Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 2148/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2148/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-10-2012 în dosarul nr. 2148/2012
Dosar nr._ - 2151 cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 2148
Ședința publică de la 24 Octombrie 2012
PREȘEDINTE D. F. - Judecător
Judecător V. T.
Judecător G. C.
Grefier M. I.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. S., de la P. de pe lângă Curtea de Apel C..
......................
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin Încheierile de amânare a pronunțării din data de 09 octombrie 2012, respectiv 22 octombrie 2012, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect recursurile promovate de P. DE PE L. T. G. și partea civilă . - prin administrator Pitropu T. -, împotriva deciziei penale nr. 56 de la 09 iunie 2011 pronunțată de T. G., în dosarul cu nr._, privind pe intimații - inculpați P. R., M. G. C., O. G. și T. C..
La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită la data dezbaterilor, consemnate prin Încheierea de amânare a pronunțării din data de 09 octombrie 2012.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față;
Reține că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr._, petenta S.C. ,,A. P." S.R.L. - prin administrator Pitropu T. - a formulat plângere împotriva Ordonanței de respingere a plângerii nr.689/II/2/2007 dată de P. de pe lângă Judecătoria Motru, în contradictoriu cu intimații P. R., M. G. C., O. G. și T. C., motivând că ordonanța de respingere a plângerii este netemeinică și nelegală, întrucât dosarul cauzei conține suficiente documente probatorii care atestă săvârșirea infracțiunilor de delapidare de către intimații P. R., M. G. C., O. G. și T. C..
P. sentința penală nr. 7 din 10.01.2008 a Judecătoriei Motru, a fost respinsă plângerea formulată de petenta S.C. A. P. S.R.L., fiind menținută ca temeinică și legală ordonanța din 01.08.2007 dată de P. de pe lângă Judecătoria Motru în dosarul nr. 871/P/2006.
Împotriva sentinței penale nr. 7 din 10.01.2008 a Judecătoriei Motru, petenta S.C. A. P. S.R.L. a formulat recurs, iar prin Decizia nr. 171 din 10.03.2008 a Tribunalului G., a fost admis recursul declarat de către recurenta petentă S.C. A. P. S.R.L., hotărârea fiind casată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, care a înregistrat-o sub nr. 3347._, iar prin sentința nr. 252 din 01.07.2008, a fost respinsă plângerea formulată de petenta S.C. A. P. S.R.L., fiind menținută ca temeinică și legală ordonanța din 01.08.2007 dată de P. de pe lângă Judecătoria Motru în dosarul nr. 871/P/2006.
Împotriva sentinței penale nr. 252 din 01.07.2008 a Judecătoriei Motru, petenta S.C. A. P. S.R.L. a formulat recurs, iar prin Decizia nr. 753 din 08.10.2008 a Tribunalului G., a fost admis recursul declarat de către recurenta petentă S.C. A. P. S.R.L., sentința fiind casată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, ce a fost îndrumată ca, în rejudecare, să facă aplicarea dispozițiilor 278 indice 1 alin. 8 lit. c Cod procedură penală.
Judecătoria Motru a înregistrat cauza sub nr._ /2010 și soluționând-o prin sentința penală nr. 149 din 19.05.2010, în baza art. 215 indice1 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a și 76 Cod penal, a condamnat pe inculpații P. R., fiul lui C. și I., născut la 05.04.1974, în Tg. J., jud. G., domiciliat în ., M. G. C., fiul lui N. și F., născut la 18.02.1978, în Motru, jud. G., domiciliat în com. Dragotești, ., O. (fost PÎRȚAICHE) G., fiul lui G. și N., născut la 29.01.1975, în ., domiciliat în . și T. C., fiul lui A. și V., domiciliat în com. Dragotești, ., la câte 1 lună închisoare fiecare.
În baza art.11 lit. a Cod procedură penală raportat la art.10 lit. a Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul P. R. pentru fapta prevăzută de art. 290 Cod penal și au fost interzise inculpaților P. R., M. G. C., O. G. și T. C. drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepselor de câte o lună închisoare, pentru fiecare dintre cei patru inculpați, pentru o perioadă de 2 ani și o lună ce constituie termen de încercare pentru inculpați, stabilit în condițiile art. 82 Cod penal; în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendării condiționate a executării pedepselor cu închisoare, iar în baza art. 359 Cod procedură penală, a fost atrasă atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art.14 și 346 Cod procedură penală, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. A. P. S.R.L. Tg. J. (cu sediul în Tg. J., .. 2, ., jud. G.).
