Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 284/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 284/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 6939/95/2014/a3
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 284/2015
Ședința publică de la 15 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. M. – JUDECĂTOR
Grefier - R. F.
Ministerul Public reprezentat de procuror N. D. T., de la P. de pe lângă Curtea de Apel C.
……………..
Pe rol, soluționarea contestației formulată de P. DE PE L. TRIBUNALUL GORJ împotriva Încheierii din data de 03 iunie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul cu nr._, privind pe intimatul - inculpat C. N..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul – inculpat asistat de avocat ales S. R..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public a criticat încheierea instanței de fond pentru netemeinicie, susținând că în mod greșit s-a admis cererea formulată de intimatul inculpat și s-a încuviințat acestuia părăsirea teritoriului României în perioada 14 – 22 iulie 2015, în vederea efectuării concediului de odihnă în G., întrucât motivele instanței de fond nu se încadrează în cele prevăzute de lege, nefiind vorba despre o situație excepțională (stare de boală ce necesită tratament în străinătate) și, chiar dacă perioada de timp în care s-a permis deplasarea inculpatului este una scurtă, acest aspect nu este relevant în cauză.
Totodată, aspectul că inculpatul a respectat obligațiile ce i-au fost impuse, prezentându-se la toate termenele de judecată, nu se impunea a fi reținut de instanța de fond ca un fapt care să determine admiterea cererii, deoarece inculpatul trebuia să respecte acele obligații pentru a nu i se reține reaua-credință, cu consecința înlocuirii măsurii preventive cu o alta o altă măsură mult mai restrictivă de libertate.
În consecință, s-a solicitat admiterea contestației în baza art. 4251 alin. 7 pct. 2 Cod procedură penală, desființarea încheierii instanței de fond și, în rejudecare, respingerea cererii de părăsire a teritoriului național formulată de inculpat.
Avocat R. S., având cuvântul pentru intimatul – inculpat, apreciază că încheierea pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală.
Învederează instanței că intimatul inculpat a avut o atitudine corespunzătoare atât pe parcursul urmăririi penale cât și a cercetării judecătorești, a respectat dispozițiile derivând din măsura preventivă adoptată de judecătorul de drepturi și libertăți, măsura dispusă nefiind de natură să împieteze asupra bunei desfășurări a procesului penal.
Susține că sunt îndeplinite condițiile prev de art. 215 pct. 9 Cod procedură penală și concluzionează în sensul respingerii contestației ca neîntemeiată.
Intimatul – inculpat C. N., în ultimul cuvânt, își însușește concluziile puse de apărător, învederează instanței că dorește să părăsească teritoriul național pentru a se deplasa în G., în vederea efectuării concediului de odihnă într-o stațiune din această țară, urmând să revină deîndată și să respecte în continuare obligațiile procesuale.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra contestației de față;
Prin încheierea din data de 03 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul cu nr._ , printre altele, s-a dispus admiterea cererii formulată de către inculpatul C. N. (fiul lui D. și R., născut la data de 05.09.1968, în mun. Tg-J., jud. Gorj, cu domiciliul în mun. Tg-J., . A, județul Gorj, CNP-_, cetățenia română, starea civilă-căsătorit, un copil minor, stagiu militar satisfăcut, studii superioare, ocupație-administrator . Tg-J., fără antecedente penale) și s-a încuviințat ca acesta să părăsească teritoriului României în perioada 14-22 iulie 2015, în vederea efectuării concediului de odihnă în G., iar în baza art. 362 alin. 2 C.p.p. rap. la art. 208 alin. 2 C.p.p., s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat prin ordonanța din data de 22.07.2014 și față de inculpatul U. V. (fiul lui A. și S., născut la data de 14.09.1976, în mun. Tg-J., jud. Gorj, cu domiciliul în mun. Tg-J., B.dul Republicii, ., ., județul Gorj, CNP-_, cetățenia română, starea civilă-căsătorit, stagiu militar satisfăcut, studii superioare, profesie-profesor de istorie la Liceul Energetic nr. 1 Tg-J., fără antecedente penale), luată prin ordonanța din 01.08.2014, ambele ordonanțe date de P. de pe lângă Tribunalul Gorj.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond – cu referire la inculpatul C. N. - a reținut că, prin rechizitoriul nr. 313/P/2014 din 03.09.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, s-a dispus, printre altele, trimiterea în judecată - în stare de libertate - a inculpatului C. N. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 Cod penal, constând în fapt în următoarele:
A. La Liceul Tehnologic Bustuchin, în sesiunea iunie 2014 s-a organizat examenul de evaluare națională pentru două clase de a VIII-a, respectiv pentru clasa de la acest liceu și pentru clasa de la Școala Poiana Seciuri, în total 36 elevi; la acsastă instituție de învățământ, director era inculpatul P. C. I., iar director adjunct inculpata P. E..
În calitate de director, inculpatul P. C. I. a formulat propunerea privind componența comisiei de evaluare, propunere însușită de Inspectoratul Școlar Județean Gorj, care la data de 19.06.2014 a emis decizia în acest sens.
