Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Decizia nr. 371/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 371/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 12125/63/2014
Dosar nr._ - revizuire -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 371
Ședința publică de la 19 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. F. - judecător
Ș. B. - judecător
Grefier M. V.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror R. N.
din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – S. Teritorial C.
¤¤¤¤¤
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 12 martie 2015, consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie penală având ca obiect apelul formulat de apelantul revizuent B. E., împotriva sentinței penale nr. 1396 din 17.12.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1396 din 17.12.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în baza art. 464 C.p.p., s-a respins cererea de revizuire formulată de către revizuenta C. Mariuca R., fiica lui E. și D., născută la data de 18.09.1979, cu domiciliul în B., ., jud.O., CNP_, în numele condamnatului B. E., fiul lui I. și I., născut la data de 04.08.1955 în ., jud. V., cu domiciliul în B., ., jud.O., posesor CI, ., nr._, CNP_, cetățean român, studii – gimnaziale, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, ocupație – patron, fără antecedente penale, ca inadmisibilă.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., a fost obligată revizuenta la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că la data de 19.09.2014 a fost înregistrată pe rolul instanței, sub nr._, cererea de revizuire a sentinței penale nr.222/15.05.2013 a Tribunalului D., definitivă prin decizia penală nr.761/05.06.2014 a Curții de Apel C., formulată de către numita C. Mariuca R., cu domiciliul în mun. B., ., jud.O., în numele condamnatului B. E., deținut în Penitenciarul Drobeta Tr.S..
În cuprinsul cererii s-a arătat că revizuentul B. E. execută o pedeapsă de 3 ani închisoare în Penitenciarul Drobeta Tr.S., iar motivele pe care aceasta se întemeiază vor fi expuse după motivarea deciziei penale nr.761/05.06.2014 a Curții de Apel C..
În drept, au fost invocate prevederile art.475 C.p.p., art.461 și art.462 C.p.p., art.456 alin.2 C.p.p.
În conformitate cu art.459 alin.1 C.p.p. a fost atașat, spre observare, dosarul nr._/63/2011 al Tribunalului D. în care s-a pronunțat sentința penală nr.222 din 15.05.2013, a cărei revizuire s-a solicitat.
De asemenea, prin adresa din data de 14.11.2014, instanța a solicitat numitei C. Mariuca R., semnatara cererii de revizuire, să facă dovada relației de rudenie cu condamnatul B. E., precum și să completeze cererea de revizuire, potrivit art.456 alin.2, 4 C.p.p., sub sancțiunea prevăzută de art.459 alin.5 C.p.p.
La data de 09.12.2014 numita C. M. R., semnatara cererii de revizuire a depus prin S. Registratură, înregistrat sub nr._, un set de înscrisuri, respectiv motive de revizuire, acte de stare civilă, înscrisuri în dovedirea cererii.
În motivarea cererii, s-a arătat că aceasta este întemeiată pe dispozițiile art.453 lit.a) NCPP: « s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei si care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate in cauza », in acest sens depunem alăturat înscrisuri din dosarul nr.l_ al Curții de Apel C.; Art. 453 lit.b) NCPP: « hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor care a savarsit infracțiunea de mărturie mincinoasa in cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțata », in acest sens fiind nominalizat Pavai A. C. si B. I., consilieri la Oficiul Județean de Plați pentru dezvoltare Rurala si Pescuit O. si J. I. fost sef serviciu Urbanism -Pimaria Bals.
Revizuentul B. E. a intenționat sa demareze o afacere . care avea cunoștință, respectiv centru modern de sacrificare a animalelor pentru care a si efectuat demersurile legale pentru obținerea certificatului de urbanism si autorizației de construcție. Existând dispoziții legale ce trebuiau respectate s-a adresat martorului J. care a fost inițial învinuit in dosar și devenit ulterior martor in schimbul declarațiilor mincinoase care au dus la condamnarea inculpaților S. Vitalie si B. E..
