Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 592/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 592/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 17-12-2015 în dosarul nr. 592/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 592/2015
Ședința publică de la 17 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. G.
Grefier M. N.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror D. S. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C.
****
Pe rol judecarea contestatiei formulată de condamnatul-contestator G. ( fost S. ) O., împotria sentintei penale nr.789/12.11.2015, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns condamnatul-contestator, G. ( fost S. ) O. personal si asistat de avocat R. O., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, după care
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 356 alin 2 Cpp, a dat posibilitatea apărătorului ales să ia legătura cu inculpatul.
Nemaifiind alte cereri de formulat si nici exceptii de ridicat, C., apreciind cauza în stare de solutionare, a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat R. O., având cuvântul, a solicitat admiterea contestatiei formulată de condamnatul-contestator, desfiintarea sentintei atacate si pe fond, admiterea contestatiei așa cum a fost formulată, în sensul reducerii pedepsei, invocând că la data condamnării inculpatul se afla in Italia, unde a fost retinut în vederea extrădării. Din pedepasa de 4 ani închisoare nu a fost dedusă perioada de timp petrecută în P. din Velletri, de la data de 27.06.2014 până la data de 05.11.2014, când a fost extrădat în România în vederea executării mandatului de 4 ani.
Solicită deducerea din pedeapsa de 4 ani a perioadei invocată mai sus, cât timp a fost detinut în Italia în vederea extrădării.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat respingerea contestatiei ca nefondată cu obligarea contestatorului la cheltuieli de judecată. A sustinut că tribunalul corect a dedus perioadele si nu există temei pentru a se deduce perioada invocată.
Contestatorul-condamnat, în ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu sustinerile apărătorului său.
CURTEA.
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.789/12.11.2015, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._ a fost admisă contestația la executare formulată de către G. O., (fost S.), fiul lui G. si Liudmila, nascut la data de 15.01.1986, cu domiciliul in C., B dul Oltenia nr 26, ., CNP_, in prezent detinut in P. Pelendava.
În baza art.598 alin.1 lit.d C.pr.pen. raportat la art.15 alin.1 din Legea nr.302/2004 republicată a fost dedusă din durata pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.50/21.06.2012 a Tribunalului D., rămasă definitivă prin decizia penală nr.3510/12.11.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, durata arestului efectuat în străinătate de la data de 27.06.2014 la data de 13.08.2014 și de la data de 26.10.2014 până la data de 05.11.2014.
Dispus rectificarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 69/2012 din 13.11.2013 conform prezentei hotărâri.
În baza art.275 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare în cuantum de 500 lei au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, petentul G. O. (fost S.) a formulat contestație la executare, în motivarea solicitând a se dispune de către instanța de judecata deducerea din pedeapsa de deducerea din pedeapsa de 4 ani a perioadei de la 27.06.2014 pana la data de 05.11.2014, cat timp a fost deținut in Italia in vederea extrădării, anularea mandatului pe care il executa condamnatul in prezent si emiterea unui nou mandat de executare.
In fapt, petentul a arătat faptul că a fost condamnat de catre Tribunalul D. prin sentința nr 50 din data de 21.06.2012 la pedeapsa de 3 ani închisoare cu aplicarea art. 81 C.p., iar prin hotărârea nr. 46 din 13.02.2013 a Curtii de A. C. a fost admis apelul DIICOT – C. si a fost condamnat la 4 ani închisoare in regim de detenție, hotărâre menținută si de către Înalta Curte de Casație si Justiție prin respingerea recursului declarat de inculpat.
Petentul a mai arata faptul că la data condamnării sale, acesta se afla in Italia, fiind emis mandatul de 4 ani închisoare, fiind reținut in Italia in vederea extrădării.
Astfel, petentul a arătat in cuprinsul cererii formulate, faptul că, din pedeapsa de 4 ani închisoare, nu a fost dedusa perioada cat timp a fost deținut in P. din Velletri, respectiv de la data de 27.06.2014 pana la data de 05.11.2014, când a fost extrădat in România in vederea executării mandatului de 4 ani închisoare.
La cererea formulata, petentul a atașat hotărârea Tribunalului D., hotărârea Curții de A. C. si certificatul de detenție din Italia tradus.
In vederea soluționării cauzei, la termenul de judecata din data de 11 iunie 2015, instanța a dispus citarea petentului condamnat la locul de deținere si emiterea unei adrese către P. Pelendava pentru a se comunica copia mandatului de executare a pedepsei închisorii privind pe petentul condamnat G. O. precum si data încarcerării sale.