Astfel, prin decizia nr. nr. 475/19.06.2014, a Inspectoratului Școlar Județean Gorj s-a constituit comisia răspunzătoare cu organizarea și desfășurarea evaluării naționale de la Liceul Tehnologic Bustuchin în următoarea componență: Președinte: P. C. I.; membrii: P. E. și G. S.; persoană de contact: F. G.; asistenți: D. C., P. I., Ilean R., Dalidis P. S., C. M. C., G. C., L. Renate S. și Glăman G..
În aceeași seară, s-a organizat banchetul elevilor de clasa a VIII-a de la Liceul Tehnologic Bustuchin, cât și al elevilor de la clasa a VIII-a de la Școala Poiana Seciuri.
Conform art. 30 din Metodologia de organizare și desfășurare a evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a în anul școlar 2010-2011, menținută și pentru anul școlar 2013-2014 prin ordinul ministrului educației naționale: ,,se interzice cu desăvârșire colectarea sau favorizarea acțiunii de colectare a unor fonduri materiale sau bănești de la elevi, de la părinții acestora sau de la orice persoană care are rude în rândul elevilor, fonduri care au ca destinație asigurarea meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din unitățile de învățământ sau din centrele zonale de evaluare”.
Cu toate acestea, inculpații P. C. I. și P. E. au acceptat strângerea de la elevii de clasa a VIII-a a unor sume cuprinse între 50-60 lei pentru organizarea banchetului chiar în seara zilei de 19.06.2014, când s-a stabilit și componența comisiei de evaluare.
S-ar putea afirma că este o practică ca la sfârșitul clasei a VIII-a să se organizeze un banchet de către elevi, însă în cauza de față s-a constatat că, în schimbul participării la această petrecere la care toate costurile organizării mesei au revenit elevilor ce urmau să susțină examenul, membrii comisiei de evaluare nu și-au îndeplinit corespunzător sarcinile de serviciu, aducând grave prejudicii ideii de învățământ, de seriozitate a unui examen cu implicații asupra educării și comportamentului viitor al acestor elevi.
De asemenea, s-a creat o situație disproporțională față de alți elevi de clasa a VIII-a, fiind cunoscut faptul că nota de la evaluarea națională reprezintă 75% din media de admitere la un liceu.
Astfel, la banchetul organizat din contribuția elevilor ce urmau să susțină examenul de evaluare națională au participat și membrii comisiei de evaluare care în clasele V-VIII nu fuseseră profesorii acestor elevi, respectiv F. G., C. M. C. și Ilean R.. De asemenea, au participat la banchet inculpații P. C. I., P. E., precum și profesorii G. C., D. C., toți membrii ai comisiei de evaluare.
În zilele de 23.06.2014 și 25.06.2014 au fost susținute probele la limba română și matematică, fiind amenajate două săli de clasă cu câte 18 elevi fiecare. Au fost desemnați câte doi profesori supraveghetori în fiecare clasă și profesorul L. Renate S. a fost desemnată să supravegheze holul. Potrivit metodologiei de organizare, desfășurarea examenului trebuia supravegheată video, nu și audio.
Tocmai această modalitate permitea fraudarea examenului, în sensul că, neînregistrându-se și audio, se permite ca din spatele camerei de supraveghere să se dicteze rezolvarea subiectelor.
Așa s-a procedat și în cauza de față.
Inculpații P. C. I. și P. E., membrii ai comisiei de evaluare, după o oră de la începerea examenului, atât la limba română, cât și la matematică, au solicitat prin profesorul supraveghetor L. Renate S. informații despre cum se descurcă elevii.
Aflând de la profesorii supraveghetori că elevii nu rezolvă subiectele atât la proba de limbă română, cât și la proba de matematică, inculpatul P. C. I., ca președinte și inculpata P. E., ca vicepreședinte, au luat hotărârea să le transmită în sălile de examen rezolvarea unor subiecte.
Astfel, la limba română au fost rezolvate subiectele de inculpata P. E., iar la matematică au fost rezolvate de profesorul G. S..
Subiectele rezolvate au fost transmise între ciorne prin profesorul L. Renate S. în sălile de examen unde au fost dictate elevilor de profesorii supraveghetori.
Ca modalitate, așa cum s-a menționat mai sus, unul din profesori stătea în spatele camerei de supraveghere de unde dicta, fiind conștienți că nu se înregistrează și sunetul.
Așa cum rezultă din vizionarea celor 4 CD-uri marca IMATION cu înregistrările audio-video din timpul examenului de evaluare națională organizat la Liceul Tehnologic Bustuchin în zilele de 23 și 25.06.2014, profesorul care dicta rezolvarea subiectelor, le solicita să nu ridice privirea, să asculte și să transcrie pe ciorne ceea ce le dicta, urmând ca apoi să treacă rezolvarea în foaia de examen.
Tot din vizionarea CD-urilor rezultă că în prima oră de examen, la ambele probe, elevii nu scriu, iar după ce începe dictarea, aceștia încep și ei să completeze ciornele.