Inculpații au fost obligați la plata de despăgubiri civile către partea civilă, după cum urmează: O. G. (fost Pîrțaiche) - 22.067,32 lei; P. R. - 24.153,68 lei; M. C. - 9.979,90 lei; T. C. - 5.388,10 lei.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpații au fost obligați la câte 300 lei fiecare cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că potrivit dispozițiilor art. 278 indice 1 alin. 9 Cod procedură penală, în situația admiterii plângerii, desființării soluției procurorului și reținerea spre judecată, actul de sesizare a instanței îl constituie plângerea persoanei ale cărei interese legitime au fost vătămate, iar în speță, instanța s-a pronunțat asupra infracțiunilor prevăzute de art. 215 indice 1 Cod penal privind pe inculpații M. G. C., O. (fost Pîrțaiche) G. și T. C. și asupra infracțiunilor prevăzute de art. 215 indice 1 Cod penal și 290 Cod penal privind pe inculpatul P. R..
La data de 15.09.2006 și 07.03.2007 s-a început urmărirea penală împotriva celor 4 inculpați, reținându-se în sarcina acestora că, în cursul anului 2006, în perioada în care au fost gestionari la S.C. A. P. S.R.L., de pe raza localității Dragotești, având ca obiect colectarea deșeurilor de fier vechi, inculpații M. G. C., O. G. și T. C., au sustras din gestiune sume de bani și marfă în valoare de 46.845, 12 lei iar inculpatul P. R. și-a însușit suma de 19.750,55 lei din gestiune, completând dispoziții de plată cu mențiuni ce nu corespund realității.
În ce privește cele 4 infracțiuni prevăzute de art. 215 indice 1 Cod penal, delapidare, s-a reținut că în cursul urmăririi penale a fost efectuată o expertiză specialitatea contabilă, raportul de expertiză fiind întocmit și depus la dosarul cauzei de către d-l expert N. V., din concluziile căreia a rezultat că inculpații au creat societății S.C. A. P. S.R.L. prejudicii, reprezentând avansuri primite de la casieria unității pentru achiziții de fier vechi nejustificate prin achizițiile efectuate (fila 161 din dosarul de urmărire penală).
Din materialul probator a rezultat că sumele de bani primite și nefolosite trebuiau depuse la casierie, pentru care inculpații primeau chitanțe pentru restituire avansuri spre decontare nefolosite.
Prejudiciul cauzat părții vătămate de către fiecare inculpat s-a prezentat astfel: O. G. (fost Pîrțaiche) – 22.067,32 lei; P. R. – 24.153,68 lei; M. C. – 9.979,90 lei și T. C. 5.388,10 lei.
Din contractele de muncă și fișele posturilor depuse la filele 115-121 din dosarul de urmărire penală a rezulat că inculpatul P. R. a avut calitatea de salariat al S.C. A. P. S.R.L. în funcția de gestionar, începând cu data de 01.02.2006.
În ce privește pe inculpații O. G., M. C. și T. C., aceștia au fost angajați la S.C. A. P. S.R.L. după cum urmează: M. C. conform contractului de muncă înregistrat la I.T.M. G. sub nr._ din 30.05.2006 cu începerea activității din 10.05.2006; Pîrțaiche G. conform contractului de muncă înregistrat la I.T.M. G. din data de 09.02.2006, cu începerea activității din 01.02.2006 și T. C. conform contractului de muncă înregistrat la I.T.M. G. în data de 26.09.2006 cu începerea activității din 25.09.2006.
În ce privește pe O. G., prin actul adițional înregistrat la I.T.M. G. s-a modificat felul muncii (ocupația) începând cu data de 01.03.2006 din muncitor necalificat în lucrător gestionar, aspect ce a rezultat din raportul de inspecție fiscală încheiat la 11.12.2006 (filele 229-247 din dosarul de urmărire penală).
În ce privește infracțiunea prevăzută de art. 290 Cod penal reclamată de partea vătămată la adresa inculpatului P. R., s-a reținut că, în cursul urmăririi penale a fost efectuat un raport de constatare tehnico-științifică, raport care a avut de stabilit cui aparțin semnăturile de la capitolul „Date suplimentare privind beneficiarul sumei”, rubrica „Semnătura”, precum și dacă semnăturile respective puteau fi executate de numitul P. R. (filele 69-73 din dosarul de urmărire penală). Din concluziile acestui raport de constatare a rezultat că semnăturile în litigiu, de la capitolul „Date suplimentare privind beneficiarul sumei”, rubrica „Semnătura”, nu aparțin numiților Pîrțaiche G. și P. R.. Același raport a concluzionat că aceste semnături au fost executate probabil de Pîrțaiche G. însă, având în vedere caracteristicile semnăturilor în litigiu, nu s-a putut stabili cu exactitate scriptorul executant al acestora (fila 73 din dosarul de urmărire penală).