La solicitarea instanței, P. Pelendava a înaintat adresa nr.V2_/PPDJ/19.06.2015 însoțita de mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 69/2012 din 13.11.2013.
De asemenea, la termenul de judecata din data de 25 iunie 2015, instanța a dispus emiterea unei adrese către Inspectoratul General al Poliției Române - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - BIROUL SIRENE- in vederea comunicării perioadei in care petentul G. (fost S.) O. a fost arestat in Italia in vederea extrădării pentru executarea pedepsei de 4 ani închisoare conform mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 69/2012 din 13.11.2013 emis in baza sentinței penale nr. 50 din 21.06.2012 a Tribunalului D..
La data de 04.11.2015 C. de A. din R., prin intermediul Ministerului Justitiei a înaintat informațiile solicitate de instanța.
Analizând contestația la executare formulată de petentul condamnat G. O.( fost S.), instanța a constatat că aceasta este întemeiată, motiv pentru care urmează a o admite pentru următoarele considerente:
Prin sentința penală nr. 50/21 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul D. rămasă definitivă prin decizia penală nr.3510/12.11.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost condamnat inculpatul G.( fost S.) O. la pedeapsa 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.d e art.64 lit.a teza a II a și b C.pen în baza acestei sentințe fiind emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.69/2012 din 13.11.2013( fila 18).
Potrivit adreseinr.V2_/PPDJ/19.06.2015 a Penitenciarului Pelendava, contestatorul se află încarcerat în România din data de 06.11.2014.
Contestatorul a depus odată cu cererea de contestație la executare și un certificat de detenție, emis de Ministerul Justiției, P. din Velletri( fila 5).
Pentru lămurirea situației juridice a contestatorului, instanța a dispus emiterea unei adrese către Minsterul Justiției din Italia, pentru a comunica în cazul petentului G.( fost S.) O. perioada în care acesta a fost arestat în Italia în vederea extrădării pentru executarea pedepsei de 4 ani închisoare conform mandatului de executare a pedepsei nr.69/2012.
Prin adresa MP-5666-2014-CS, C. de A. R., a comunicat instanței că numitul G. a fost arestat la data de 27.06.2014, prin sentința din 13.08.2014 a acestei Curți de A. s-a dispus predarea acestuia către Autoritățile judiciare române în baza MAE emis pe numele acestuia la data de 16.01.2014 de către Tribunalul D.. Predarea acestuia a fost în același timp suspendată prin aceeași sentință, deoarece condamnatul se afla în executarea altei condamnări pronunțate de către Autoritățile judiciare italiene( hotărârea de contopire din data de 26.10.2010 pronunțată de P. de pe lângă Tribunalul R.). Prin urmare, s-a dispus și suspendarea măsurii preventive emise pe numele acestuia, care a fost ulterior reactivată la data de 26.10.2014, pentru a garanta predarea acestuia către Autoritățile judiciare române care l-au preluat în data de 05.11.2014. Prin urmare respectivul a fost reținut în Italia în baza mandatului european de arestare emis în baza sentinței instanței române de la data de 27.06.2014 până la data de 13.08.2014 și de la data de 26.10.2014 până la data de 05.11.2014, dată când a fost predat către Autoritățile judiciare române ( fila 66).
Analizând actele depuse, instanța constată că prin sentința penală nr. 50/21 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul D. rămasă definitivă prin decizia penală nr.3510/12.11.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost condamnat inculpatul G.( fost S.) O. la pedeapsa 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.d e art.64 lit.a teza a II a și b C.pen pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 alin.1 și alin.2 din legea nr.678/2001.
În baza acestei hotărâri a fost emis mandatul de arestare nr.69/2011 din 13.11.2013( fila 39), ulterior fiind emis și mandat european de arestare pe numele acestuia.
În baza acestui mandat european de arestare, contestatorul a fost reținut și arestat în Italia în perioada 27.06.2014 la data de 13.08.2014 și de la data de 26.10.2014 până la data de 05.11.2014( data predării către România, dată la care a și început executarea mandatului nr. 69/2011 din 13.11.2013).
Prin urmare față de cele arătate mai sus, instanța a reținut că numitul G.( fost S.) O. aflat în prezent în executarea mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. nr.69/2011 din 13.11.2013, pentru o pedeapsă de 4 ani închisoare, a fost arestat preventiv în perioada 27.06.2014 la data de 13.08.2014 și de la data de 26.10.2014 până la data de 05.11.2014, în Italia în vederea predării către România.