În acest mod s-a desfășurat examenul de evaluare națională la Liceul Tehnologic Bustuchin unde, față de anii anteriori când a fost promovabilitate și de 0%, în anul 2014 a fost de 99%, unde un singur elev nu a promovat, acesta declarând că ,,nu s-a putut ține după dictare” (eleva G. I. F.).
Inculpatul P. C.-I., ca director a împuternicit-o pe aceasta să depună înregistrările la inspectorat.
În aceste împrejurări F. G. a observat că CD-urile sunt cu sonor, împrejurare în care a sunat-o pe inculpata P. E.. Aceasta la rândul său l-a contactat telefonic pe inculpatul P. C.-I. și toți s-au întâlnit.
A doua zi F. G. a predat noile CD-uri de această dată marca IMATION Inspectoratului Școlar Județean Gorj.
B. Inculpatul U. V. este directorul adjunct al Liceului Energetic nr. 1 Tg-J. și la sesiunea de bacalaureat iunie-iulie 2014 a fost desemnat membru al comisiei de examen la Colegiul Național E. T.. Acesta are o relație apropriată cu inculpatul C. N., deținătorul unor societăți comerciale și a restaurantului R. la care s-au organizat toate banchetele elevilor de la clasa a XII-a, atât de la Colegiul Național E. T., cât și de la Liceul Energetic nr. 1 Tg-J..
Deși, în cursul urmăririi penale inculpatul U. V. a negat această relație din probele administrate în cauză rezultă fără dubii că inculpații se cunoșteau și au acționat împreună pentru obținerea de către C. D. D. și C. C. C. atât a promovării, cât și a unor note mai mari la examenul de bacalaureat, examen necesar la admiterea la instituții de învățământ superior a celor doi.
Inculpatul C. N., în anul școlar 2013-2014 a fost membru al Consiliului de Administrație al Colegiului Național E. T., iar firmele sale au derulat prin intermediul Primăriei Tg-J. contracte, atât cu Liceul Energetic nr. 1 Tg-J., unde director adjunct este U. V., cât și cu Colegiul Național E. T. unde elevi erau și fii săi C. D. D., cât și C. C. C. și care au susținut examenul de bacalaureat sesiunea iunie-iulie 2014.
Recepțiile pentru lucrările efectuate de societățile comerciale ale inculpatului C. N. erau semnate de inculpatul U. V., președintele comisiei de recepție de la Liceul Energetic nr. 1 Tg-J., unitate școlară care se află în aceeași curte cu Colegiul Național E. T..
În mod normal, inculpatul U. V. nu trebuia desemnat ca membru al comisiei de examen de la Colegiul Național E. T., având în vedere că aceste două unități de învățământ se află în aceeași curte.
Pentru a se permite totuși acest lucru Inspectoratul Școlar Județean a arondat Liceul Energetic nr. 1 Tg-J. la alt centru de evaluare iar la Liceul Tehnologic unde a fost arondat Colegiul Național E. T., au fost arondate Liceul Tehnologic Bustuchin, Liceul Bîlta și Liceul R.-J..
De altfel, Liceul Tehnologic Bustuchin datorită numărului redus de elevi nu putea organiza examen de bacalaureat la sediul său așa cum s-a întâmplat. Elevii liceului din Bîlta și R.-J. au susținut probele de bacalaureat la Colegiul Național E. T. alături de elevii acestui liceu.
Din datele obținute până în prezent a rezultat că este pentru prima dată când s-a organizat la nivelul județului bacalaureatul în acest mod, ideea fiind aceea că participând alături de elevi mai buni și elevii celor două instituții de învățământ vor promova.
În ceea ce-l privește pe inculpatul C. N., profitând de împrejurarea că toate banchetele elevilor de clasa a XII-a de la Colegiul Național E. T. și Liceul Energetic nr. 1 Tg-J. s-au desfășurat la restaurantul R., unde au participat profesori printre care și inculpatul U. V., a înțeles să-și folosească intervențiile pentru a-și favoriza fiii să obțină note mai mari sau să promoveze examenul de bacalaureat.
În ziua de 30.06.2014 s-a susținut proba scrisă la limba română.
Ca modalitate de fraudare a examenului atât la limba română, cât și la matematică, C. D. D. și C. C. C. au fost învățați să facă anumite semne pe lucrări pentru a fi identificate și în situația în care n-ar fi reușit să rezolve subiectele, lucrările să poată fi înlocuite după examen așa cum s-a întâmplat la limba română.
Inculpatul U. V. a recunoscut că i-a învățat pe cei doi ce semne să facă pe lucrările de matematică și având în vedere implicarea lui în acest examen se poate aprecia fără dubiu că tot el i-a învățat și la limba română ce semne să facă pe lucrări.
Astfel, pe lucrările la limba română pe pagina 4/7 pe ultimul rând atât C. D. D., cât și C. C. C. au tăiat al treilea cuvânt de la dreapta la stânga și l-au rescris.
C. D. D. a tăiat cuvântul ,,observă” și l-a rescris sub acesta, iar C. C. C. a tăiat cuvântul ,,operei” și l-a rescris.
Potrivit declarației martorei P. I., profesor supraveghetor la școala unde cei doi frați au dat examenul la limba română, unul dintre aceștia a fost surprins când copia de pe materialele pe care le avea asupra sa și aduse în acest scop.