Deși ii cunoștea foarte bine pe inculpatul B. E. lucrând pentru acesta, martorul J. I. a negat acest lucru, dar si faptul ca ar fi primit de la inculpat suma de 15.000 lei in vederea achitării autorizației de construcție, in condițiile in care banii au fost lăsați în birou in prezenta unui martor. Si cu privire la celalalt inculpat Vitalie S. care i-a atras atenția sa urgenteze eliberarea documentației, martorul J. a declarat mincinos, întrucât era frustrat de faptul ca nu este el primar. Este numai vina acestui funcționar al Primăriei Bals ca nu a solicitat si alte documente necesare autorizării, cu toate ca administratorul societății . le deținea. Nu se putea emite ordinul de începere a lucrărilor in lipsa unei autorizații aflate la dosarul de la Primăria B., unde revizuentul împreună cu fiica sa a depus doua cutii uriașe de acte.
De fiecare data când a solicitat eliberarea certificatului de urbanism, a depus toata documentația solicitata, știut fiind faptul ca atât proiectarea cat si execuția lucrărilor nu se pot face decât cu societăți comerciale autorizate.
Motivul pentru care nu a plătit de îndată taxa de emitere autorizației la momentul depunerii documentației la S. Urbanism, a fost acela ca angajații Primăriei Bals i-au cerut un timp pentru a calcula aceasta taxa deși exista un deviz estimativ al lucrărilor ce urmau a fi efectuate. Se conturează astfel clar faptul ca inculpatul B. nu a cunoscut nelegalitatea actelor de care s-a folosit cu buna credința . El nu a fost autorul vreunui fals, ci eventual funcționarii publici care au prelucrat documentele . Cu toate acestea, la acest moment viata lui B. E. este terminata, societatea este in faliment, abatorul care ar fi putut produce plus valoare si locuri de munca este in degradare,, situația materiala si probitatea morala fiind distrusa de martorul mincinos J. care cu toate ca a luat bani de la inculpat sa plătească taxa, nu mai recunoaște acest lucru..
Din nicio perspectiva nu se justifica riscul condamnatului ca pentru o taxa de câteva zeci de mii de lei sa piardă fonduri europene de câteva sute de mii de euro, plus ruinarea propriei investiții de munca si bani. Din actele depuse ( o expertiza contabila . Curții de Apel C.), rezulta ca in proporție de 98% execuția abatorului a fost finalizata, acesta devenind funcțional.
Originalul autorizației de construire a stat asupra lui B. E. mare parte din cursul urmăririi penale si al cercetării judecătorești, ajung la dosar abia in faza de apel si atunci la unu din ultimele termene, astfel încât expertiza grafologica s-a efectuat pe o copie si nu după original.
Fondurile europene nu au fost obținute pe drept, sumele decontate au fost eligibile, deci practic banii nerambursabili au ajuns acolo unde trebuia, nicio suma nefiind însușita pe nedrept de revizuent al cărui edificiu a fost spulberat de maniera românească superficiala de rezolvare a lucrurilor « las-o ca merge așa ».
Atât urmărirea penala, cât și cercetarea judecătorească au lăsat nesoluționata chestiunea autorului falsificării celor doua copii ale autorizației de construire cu nr.8826/25.08.2006. Autorii falsurilor nu pot fi decât cei doi angajați SAPARD menționați de noi, aceștia fiind cei care erau interesați sa i se retragă finanțarea proiectului lui B. E.. Din Raportul de constatare tehnico-științifica întocmit de IPJ D. nu s-a putut stabili persoana care a făcut modificările pe copiile autorizației, prelungindu-i termenul de valabilitate de la 07.08.2007 pana la 07.08.2008.
S-a mai arătat că este incredibil cum ar fi putut face revizuentul o așa mare gogomănie întrucât la cererea de plata nr. 1 fusese deja atașata o copie a autorizației având deja o valabilitate înscrisă iar la cererile 2 si 3 apare alta valabilitate a acesteia, la o simpla comparație a celor trei dosare ale cererilor de plata se putea observa falsul. Deci cineva a dorit sa-i facă rău cu tot dinadinsul revizuentului, care deținea noua autorizație de construire si acel cineva nu poate fi decât un funcționar al SAPARD care nu-si primise « dreptul ».
