Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 531/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 531/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 11-11-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 531/2015
Ședința publică de la 11 noiembrie 2015
Completul compus din:
Președinte - A. I. S. – Judecător
Grefier - B. F. Țacu
Ministerul Public reprezentat de procuror P. L., de la D. – Serviciul Teritorial C..
……………..
Pe rol, soluționarea contestației formulată de inculpatul V. M. A., în prezent deținut în P. C., împotriva încheierii de ședință nr. 363 din data de 04 noiembrie 2015, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul inculpat asistat d avocat P. M., în substituire pentru avocat ales B. L..
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, inculpatul susține în fața instanței de control judiciar faptul că își menține contestația formulată în speță, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, se constată dosarul în stare de judecată, instanța acordând cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat P. M., având cuvântul pentru contestatorul inculpat, solicită admiterea contestației, desființarea încheierii instanței de fond și înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului contestator cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, sens în care a arătat că acest inculpat, în toată perioada scursă de la data arestării sale preventive, a realizat că obligațiile care i-ar fi impuse de către instanța de judecată trebuie respectate cu strictețe, precizând totodată că nu a intenționat să comunice cu persoana vătămată, mergând în localul respectiv doar pentru a servi o cafea, neavând cunoștință despre faptul aceasta se afla în tură. Astfel, arată că inculpatul contestator nu a avut intenția de a încălca obligația impusă de către instanță față de el, iar prin faptul că s-a apropiat de parte vătămată nu a urmărit și nici nu a afectat in vreun fel buna desfășurare a procesului penal, această parte fiind deja audiată la data la care inculpatul a mers la localul respectiv. A mai susținut că inculpatul locuiește într-un imobil împreună cu părinții, astfel că nu ar putea încălca obligațiile ce i s-ar impune, astfel că se poate dispune față de acesta măsura preventivă a arestului la domiciliu, pentru a nu mai avea posibilitatea de a încălca obligațiile impuse. În concluzie, a solicitat admiterea contestației și înlocuirea măsurii preventive a arestării inculpatului contestator, cu măsura arestului la domiciliu.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a contestației ca nefondată, obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat, cu consecința menținerii încheierii instanței de fond ca fiind legală și temeinică, arătând că în mod corect față de acest inculpat s-a dispus, prin încheierea din data de 06 oct. 2015, înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu arestul preventiv, deoarece acest contestator nu a respectat obligațiile ce fost impuse de către instanță, așa încât, în acest moment procesual, arestul preventiv este singura măsură preventivă oportună față de el.
Contestatorul – inculpat V. M. A., în ultimul cuvânt, declară că este de acordul cu concluziile formulate de avocat, precizând că nu a intenționat să sfideze legea prin încălcarea obligațiilor ce i-au fost impuse de către instanță. De asemenea, a susținută că, în momentul în care a văzut pe partea vătămată în bar, a ieșit, părăsind localul respectiv. Nu a avut cunoștință despre faptul că aceasta se află acolo, anterior sunându-i pe prietenii săi, care i-au spus că partea vătămată nu se află în bar, deoarece nu o văzuseră servind la mese. De asemenea, a susținut că parte vătămată fusese deja audiată la data la care a mers la barul respectiv, astfel că nu mai ave posibilitatea să o influențeze, mai mult, arătând că nici nu a vorbit cu acesta, direct sau indirect și nici nu a amenințat-o în vreun fel.
Dezbaterile fiind încheiate,
CURTEA
Asupra contestației de față:
Prin încheierea de ședință nr. 363 din data de 04 noiembrie 2015, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul cu nr._, s-a dispus astfel:
În baza art. 362 alin. 2 C.p.p. rap. la art. 208 alin. 4 C.p.p. rap. la art. 207 alin. 4 C.p.p., s-a menținut ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului V. M. A., fiul lui F. și L., născut la data de 04.05.1985 în orașul Corabia, jud. O., domiciliat în oraș Corabia, ., jud. O., CNP_, în prezent aflat în Arestul IPJ O., dispusă prin încheierea nr. 329 din data de 06.10.2015 rămasă definitivă prin decizia penală nr. 474 din data de 13.10.2015 a Curții de Apel C., în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 1 din data de 13.10.2015 a cărei executare a început la data de 13.10.2015.
În baza art. 208 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 207 alin. 4 C.p.p., menține ca fiind legală și temeinică măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpații: V. A. P., Goșol L., C. T. S., Goșol R., Brozban M. A., Brozban R. E., Goșol P. A., Goșol F..