Martorul a relatat că respectivii elevi erau așezați în bănci unul în spatele celuilalt și întrucât seamănă fiind gemeni nu poate spune care copia.
Deși metodologia prevede că în astfel de situații se dispune imediat scoaterea candidatului din examen, în situația de față nu s-a întâmplat acest lucru, martora afirmând că nu a anunțat comisia de examen întrucât nu ar fi luat nici o măsură.
Neavând sursă de inspirație C. D. D. și C. C. C. nu au finalizat lucrările pe care ar fi obținut o notă foarte mică sau chiar nu ar fi promovat și atunci s-a ales varianta înlocuirii după examen a lucrărilor, situație în care a fost contrafăcută semnătura profesorilor supraveghetori.
Cel care a înlocuit lucrările este inculpatul U. V., care deși nu a recunoscut, probele administrate în cauză demonstrează într-o succesiune logică tocmai contrariul.
În data de 01.07.2014, la ora 18:20, inculpatul C. N. a fost apelat pe telefonul mobil de inculpatul U. V., pe care îl cheamă în biroul său de la Liceul Tehnic nr. 1, fapt ce s-a și întâmplat.
Fiind întrebați de scopul întâlnirii cei doi inculpați nu au putut oferi o variantă plauzibilă de fiecare dată argumentând altă versiune, ultima fiind aceea că inculpatul U. V. l-a întrebat cât de pregătiți erau cei doi copii pentru susținerea examenului de bacalaureat.
În aceeași zi, la ora 22:08, inculpatul U. V. l-a contactat pe inculpatul C. N. și au purtat o discuție referitoare la aceste aspecte.
Într-adevăr, după această discuție, inculpatul U. V., inculpatul C. N., C. D. D. și C. C. C. s-au întâlnit în parcul respectiv, deși era foarte târziu și a doua zi era proba la matematică.
Întâlnirea a fost confirmată și de martorul P. I., profesor de matematică la Colegiul Național E. T..
Martorul a relatat că s-a întâlnit cu inculpatul U. V. la terasa Iris de lângă parcul respectiv în acea seară, că inculpatul U. V. l-a întrebat cât de pregătiți sunt acești doi copii și cum pot fi ajutați a doua zi și la proba de matematică.
Tot martorul a declarat că la un moment dat inculpatul U. V. a plecat să se întâlnească cu inculpatul C. N. după care s-a întors la terasă.
Și inculpatul U. V. a declarat că s-a întâlnit cu inculpatul C. N. și copiii acestuia, însă a avut o atitudine nesinceră, formulându-și o apărare care nu poate fi reținută.
Inculpatul U. V. sfidând întreaga activitate de urmărire penală și pus în fața unor probe clare a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul C. N. în urmă cu 5 ani, că acesta i-a dat o substanță cu care a scăpat de gândacii din apartament și cu ocazia examenului de bacalaureat s-a simțit dator să-l răsplătească într-un fel pe inculpatul C. N..
A susținut inculpatul că i-a chemat pe cei doi frați C. D. D. și C. C. C. pentru a-i încuraja, deși a recunoscut că le-a spus ce semne să facă pe lucrările la matematică.
Faptul că inculpatul C. N. a acceptat să se întâlnească cu inculpatul U. V. că i-a adus și pe cei doi fii ai săi la o oră așa de târzie la o întâlnire cu un membru al comisiei de examen demonstrează fără dubiu că acești doi inculpați se cunoșteau, aveau încredere unul în altul și scopul întâlnirii a fost legat de examenul de bacalaureat.
Nu s-ar justifica întâlnirea și cu C. D. D. și cu C. C. C..
Cu toate acestea inculpatul U. V. a recunoscut că le-a spus celor doi elevi cu ocazia întâlnirii în parc să facă pe lucrări câte un ,,X”, dar nu îți mai amintește la ce putere, însă pentru a le crea o stare de încredere și nu pentru a-i favoriza.
Analizând lucrările la matematică ale numiților C. N. D. D. și C. N. C. C. rezultă că aceștia au efectuat semne pe toate paginile.
Astfel, C. N. D. D. a efectuat semnul ,,X15” pe toate paginile lucrării, atât în colțul dreapta sus, cât și în colțul din dreapta jos, semn care nu are nicio legătură cu rezolvarea problemelor la matematică.
La fel a procedat și C. N. C. C., care a făcut pe fiecare pagină și în aceleași locuri semnul ,,X14”.
La proba de matematică numiții C. N. D. D. și C. N. C. C. au fost repartizați la sala 3 unde profesori supraveghetori au fost desemnați U. A. și M. A..
Martorul U. A. a declarat că înainte de începerea probei la matematică la sala unde era desemnat supraveghetor a venit inculpatul U. V. și i-a solicitat să-i lase pe frații C. să se inspire, să nu-i supravegheze întrucât ,,nu prea știu la matematică”.
În acest sens martorul a recunoscut că frații C. au fost lăsați să copieze rezolvarea subiectelor la matematică de la unii elevi din aceeași clasă care erau bine pregătiți.