De altfel reaua credința a funcționarilor statului se desprinde si din înscrisurile depuse de noi la dosarul cauzei, din care rezulta ca deși a fost depusa contestație de către . la sediul CRPDRP 4 Sud Vest Oltenia, purtând stampila si număr de înregistrare, aceasta agenție nu recunoaște faptul comunicării contestației, susținând fără temei( fapt ce a determinat pierderea de către noi a procesului), ca la secretariatul său nu s-a depus o astfel de contestație, la acea poziție fiind înregistrata o adeverința medicala a unui salariat.
Tot în aceeași notă, există2 adrese de la SAPARD către . cu aceeași dată același număr, însă cu conținut diferit. Și aceste acte, incomplete, inexacte si potențial false ar fi putut duce la întreruperea plații transelor, insa daca au provenit de la ei s-a trecut cu vederea.
Expertiza contabila efectuata in cauza, confirma eligibilitatea tuturor sumelor avansate de SAPARD, astfel încât, nu se poate vorbi de un prejudiciu. Și rezolvarea acțiunii civile in procesul penal, a fost defectuoasa, in condițiile în care am fost obligați să restituim tot creditul.
In aceste condiții s-a arătat că se va formula plângere pentru mărturie mincinoasă împotriva tuturor celor care, prin declarațiile lor neadevarate, au atras condamnarea sa pe nedrept.
Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea în principiu a cererii de revizuire, anularea hotărârii de condamnare și rejudecara în fond a cauzei, conform celor menționate.
Analizând cererea de revizuire, în raport de actele și lucrările cauzei, s-au constatat următoarele:
Prin sentința penală nr. 222 din 15.05.2013 a Tribunalului D., rămasă definitivă la data de 05.06.2014 prin decizia penală nr. 761 din 05.06.2014 a Curții de Apel C. inculpatul B. E. a fost condamnat la:
"- pedeapsa de 3 ani închisoare în baza art. 18/1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, cu modificările aduse prin Legea 255/2013 și Legea 187/2012, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal și art. 5 Cod penal.
În temeiul 67 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit.a), b) și g) Cod penal (respectiv dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăți comerciale) pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 65 Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. de art. 66 lit.a), b) și g) Cod penal ( respectiv dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăți comerciale) pe durata executării pedepsei.
În final, pedeapsa de executat fiind de: pedeapsa principală de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit.a, b, g C.pen pe o durată de 2 ani.
În fapt, reținându-se că, în anul 2010, a prezentat, în calitate de reprezentant legal al .., în perioada 2006-2007, în mod repetat, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – Centrul Regional pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 4 S-V Oltenia din C. și, ulterior, la Oficiul Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit O., documente false, inexacte, incomplete, respectiv Certificatul de urbanism nr. 3947/12.04.2005, Autorizația nr. 8826/25.08.2005 și copii falsificate, certificate ca fiind conforme cu originalul Autorizației nr. 8826/25.08.2006, care nu există, prin aceste manopere dolosive inducând în eroare partea contractanta, documente în baza cărora .. a obținut pe nedrept suma de 1.539.918,18 lei ce reprezintă valoarea integrala a finanțării nerambursabile."
Analizând motivele de revizuire invocate în favoarea condamnatului B. E., comparativ cu motivele de revizuire expres și limitativ prevăzute de art. 453 C.p.p., s-a constatat că solicitarea revizuentei C. M. R. este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
În primul rând, instanța a constatat că cererea a fost formulată în termen (în favoarea condamnatului oricând), de o persoană dintre cele prevăzute de art. 455 (un membru de familie al condamnatului, respectiv fiica condamnatului B. E.), cu respectarea prevederilor art. 456 alin. 2 și 3 C.p.p., cu îndeplinirea cerințelor instanței dispuse potrivit art. 456 alin. 4 C.p.p. și cu invocarea de temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale (art. 453 alin. 1 lit. a, b NCPP), fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 459 alin. 3 lit. a, b, c, f C.p.p..