În baza art. 215 alin. 2 lit. a C.p.p., s-a încuviințat inculpaților Brozban M. A. și Brozban R. E. să se deplaseze în județul V., orașul Râmnicu – V., în perioada 27.11._16, pentru a participa la Festivalul „Pomul de Iarnă”, ce va avea loc în acest oraș, în vederea desfășurării activității ce face obiectul de activitate al ., unde inculpații sunt angajați - bâlciuri și parcuri distractive -, urmând ca inculpații să se prezinte la Serviciul de Supraveghere Corabia, conform programului stabilit în perioada indicată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond, privitor la verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar, a reținut următoarele:
Temeiurile care au determinat dispunerea măsurii controlului judiciar față de inculpații V. A. P., Goșol L., C. T. S., Goșol R., Goșol P. A., Goșol F., Brozban M. A., Brozban R. E., se mențin și, se pe cale de consecință, în vederea asigurării prezenței inculpaților în fața organelor judiciare și a bunei desfășurări a procesului penal, existând riscul ca inculpații să ia legătura cu persoanele vătămate și cu martorii care nu au fost audiați până în prezent, s-a dispus menținerea de către prima instanță, ca fiind legale și temeinice, a acestor măsuri față de inculpații menționați anterior, constatând în esență că, de la data ultimei verificări a măsurii (06.10.2015), nu au intervenit elemente noi de fapt sau de drept care să conducă la concluzia că se impune revocarea măsurii.
Cu privire la cererile formulate de inculpații Brozban M. A., Brozban R. E., instanța de fond a constatat că aceștia au interdicția de a nu depăși limitele teritoriale ale județului O. fără încuviințarea instanței, decât pentru a se deplasa în județele D., Gorj, M., Telorman în vederea desfășurării activității ce face obiectul de activitate al ., unde inculpații sunt angajați - bâlciuri și parcuri distractive -, conform încheierii nr. 98 din data de22.04.2015 și, având în vedere dispozițiile art. 215 alin. 2 lit. a C.p.p. și declarațiile inculpaților luate în ședința din data de 04.11.2015, a încuviințat acestora să se deplaseze în județul V., orașul Râmnicu – V., în perioada 27.11._16, pentru a participa la Festivalul „Pomul de Iarnă” ce va avea loc în acest oraș, în vederea desfășurării activității ce face obiectul de activitate al ., unde inculpații sunt angajați - bâlciuri și parcuri distractive, urmând ca inculpații să se prezinte la Serviciul de Supraveghere Corabia, conform programului stabilit în perioada indicată.
Instanța de fond a apreciat astfel că perioada pentru s-a încuviințat deplasarea este suficientă pentru ca aceștia să desfășoare activitatea la care au făcut referire.
Cu privire la inculpatul V. M. A., instanța de fond a reținut că, potrivit art. 362 C.p.p. ce reglementează măsurile preventive în cursul judecății, în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208. Potrivit art. 208 alin. 4 C.p.p., în tot cursul judecății, instanța, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive. Potrivit art. 207 alin. 4 C.p.p., aplicabile și pentru faza de judecată, conform art. 208 alin. 3 C.p.p., când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, instanța dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive”.
Instanța de fond a reținut astfel că inculpatul menționat anterior a fost arestat preventiv în cursul judecății ca urmare a înlocuirii măsurii preventive a controlului judiciar, pentru nerespectarea obligațiilor instituite în sarcina sa cu ocazia controlului judiciar. Astfel, prin încheierea nr. 329 din data de 06.10.2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 474 din data de 13.10.2015 a Curții de Apel C., prin respingerea contestației formulate de inculpat, în baza art. 215 alin. 7 C.p.p. a fost înlocuită măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpatul V. M. A., cu măsura arestării preventive pe o durată de 30 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, emițându-se în acest sens mandatul de arestare preventivă nr. 1 din data de 13.10.2015, a cărei executare a început la data de 13.10.2015, conform dovezii înaintate de Centrul de reținere și arestare preventivă din subordinea Inspectoratului de Poliție D. O..
În motivarea acestei soluții s-a reținut că inculpatul V. M. A., cu rea- credință, a încălcat obligația de a nu se apropia de partea civilă Neisprăvitu A. C., impusă cu ocazia controlului judiciar, fiind incidente dispozițiile art. 215 alin. 7 C.p.p, conform cărora, în cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credință, obligațiile care îi revin (…), instanța de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege. S-a constatat astfel că inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de trafic de persoane, infracțiunea de sprijinire a unui grup infracțional organizat, 2 infracțiuni de proxenetism, fapte ce se caracterizează printr-un grad ridicat de pericol social ce se reflectă și asupra persoanei inculpatului. De asemenea, raportat la scopul măsurilor preventive, astfel cum acesta este prevăzut de art. 202 alin. 1 C.p.p., instanța a apreciat că acesta poate fi realizat doar prin măsura arestării preventive, inculpatul dovedind că nu este capabil să respecte minime obligații ce i-au fost impuse, ci din contră, deși a mai fost arestat preventiv în cauză, continuă să sfideze normele menite să asigure buna desfășurare a procesului penal. S-a menționat totodată că, în situația în care nu ar fi înlocuită măsura controlului judiciar cu măsura arestării preventive inculpatul ar avea convingerea că în continuare poate să încalce nestingherit normele care reglementează buna desfășurare a procesului penal, lucru care nu poate fi acceptat, instanța fiind obligată să vegheze asupra respectării drepturilor tuturor părților din proces și să stopeze comportamente care pot altera administrarea probelor în faza de judecată. S-a apreciat că măsura arestării preventive este proporțională cu acuzațiile care i se aduc inculpatului V. M. A. și este și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, dat fiind faptul că inculpatul nu a fost capabil să respecte obligațiile impuse cu ocazia controlului judiciar, mai blândă, luată față de acesta.