În sprijinul acestei afirmații au fost avute în vedere și următoarele aspecte:
În primul rând lucrările numiților C. N. D. D. și C. N. C. C. sunt identice.
De asemenea, în sala de examen toți elevii au obținut note cuprinse între 9 și 10, o singură notă fiind de 8.
Elevi care în clasele IX-XII au avut media generală 6 (de exemplu elevul D. Edward) la bacalaureat fiind în aceeași clasă cu frații C. a luat 10 la matematică.
Profesorii supraveghetori au susținut că toți elevii din clasă au ieșit la toaletă în timpul examenului și probabil că acolo și-au schimbat ciornele și ideile.
Astfel, inculpatul U. V. ca membru al comisiei de examen și care trebuia să vegheze ca probele să se desfășoare în condiții de legalitate a făcut intervenții pe lângă profesorii supraveghetori să-i lase pe C. D. D. și C. C. C. să copieze, iar pentru identificarea lucrărilor le-a solicitat să facă semne pe acestea.
Revenind la lucrările de la limba română din raportul criminalistic nr._/01.09.2014 rezultă că semnătura de la rubrica nume și prenume asistent fila 5/7 de la ambele lucrări ale elevilor C. N. D. D. și C. N. C. C. nu a fost efectuată de martora I. O., profesor supraveghetor.
Ambele lucrări conțin 7 pagini, iar lucrarea suplimentară cuprinzând paginile 5/7, 6/7 și 7/7 a fost completată de C. D. D. și C. C. C., după examen și introduse în lucrarea de concurs.
Faptul că a fost contrafăcută semnătura profesorului asistent I. O. demonstrează că foaia suplimentară care conține rezolvarea subiectului III la limba română a fost completată ulterior, după examen, în afara organizării acestuia și introdusă alături de primele 4 pagini, pentru a fi avute în vedere la corectură. De altfel, această lucrare suplimentară este identică în ambele lucrări, ceea ce demonstrează că au fost scrise în același timp și după aceiași sursă de inspirație.
Chiar dacă s-ar susține că acești doi elevi au învățat aceleași comentarii este imposibil ca din multitudinea de comentarii învățate să le rețină pe toate cuvânt cu cuvânt și astfel să fi făcut lucrări identice.
S-a constatat că și celelalte subiecte la limba română au fost rezolvate în același mod.
Este fără dubiu că lucrările la limba română ale numiților C. N. D. D. și C. N. C. C. au fost scoase din centrul de examen prin intermediul tatălui lor, inculpatul C. N. le-au fost date să fie refăcute.
Că s-au aflat în posesia lucrărilor în afara examenului rezultă din împrejurarea că au început scrierea subiectului III pe pagina 4/4 și au continuat pe paginile 5/7, 6/7 și 7/7 cu un conținut identic.
Este posibil să se fi completat tot în afara examenului și rezolvarea celorlalte subiecte având în vedere că unul dintre ei a fost prins copiind ceea ce denotă că nu știau rezolvarea și că lucrările sunt identice.
Că foaia suplimentară din mijloc a fost completată de cei doi elevi în afara examenului rezultă fără dubiu întrucât au fost contrafăcute semnăturile profesorilor supraveghetori I. O. și P. I., așa cum rezultă din raportul criminalistic nr._/01.09.2014 și declarațiile acestora care nu-și recunosc semnătura.
Din raportul criminalistic nr._/01.09.2014 rezultă că: semnăturile în litigiu de la rubrica semnătura din dreptului numelui I. O. de la pagina 1/7 de pe lucrarea scrisă pentru examenul de bacalaureat la limba și literatura română sesiunea iunie-iulie 2014 a numitului C. N. C. C. și de la pagina 1/7 de pe lucrarea scrisă pentru examenul de bacalaureat la limba și literatura română sesiunea iunie-iulie 2014 a numitului C. N. D. D. au fost executate de numita I. O..
Semnăturile în litigiu de la rubrica semnătura din dreptul numelui I. O. de la pagina 5/7 de pe lucrarea scrisă pentru examenul de bacalaureat la limba și literatura română sesiunea iunie-iulie 2014 a numitului C. N. C. C. și de la pagina 5/7 de pe lucrarea scrisă pentru examenul de bacalaureat la limba și literatura română sesiunea iunie-iulie 2014 a numitului C. N. D. D. nu au fost executate de numita I. O..
Nu s-a putut stabili scriptorul din considerentele prezentate în cuprinsul raportului, semnăturile fiind realizate prin imitație servilă.
În ceea ce privește semnătura profesorului supraveghetor P. I. deși aceasta nu și-o recunoaște nu s-a mai efectuat expertiza grafică, întrucât ar fi întârziat urmărirea penală și fiind fără relevanță, întrucât și dacă i-ar aparține nu înlătură certitudinea ca foaia de suplimentară a ambelor lucrări a fost scrisă în afara examenului și introdusă în foaia de concurs.
S-a ridicat și problema că pe foaia suplimentară rubrica nume și prenume asistent este completată de cei doi profesori supraveghetori, respectiv I. O. și P. I., fiind contrafăcută doar semnătura și cum a fost posibil, dacă acestea s-au întâmplat în afara examenului.