În al doilea rând, instanța a reținut a fi incidente în cauză dispozițiile art. 459 alin. 3 lit. d C.p.p. potrivit cărora în faza admisibilității în principiu a cererii de revizuire instanța examinează dacă faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv.
Astfel, din cuprinsul procesului-verbal întocmit de grefierul de ședință, reiese că în aplicația Ecris nu există pe rol și nici nu au existat dosare care să aibă aceeași parte și obiect cu prezentul dosar.
În al treilea rând, instanța a reținut că revizuirea este o cale extraordinară de atac prin care se urmărește repararea erorilor din hotărârile judecătorești penale rămase definitive, hotărâri prin care instanța s-a pronunțat asupra fondului cauzei în sensul că a pronunțat o hotărâre de condamnare, achitare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânare a aplicării pedepsei sau încetare a procesului penal.
Astfel, pentru admisibilitatea motivului de revizuire prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. a C.p.p. este absolut necesar ca faptele sau împrejurările necunoscute de instanța de judecată să dovedească netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză iar pentru admisibilitatea motivului prev. la lit. b C.p.p. trebuie să ducă la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.
Cazul prevăzut la art. 453 alin. 1 lit. a C.p.p. se referă la situația în care s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei iar cazul prev. la lit. b C.p.p. se referă la situația în care a fost pronunțată o hotărâre care s-a întemeiat pe declarația unui martor care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Revizuirea are menirea de a anula o hotărâre definitivă care conține erori de fapt, erori puse în lumină ca urmare a descoperirii unor fapte sau împrejurări necunoscute instanței și, deci, inexistente în materialul probator aflat la dosarul cauzei.
Din analiza dispozițiilor art. 453 alin. 1 lit. a și alin. 4 C.p.p. rezultă că revizuirea întemeiată pe descoperirea de fapte sau împrejurări noi este dublu condiționată, în sensul că:
- trebuie sa fie vorba de descoperirea de fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei ;
- faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii penale de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal.
Expresia ,,fapte sau împrejurări’’ semnifică probele propriu-zise, adică elementele de fapt cu caracter informativ cu privire la ceea ce trebuie dovedit pe calea de atac a revizuirii. Constituie ,,fapte sau împrejurări’’ orice întâmplare, situație, stare, care în mod autonom sau în coroborare cu alte probe poate duce la netemeinicia hotărârii pronunțate.
Pentru existența acestui caz de revizuire este absolut necesar ca ,,faptele și împrejurările’’ să fie noi, necunoscute de instanța de judecată. Numai existența unor astfel de fapte sau împrejurări noi poate sa conducă la constatarea unei erori de fapt și la netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză. Este prevăzută această condiție pentru a preîntâmpina acele situații în care s-ar cere analizarea soluției adoptate doar pe baza materialului probator existent la dosar, ceea ce practic ar transforma calea de atac a revizuirii dintr-o cale de atac extraordinară într-o cale ordinară de atac și ar lungi astfel un ciclu procesual în mod nejustificat. S-ar încălca astfel principiul autorității de lucru judecat care prevede că nu se poate realiza o nouă judecată cu privire la aceeași faptă și aceeași persoană dacă acestea au mai făcut obiectul unei judecăți pentru care exista o hotărâre definitivă. Numai astfel se poate da activității de înfăptuire a justiției un caracter de stabilitate.
Pentru a fi îndeplinită cea de-a doua condiție arătată mai sus este necesar ca faptele și împrejurările noi necunoscute de instanța de judecată să poată conduce la o soluție diametral opusă decât cea adoptată în cauză.
Analizând motivele de revizuire invocate de revizuentă, s-a constatat că acestea nu întrunesc condițiile de admisibilitate arătate mai sus.
Față de motivele invocate, instanța a constatat că cererea de revizuire formulată de revizuenta Cernățoiu M. R. este inadmisibilă, pentru că ceea ce se invocă nu este existența unor fapte și probatorii noi, care, dacă ar fi fost cunoscute de către instanțele de judecată, nu le-ar mai fi permis să pronunțe o soluție de condamnare, fiind inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii, pentru fapte și împrejurări deja cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza, ori o reanalizare a fondului cauzei sau a circumstanțelor reale ori personale în care au fost comise infracțiunile reținute în sarcina condamnatului.