Instanța constată potrivit art. 208 alin. 4 C.p.p., că la data discutării legalității și temeiniciei stării de arest preventiv a inculpatului V. M. A., temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
Constatând subzistența temeiurilor arestării, instanța de fond a apreciat în speță că, la acest moment procesual, scopul măsurilor preventive nu se poate realiza printr-o măsură mai puțin restrictivă, cum ar fi arestul la domiciliu sau controlul judiciar, având în vedere stadiul procesual al cauzei dar și conduita inculpatului care a condus la înlocuirea controlului judiciar cu arestarea preventivă, neprezentând relevanță împrejurarea că inculpatul a mai fost anterior arestat în cauză, de vreme ce situația în care se află acesta la acest moment se datorează nerespectării obligațiilor impuse cu ocazia controlului judiciar, în atare situație inculpatul neprezentând garanții pentru a fi supus unei măsuri mai puțin restrictive de libertate.
Instanța de fond a concluzionat în sensul că, de la data arestării preventive a inculpatului V. M. A. (13.10.2015) și până în prezent, nu au apărut elemente noi care să conducă la concluzia că măsura preventivă a arestului dispusă față de acesta ar trebui revocată sau înlocuită cu o măsură mai ușoară.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul V. M. A., solicitând desființarea încheierii instanței de fond și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, sens în care a arătat că, în toată perioada scursă de la data arestării sale preventive, a realizat că obligațiile care îi sunt impuse de către instanța de judecată trebuie respectate cu strictețe, precizând totodată că nu a intenționat să comunice cu persoana vătămată, mergând în localul respectiv doar pentru a servi o cafea, neavând cunoștință despre faptul că persoana vătămată se afla în tură. Astfel, a arătat inculpatul că nu a avut intenția de a încălca obligația impusă de către instanță față de el, iar prin faptul că s-a apropiat de parte vătămată, nu a urmărit și nici nu a afectat în vreun fel buna desfășurare a procesului penal. A mai susținut că locuiește într-un imobil împreună cu părinții, astfel că nu ar putea încălca obligațiile ce i s-ar impune, astfel că se poate dispune față de el măsura preventivă a arestului la domiciliu, pentru a nu mai avea posibilitatea de a încălca obligațiile ce i s-ar impune.
Contestația este nefondată.
Apărările principale ale inculpatului, respectiv că nu a intenționat să sfideze legea prin încălcarea obligațiilor ce i-au fost impuse de către instanță, că nu a avut cunoștință despre faptul că persoana vătămată se află în bar, anterior sunându-i pe prietenii săi, care i-au conformat că partea vătămată nu se află acolo, deoarece nu o văzuseră servind la mese, că în momentul în care a văzut pe partea vătămată în bar, a părăsit localul, iar parte vătămată fusese deja audiată la data la care a mers la barul respectiv, astfel că nu mai avea posibilitatea să o influențeze în vreun fel și nici nu a vorbit cu persoana vătămată, direct sau indirect, nu a amenințat-o în vreun fel, sunt apărări care au fost analizate cu prilejul verificării sesizării poliției că inculpatul a încălcat obligațiile impuse acestuia în momentul înlocuirii măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. S-a reținut de către instanță reaua credință a inculpatului în încălcarea obligațiilor impuse, astfel că, după rămânerea definitivă a încheierii prin care s-a din nou dispus arestarea preventivă a inculpatului, aceste apărări nu vor mai fi analizate.
S-a mai susținut de inculpat că perioada petrecută în arest l-a făcut să conștientizeze consecința încălcării obligațiilor impuse de instanță.
În acord cu prima instanță, curtea apreciază că, în raport de natura infracțiunilor pentru care este trimis în judecată inculpatul, respectiv 2 infracțiuni de trafic de persoane, infracțiunea de sprijinire a unui grup infracțional organizat, 2 infracțiuni de proxenetism, de motivul pentru care s-a înlocuit măsura controlului judiciar cu măsura arestării preventive, în perioada scursă de la data încarcerării inculpatului, 13 octombrie 2015, până la momentul verificării de către instanță a măsurii preventive, 4 noiembrie 2015, nu au intervenit elemente noi, care să justifice înlocuirea acestei măsuri preventive cu o alta, mai ușoară.
Pentru cele expuse, se va respinge ca nefondată contestația formulată, și, în baza art. 275 alin. 2 C.p.p., se va dispune obligarea contestatorului inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația formulată de inculpatul V. M. A., în prezent deținut în P. C., împotriva încheierii de ședință nr. 363 din data de 04 noiembrie 2015, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul cu nr._, ca nefondată.
Obligă contestatorul la 100 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 noiembrie 2015.
Președinte,
A. I. S.
Grefier,
B. F. Țacu
red. jud. A. I. S.
jud. fond: D. G. Zăvălași
tehnored. 2 ex./A.T- 19 noiembrie 2015
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Alte cereri privind executarea. Decizia nr. 302/2015. Curtea de... → |
|---|
