din 14.11.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pe considerentele susmenționate și având în vedere și dispozițiile art.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cod pr.penală, Curtea va respinge contestația ca nefondată.
Văzând și art.275 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația formulată de condamnatul T. T. D., împotriva sentinței penale nr.1194 din 22 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, ca nefondată.
Obligă condamnatul la 260 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 ianuarie 2015.
C. Ș.
Grefier,
B. D.
j.f.D.G.
PS/22.01.2015
| ← Contestaţie la executare (art.598 NCPP). Decizia nr. 50/2015.... | Omor calificat (art. 175 C.p.). Decizia nr. 13/2015. Curtea de... → |
|---|