S-a constatat că în timpul examenului s-au cerut foi suplimentare, că profesorii supraveghetori și-au trecut doar numele și prenumele și nu au semnat.
Potrivit declarațiilor acestora, semnau și sigilau mai târziu și este foarte posibil ca frații C. să fi luat aceste foi suplimentare și să fi ieșit cu ele din clasă după examen.
Toți profesorii supraveghetori au declarat că în timpul examenului s-au cerut multe foi suplimentare și nu le-au ținut evidența, însă tot ceea ce s-a scris în timpul examenului au semnat.
S-a reținut că tot comisia de examen din care făcea parte și inculpatul U. V. a predat pe bază de semnătură profesorilor supraveghetori toate materialele necesare, respectiv foi de concurs, ciorne, etichete, însă după finalizarea examenului nu au mai inventariat foile albe rămase în săli, foile anulate, ciornele restituite ceea ce permitea sustragerea unor astfel de foi, pentru a fi completate ulterior și introduse în lucrări.
Procurorul a apreciat că cel care a procedat la introducerea foilor completate de C. D. D. și C. C. C. după examenul de limba română a fost inculpatul U. V. care deși nu a recunoscut, probele administrate în cauză, ar demonstra acest lucru.
În data de 06.07.2014, la ora 23:23, inculpatul U. V. i-a trimis inculpatului C. N. un mesaj cu următorul conținut: ,,Să facă contestație, lucrările au fost identice”. Or, nu avea de unde să știe că lucrările la limba română ale numiților C. D. D. și C. C. C. sunt identice, dacă nu a participat tocmai la înlocuirea foilor de mijloc.
A avut în vedere inculpatul că numitul C. D. D. a luat nota 6,70, iar C. C. C. a luat 8,45, deși lucrările ca și conținut au fost identice, însă au fost corectate de comisii diferite spre deosebire de matematică unde au fost corectate de aceeași comisie.
În mod normal dacă ar fi fost predate lucrările la limba română imediat după examen, acestea trebuiau să ajungă la aceeași comisie așa cum s-a întâmplat la matematică.
Și tot ca dovadă a implicației sale în acest examen susținut de C. D. D. și C. C. C. stă și împrejurarea că în data de 08.07.2014 inculpatul U. V. au purtat o discuție telefonică cu inculpatul C. N. al cărei conținut este redat în rechizitoriu.
S-a constatat că inculpații vorbeau cifrat referindu-se la contestația la limba română.
De altfel, inculpatul C. N. îl apelase pe inculpatul U. V. care nu-i răspundea, observându-se insistența și nerăbdarea acestuia în rezolvarea problemei.
Înaintea discuției telefonice sus-redate inculpatul U. V. i-a trimis inculpatului C. N. un mesaj cu următorul conținut: "Imediat, avem un consiliu de administrație"
S-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală în vederea identificării persoanei cu complicitatea căreia inculpatul U. V. a reușit să introducă lucrările refăcute la centrul de evaluare de la Liceul Tehnologic, unde s-au corectat.
S-a constatat că în cele trei zile în care s-au desfășurat probele la examenul de bacalaureat restaurantul R. a asigurat masa de prânz membrilor comisiei de examen de la Colegiul Național E. T. unde fii săi susținuseră examenul de bacalaureat.
Acordarea mesei comisiei de examen de care a beneficiat și inculpatul U. V. s-a făcut de inculpatul C. N. fără a percepe bani de la cei care au consumat.
De asemenea, același inculpat C. N. a asigurat și protocolul în sala în care comisia de examen se întrunea în timpul bacalaureatului, deși art. 95 din metodologia de organizare a examenului de bacalaureat interzice acest lucru.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 08.09.2014, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 348 din C.pr.pen. rap. la art. 207 alin. 4 din C.pr.pen., a menținut măsura controlului judiciar față de inculpații C. N. și U. V., iar prin încheierea nr. 92 din data de 17 octombrie 2014, judecătorul de cameră preliminară a respins contestațiile formulate de către inculpații C. N. și U. V., a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 313/P/2014 din data de 03.09.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecării cauzei privind pe inculpații P. C., P. E., C. N. și U. V..
Prin încheierea din data de 17.12.2014, s-a menținut măsura controlului judiciar față de inculpații U. V. și C. N..
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța de fond a constatat că prin ordonanța din data de 12.07.2014, P. de pe lângă Tribunalul Gorj s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar începând cu data de 12.07.2014, pe toată durata urmăririi penale, față de inculpații: C. N. - cercetat pentru săvârșirea inf. prev. de art. 290 Cod penal; R. G. A. - cercetat pentru săvârșirea inf. prev. de art. 289 Cod penal; U. V. - cercetat pentru săvârșirea inf prev. de art. 289 Cod penal.