Având în vedere dispozițiile art.15 alin.1 din legea nr.302/2004 republicată, potrivit căreia " durata pedepselor și măsurilor privative de libertate, în îndeplinirea unei cereri formulate de autoritățile române în temeiul prezentei legi este luată în calcul în cadrul procedurii penale române și se compută din durata pedepsei aplicate de instanțele române" precum și dispozițiile art.73 alin.1 N.C.pen., instanța a apreciat contestația la executare ca întemeiată.
Pentru aceste motive, s-a dedus din durata pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.50/21.06.2012 a Tribunalului D., rămasă definitivă prin decizia penală nr.3510/12.11.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, durata arestului efectuat în străinătate de la data de 27.06.2014 la data de 13.08.2014 și de la data de 26.10.2014 până la data de 05.11.2014.
S-a dispus rectificarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 69/2012 din 13.11.2013 conform prezentei hotărâri.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul G. O. solicitând admiterea contestatiei formulată de condamnatul-contestator, desfiintarea sentintei atacate si pe fond, admiterea contestatiei așa cum a fost formulată, în sensul reducerii pedepsei, invocând că la data condamnării inculpatul se afla in Italia, unde a fost retinut în vederea extrădării. Din pedepasa de 4 ani închisoare nu a fost dedusă perioada de timp petrecută în P. din Velletri, de la data de 27.06.2014 până la data de 05.11.2014, când a fost extrădat în România în vederea executării mandatului de 4 ani.
Solicită deducerea din pedeapsa de 4 ani a perioadei invocată mai sus, cât timp a fost detinut în Italia în vederea extrădării.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de A. C. la data de 08.12.2016.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate de către contestator și în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, C. constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 598 C.p.p., contestația contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă, b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare, c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare, d) când se invocă amnistia, grațierea, prescripția sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării.
Conform art. 598 C.p.p. contestația la executare este procedeul jurisdicțional de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare sau executarea efectivă a hotărârilor penale.
Critica contestatorului ce se referă la faptul că instanța de fond nu a dedus din durata pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.50/21.06.2012 a Tribunalului D., rămasă definitivă prin decizia penală nr.3510/12.11.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție perioada de timp petrecută în P. din Velletri, de la data de 27.06.2014 până la data de 05.11.2014, când a fost extrădat în România,este nefondată.
Potrivit art.15 alin.1 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, articol ce se referă la computarea arestării ,, Durata arestului efectuat în străinătate în îndeplinirea unei cereri formulate de autoritățile române în temeiul prezentei legi este luată în calcul în cadrul procedurii penale române și se compută din durata pedepsei aplicate de instanțele române,,.
În mod corect instanța de fond a dedus din durata pedepsei de 4 ani închisoare, durata arestului efectuat în străinătate de la data de 27.06.2014 la data de 13.08.2014 și de la data de 26.10.2014 până la data de 05.11.2014,în baza mandatului european de arestare emis urmare a mandatului de arestare nr.69/2011 din 13.11.2013.
Din datele furnizate de autoritățile judiciare italiene rezultă că prin sentința din 13.08.2014 a Curți de A. din R. s-a dispus predarea contestatorului condamnat către Autoritățile judiciare române în baza MAE emis pe numele acestuia la data de 16.01.2014 de către Tribunalul D., predare care a fost suspendată prin aceeași sentință, deoarece condamnatul se afla în executarea altei condamnări pronunțate de către Autoritățile judiciare italiene fiind ulterior reactivată la data de 26.10.2014, pentru a garanta predarea acestuia către Autoritățile judiciare române care l-au preluat în data de 05.11.2014.
Pentru aceste considerente în temeiul dispozițiilor art.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cod pr.penală, art.598 C.p.p va respinge contestația formulată de contestatorul condamnat G. O. împotriva sentintei penale nr.789/12.11.2015, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, ca nefondată.
În temeiul art.275 alin.2 C.p.p va obliga contestatorul la 50 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația formulată de contestatorul condamnat G. O. împotriva sentintei penale nr.789/12.11.2015, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, ca nefondată.
În temeiul art.275 alin.2 C.p.p obligă contestatorul la 50 lei cheltuieli judiciare statului
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Decembrie 2015:
Președinte,
I. G.
Grefier,
M. N.
Red.jud.I.G.
j.f.G.A.
M.N/I.B./19.01.2016
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1564/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