Analizând și cea de-a doua condiție ce trebuie îndeplinită pentru admisibilitatea cazului de revizuire prevăzut de art. 453 alin.1 lit. a C.p.p., și anume condiția ca faptele și împrejurările necunoscute de instanța de judecată să conducă la concluzia că hotărârea de condamnare este netemeinică, se poate observa că nici din acest punct de vedere cererea nu poate fi admisă, întrucât pe parcursul judecății fondului cauzei condamnatul B. E. a avansat o apărare de același gen, ce a fost analizată de către instanță și înlăturată motivat prin considerentele sentinței.
Din analiza dispozițiilor art. 453 alin. 1 lit. b și alin. 4 C.p.p. rezultă că revizuirea întemeiată pe declarația unui martor, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă, influențând soluția pronunțată este condiționată, în sensul că:
- să se fi săvârșit o infracțiune de mărturie mincinoasă de către un martor
- mărturia mincinoasă să fi condus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice
- mărturia mincinoasă trebuie dovedită prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, de achitare sau de încetare a procesului penal, iar dacă dovada nu se poate face prin hotărâre judecătorească din cauza unui impediment la punerea în mișcare sau la exercitarea acțiunii penale, proba cazului se poate face în procedura de revizuire, prin orice mijloc de probă.
Și față de aceste motive, instanța a constatat că cererea de revizuire devine inadmisibilă, deoarece revizuenta C. M. R. nu a dovedit prin pronunțarea unei hotărâri definitive că martorii Paval A. C., B. I., J. I. au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă, mai mult aceleași aspecte ( declarațiile martorilor sunt mincinoase, săvârșind astfel infracțiunea de mărturie mincinoasă) au fost invocate de către condamnatul B. E. și în dosarul de fond instanța analizând aceste aspecte odată cu soluționarea cauzei.( fila 48-62 vol. 2 ).
Cu privire la aceste aspecte invocate, din cele arătate până în prezent, se poate observa că motivele invocate de revizuenta C. M. R. în numele condamnatului B. E. nu se încadrează în cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. a și b C.p.p., acestea neconstituind fapte sau împrejurări necunoscute de instanță, pe de o parte, iar pe de altă parte acestea neputând să dovedească fără putință de tăgadă că hotărârea de condamnare este netemeinică și nici situația în care a fost pronunțată o hotărâre care s-a întemeiat pe declarația unui martor care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Față de toate considerentele expuse, instanța constată că motivele invocate în cuprinsul cererii de către revizuentă nu se regăsesc printre cazurile expres limitativ prevăzute de legiuitor în dispozițiile art. 453 alin. 1 C.p.p., astfel că în temeiul art. 459 alin. 5 și art. 464 C.p.p. constată că cererea formulată este inadmisibilă, urmând a se dispune respingerea acesteia.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. a obligat revizuenta C. M. R. la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel revizuentul-condamnat B. E., susținând că nu se face vinovat de nici una din faptele pentru care a fost acuzat și condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani, nu au fost analizate și luate în calcul probele care se află în dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.456 alin. 2 C.p.p., cererea de revizuire se formulează în scris și trebuie motivată, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și a mijloacelor de probă în dovedirea acestuia.
Potrivit art. 459 alin. 2 C.p.p., admisibilitatea în principiu se examinează de către instanță, în camera de consiliu, fără citarea părților, iar potrivit alineatului 3 al aceluiași articol, instanța examinează dacă cererea este formulată în termen și de o persoană dintre cele prevăzute la art. 455, cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. 2 și 3, au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale, faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv, faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea, persoana care a formulat cererea s-a conformat cerințelor instanței dispuse potrivit art. 456 alin. 4 C.p.p..
În raport de textele de lege arătate, se constată că în mod corect prima instanță a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.
Astfel, aspectul invocat, că hotărârile prin care a fost condamnat nu au evaluat corespunzător materialul probator, nu constituie motiv de revizuire dintre cele prev. de art. 453 C.p.p.