Inculpaților li s-a impus ca, pe timpul cât se află sub control judiciar, să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la P. de pe lângă Tribunalul Gorj și la IPJ Gorj-Serviciul de Investigații criminale ori de câte ori sunt chemați;
b) să informeze de îndată P. de pe lângă Tribunalul Gorj și IPJ Gorj - Serviciul de Investigații criminale cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la IPJ Gorj - Serviciul de investigații criminale -Biroul supravegheri judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați.
d) să nu depășească limita teritorială a municipiului Tg-J., jud. Gorj, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului competent;
e) să nu se apropie de ceilalți inculpați și să nu comunice între aceștia direct sau indirect, prin orice modalitate;
f) să nu se apropie de martorii din cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, prin orice modalitate;
g) să comunice periodic IPJ Gorj - Serviciul de investigații criminale - Biroul supravegheri judiciare, conform programului de supraveghere, informații relevante despre mijloacele sale de existență;
h) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme;
Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Supravegherea respectării de către inculpați a obligațiilor care le revin pe durata controlului judiciar a fost realizată de IPJ Gorj - Serviciul de investigații criminale - Biroul supravegheri judiciare.
Prin ordonanța din data de 22.07.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, s-a dispus admiterea cererii formulate de inculpatul C. N. în dosarul nr. 313/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj și înlocuirea obligării de a nu părăsirii localitatea Tg-J., dispusă prin ordonanța cu același nr. din data de 12.07.2014, cu obligarea de a nu părăsi țara începând cu data emiterii acestei ordonanțe.
Ordonanța a fost comunicată Inspectoratului General al Poliției de Frontieră București, Direcției Generale de Pașapoarte București, Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date București, Inspectoratului General de Poliție București, Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj-Serviciul de investigații criminale - Biroul supravegheri judiciare și inculpatului C. N..
Prin ordonanța din data de 01.08.2014, P. de pe lângă Tribunalul Gorj a înlocuit obligația inculpatului U. V. de a nu părăsi localitatea Tg-J., cu obligația de a nu părăsi țara.
În conformitate cu dispozițiile art. 211, C.pr.pen., instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite în cauză condițiile prevăzute de lege pentru menținerea măsurii controlului judiciar față de inculpații C. N. și U. V., respectiv cele prev de art. 211 alin. 1 și 2 C. pr. pen., măsura preventivă fiind temeinică si legală.
Sub aspectul temeiniciei, a rezultat că există probe care au condus la suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpați ar fi săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, iar referitor la legalitatea măsurii preventive a inculpaților C. N. și U. V., s-a constatat că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual și impun în continuare măsura neprivativă de libertate menționată.
De asemenea, s-a constatat că menținerea măsurii preventive este necesară și în vederea bunei desfășurări a procesului penal, întrucât există riscul ca inculpații să influențeze administrarea probelor, având în vedere faptul că în acest moment cercetarea judecătorească se află în curs.
Măsura preventivă este în continuare proporțională cu gravitatea acuzațiilor, în sensul că inculpații sunt trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de dare și respectiv luare de mită, prev. de art. 289 și art. 290 din C.pen., cu un puternic impact asupra opiniei publice, de natură să afecteze încrederea cetățenilor cu privire la modul în care se desfășoară procesul de învățământ în țara noastră și de evaluare a elevilor aflați în diferite stadii ale procesului instructiv educativ.
S-a reținut totodată că prin cererea depusă la dosar la termenul din data de 03.06.2015, inculpatul C. N. a solicitat să i se încuviințeze să părăsească teritoriului României în perioada 14-22 iulie 2015, în vederea efectuării concediului de odihnă în G., motivând că până în prezent a respectat condițiile controlului judiciar.
Instanța de fond a apreciat că cererea inculpatului este întemeiată, privind o perioadă foarte scurtă de timp concret determinată în care acesta urmează să lipsească din țară, arătându-se în acest sens că, în situația în care, în perioada respectivă, s-ar acorda un termen de judecată inculpatul, acesta are apărător ales, care se va putea prezenta la termenul stabilit, neîmpietând în nici un mod desfășurarea procesului penal.
De asemenea, instanța de fond s-a arătat că, până în prezent, inculpatul a respectat obligațiile ce i-au fost impuse, s-a prezentat la toate termenele de judecată și cunoaște faptul că, în situația în care va încălca obligațiile impuse, va suporta consecințele legii.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație P. DE PE L. TRIBUNALUL GORJ, criticând-o pentru netemeinicie, susținând că în mod greșit Tribunalul Gorj a admis cererea formulată de intimatul inculpat și a încuviințat acestuia părăsirea teritoriului României în perioada 14 – 22 iulie 2015, în vederea efectuării concediului de odihnă în G., întrucât motivele instanței de fond nu se încadrează în cele prevăzute de lege, nefiind vorba despre o situație excepțională (stare de boală ce necesită tratament în străinătate) și, chiar dacă perioada de timp în care s-a permis deplasarea inculpatului este una scurtă, acest aspect nu este relevant în cauză.
Totodată, aspectul că inculpatul a respectat obligațiile ce i-au fost impuse, prezentându-se la toate termenele de judecată, nu se impunea a fi reținut de instanța de fond ca un fapt care să determine admiterea cererii, deoarece inculpatul trebuia să respecte acele obligații pentru a nu i se reține reaua-credință, cu consecința înlocuirii măsurii preventive cu o alta mai restrictivă de libertate.
În consecință, s-a solicitat desființarea încheierii instanței de fond și, în rejudecare, respingerea cererii de părăsire a teritoriului național formulată de inculpat.
Contestația este fondată.
Din considerentele încheierii pronunțată de instanța de fond se reține că, referitor la legalitatea măsurii preventive a intimatului inculpat C. N., temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual și impun în continuare măsura neprivativă de libertate menționată.
De asemenea, s-a constatat că menținerea măsurii preventive este necesară și în vederea bunei desfășurări a procesului penal, întrucât există riscul ca inculpații să influențeze administrarea probelor, având în vedere faptul că, în acest moment, cercetarea judecătorească se află în curs.
Mai mult, s-a apreciat că măsura preventivă este în continuare proporțională cu gravitatea acuzațiilor, în sensul că inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (alături de inc. U. V., trimis în judecată prin același rechizitoriu pentru infracțiunea de luare de mită), fapte cu un puternic impact asupra opiniei publice, de natură să afecteze încrederea cetățenilor cu privire la modul în care se desfășoară procesul de învățământ în țara noastră și de evaluare a elevilor aflați în diferite stadii ale procesului instructiv-educativ.
După argumentele expuse în sensul stării de fapt și a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată intimatul inculpat, în încheiere se consemnează că cererea inculpatului privind permisiunea părăsirii teritoriului național în vederea efectuării concediului de odihnă în G., este întemeiată, întrucât privește o perioadă foarte scurtă de timp, iar dacă în acest interval s-ar acorda un termen de judecată, inculpatul are apărător ales, care se va putea prezenta la termenul stabilit, neîmpietând în nici un mod desfășurare a procesului penal.
Argumentația este total lipsă de relevanță juridică, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art. 215 pct. 8 Cod procedură penală, în cursul urmăririi penale, procurorul care a luat măsura controlului judiciar poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanță, impunerea unor noi obligații pentru inculpat, ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, după audierea inculpatului.
A.. 9 stipulează că dispozițiile alin. 8 se aplică în mod corespunzător și în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecății, când Judecătorul de Cameră Preliminară ori instanța de judecată dispune, prin încheiere, la cererea procurorului sau a inculpatului ori din oficiu, după audierea inculpatului.
Or, motivele invocate de intimatul inculpat și însușite de instanța de fond sunt total neîntemeiate, argumentația în sensul admiterii cererii vizând părăsirea teritoriului național fiind în contradicție flagrantă cu motivele vizând menținerea măsurii preventive, proporționalitatea acesteia cu gravitatea acuzațiilor pentru care inculpatul este trimis în judecată și impactul social vizând faptele reținute în sarcina acestuia.
Dacă faptele pentru care a fost trimis în judecată se apreciază pe bună dreptate că au produs un impact social de natură să afecteze încrederea cetățenilor cu privire la modul în care se desfășoară procesul de învățământ și evaluarea elevilor aflați în diferite stadii ale procesului instructiv-educativ, instanța de fond nu motivează în nici un fel eventualul impact pe care l-ar avea asupra opiniei publice încuviințarea cererii c vizând prăsirea teritoriului național de către intimatul inculpat.
Și aceasta nu ca urmare a apariției unor motive temeinice care să justifice cererea, ci în vederea efectuării concediului de odihnă în G., deși intimatul ar fi putut să formuleze o cerere de încuviințare a efectuării concediului în România.
Mai mult, motivația vizând eventuala prezență a apărătorului ales al inculpatului în situația în care în perioada respectivă s-ar acorda un termen de judecată, este de asemenea nerelevantă, cunoscut fiind faptul că, în mod frecvent și justificat de altfel, avocații formulează cereri în perioada respectivă, motivând că se află în concediul legal de odihnă.
Pentru aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 215 alin. 8 și 9 Cod procedură penală, instanța de control apreciază că în mod nelegal dar și netemeinic a fost încuviințată cererea formulată de intimat privind părăsirea teritoriului național pentru efectuarea concediului de odihnă în străinătate, urmând să se dispună admiterea contestației Parchetului de pe lângă Tribunal Gorj, să se desființeze încheierea instanței de fond, în parte și să se respingă cererea privind părăsirea teritoriului național de către intimatul inculpat.
Se vor menține celelalte dispoziții ale încheierii.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestația formulată de P. DE PE L. TRIBUNALUL GORJ împotriva Încheierii din data de 03 iunie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul cu nr._, privind pe intimatul - inculpat C. N..
Desființează încheierea instanței de fond și respinge cererea privind părăsirea teritoriului național de către inculpat, în perioada 14 - 22 iulie 2015, pentru efectuarea concediului de odihnă în G..
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Iunie 2015.
Președinte,
C. M.
Grefier,
R. F.
Red. jud. C. M.
Jud. fond: D-tru. P.
Tehnored.: 4 + 1 ex./A.T. - 17 Iunie 2015
| ← Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr.... | Lovirea sau alte violenţe (art. 180 C.p.). Decizia nr.... → |
|---|