Chiar dacă s-a solicitat pentru dovedirea acestei stări de fapt proba cu înscrisurile existente în dosarul nr._ al Curții de Apel C., depuse de altfel și la dosarul în care s-a dispus condamnarea revizuentului, așa cum corect a stabilit și instanța de fond, nu poate determina admiterea cererii de revizuire deoarece, pe de o parte, aceste înscrisuri, nu sunt noi, fiind cunoscute de instanță, iar pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 453 lit. a C.p.p., este necesar ca faptele și împrejurările învederate, deci faptele probatorii să fie noi, iar nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte și împrejurări deja cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.
Pentru celălalt motiv de revizuire, cum că martorii audiați în cauza în care revizuentul a fost condamnat au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă, nu s-a făcut nici un fel de dovadă.
Asta, întrucât, potrivit art. 454 C.p.p., cazul de revizuire prev. de art. 453 alin. 1 lit. b C.p.p., cum este cazul de față, se dovedește prin hotărâre judecătorească definitivă prin care instanța s-a pronunțat asupra fondului cauzei constatând existența faptelor și săvârșirea lor de respectivele persoane, iar dacă dovada nu se poate face prin hotărâre judecătorească din cauza unui impediment la punerea în mișcare sau la exercitarea acțiunii penale, proba cazului se poate face în procedura de revizuire, prin orice mijloc de probă.
Or, în cauză nu s-a făcut dovada cu o hotărâre judecătorească că martorii ar fi fost condamnați pentru o astfel de infracțiune de mărturie mincinoasă sau că, deși s-a formulat plângere penală împotriva acestora, ar exista vreun impediment pentru punerea în mișcare sau pentru exercitarea acțiunii penale, pentru ca o astfel de probă a mărturiei mincinoase să se facă în procedura de revizuire de față, prin orice mijloc de probă, în cererea de revizuire arătându-se că urmează a se face, deci în viitor, o plângere penală împotriva martorilor.
Nimic nu-l împiedică pe condamnat să formuleze o nouă cerere de revizuire în termenul prev. de art. 457 C.p.p., după ce se va da o hotărâre judecătorească definitivă prin care să se fi constatat existența faptei de mărturie mincinoasă sau vreun alt act de urmărire penală din care să rezulte că nu s-a pus în mișcare sau nu s-a exercitat acțiunea penală pe considerentul că ar exista vreun impediment.
Pe de altă parte, astfel de apărări, că este nevinovat, că declarațiile martorilor sunt mincinoase și că nu s-a ținut cont de actele dintr-un alt dosar, cel cu nr._ al Curții de Apel C., au fost invocate de către condamnat și în dosarul de fond (filele 49-62 vol. 2), instanța analizând aceste aspecte odată cu soluționarea cauzei.
În atare situație, în mod corect prima instanță a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile pentru primirea cererii de revizuire și a dispus, în baza art. 459 alin. 5 C.p.p., respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, iar în baza art. 275 alin. 2 C.p.p., obligarea revizuentei la cheltuieli judiciare către stat.
Așa fiind, constatând că apelul este neîntemeiat, Curtea, în baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b C.p.p., urmează a-l respinge, iar în baza art. 275 alin. 2 C.p.p., a-l obliga pe apelant la 280 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul revizuent B. E., fiul lui I. și I., născut la data de 04.08.1955 în ., jud. V., cu domiciliul în B., ., jud.O., posesor CI, ., nr._, CNP_, împotriva sentinței penale nr. 1396 din 17.12.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
Obligă apelantul revizuent la 280 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu avocat oficiu către Baroul D., ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției prin Curtea de Apel C..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Martie 2015
Președinte, Judecător,
D. F. Ș. B.
Grefier,
M. V.
Red.jud.Șt.B.
J.fond.C.T.-O.
G.S. 09.04.2015/2ex.
| ← Purtarea abuzivă (art. 250 C.p.). Decizia nr. 430/2015. Curtea... | Omor calificat (art. 175 C.p.). Decizia nr. 311/2015. Curtea de... → |
|---|