În drept, instanța de fond a reținut că faptele inculpaților P. R., M. G. C., O. G. (fost Pîrțaiche) și T. C. (care în perioada cât au fost angajați în funcția de gestionari în cadrul părții vătămate S.C. A. P. S.R.L. și-au însușit și folosit în interesul propriu ori pentru alții sume de bani pe care le gestionau, creând părții vătămate prejudiciile stabilite prin raportul de expertiză efectuat în cursul urmăririi penale), realizează conținutul constitutiv al infracțiuni de delapidare prevăzută de art. 2151 alin. 1 C.p., pentru care au fost condamnați la pedeapsa închisorii și întrucât cei 4 inculpați au avut o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunii, s-a reținut în sarcina fiecăruia dintre aceștia circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a Cod penal.
Instanța de fond a constatat îndeplinite condițiile cerute de lege pentru suspendarea condiționată a executării pedepselor cu închisoare aplicate inculpaților, în sensul că nici unul dintre cei 4 inculpați nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, pedeapsa aplicată prin prezenta sentință este închisoarea mai mică de 3 ani, așa încât scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.
În ce privește infracțiunea prevăzută de art. 290 Cod penal, reclamată în sarcina inculpatului P. R., în baza art. 11 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală, instanța de fond a dispus achitarea acestuia.
Referitor la acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. A. P. S.R.L., s-a reținut de prima instanță că, în ședința publică din 18.03.2009, această societate - prin administrator Pitropu T. - s-a constituit parte civilă cu suma rezultată din raportul de expertiză, pentru fiecare dintre cei 4 inculpați și cum, prin raportul de expertiză întocmit în cauză de către d-l expert N. V., au fost stabilite prejudiciile cauzate părții vătămate de către fiecare dintre inculpați prin săvârșirea infracțiunilor de delapidare, în baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, s-a dispus admiterea acțiunii civile și obligarea inculpaților la plata de despăgubiri civile, conform raportului de expertiză.
Împotriva hotărârii primei instanțe au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Motru, inculpații P. R., M. G. C., O. G.,T. C. și partea civilă S.C. A. P. S.R.L.
P. apelul Parchetului s-au invocat trei motive de apel: motivul de apel referitor la condamnarea greșită a inculpaților pentru infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 2151 C.p. nu a mai fost susținut de procurorul de ședință care a arătat că în urma probelor administrate în apel (așa cum s-a cerut lămurirea cauzei sub aspectul vinovăției inculpaților ce a constituit al doilea motiv scris de apel ), s-a făcut dovada infracțiunii de delapidare pentru care a solicitat schimbarea încadrării juridice din art. 2151 C.p. în art. 215 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 41-42 C.p. pentru toți inculpații (acesta constituind cel de al treilea motiv scris de apel invocat), în cauză făcându-se dovada că aceștia și-au însușit în mod repetat sume de bani aparținând părții civile.
Inculpații au criticat sentința susținând oral prin apărătorii lor că nu au comis infracțiunea de delapidare, întrucât la nivelul societății nu a existat un sistem corect de predare primire a bunurilor gestionate.
La rândul său, partea civilă a criticat sentința susținând că pedepsele aplicate inculpaților sunt simbolice impunându-se majorarea lor și executarea în regim de detenție.
P. decizia penală nr. 56 din 09 iunie 2011, T. G. a decis: admiterea apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Motru și de inculpații P. R., M. G. C., O. G. și T. C., desființarea sentinței și, în rejudecare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen., au fost achitați inculpații pentru infracțiunea de delapidare prev. de art. 2151 C.pen., menținându-se dispozițiile din sentința apelată referitoare la achitarea inculpatului P. R. în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a C.pr.pen., pentru infracțiunea prev. de art. 290 C.pen.
Suma de 300 lei onorariu apărător oficiu pentru inculpatul M. Gh. C., s-a dispus a fi avansată către Baroul G., din fondurile M.J.L.C.
A fost respins ca nefondat apelul părții civile . Tg.J. și a fost obligată această parte civilă la 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel instanța de apel a constatat în esență că, în stabilirea vinovăției celor patru inculpați, instanța de fond a reținut doar concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cursul urmăririi penale, din care a rezultat că aceștia au creat părții civile un prejudiciu în sumă de 61.589 lei reprezentând avansuri primite de la casieria unității pentru achiziții de fier vechi, nejustificate prin achizițiile efectuate.
Nefiind o evidență clară în actele contabile ale societății privind cantitățile de fier vechi intrate și ieșite, instanța de fond control a arătat că nu se poate reține că sumele de bani nejustificate de către inculpați au fost însușite de aceștia, pentru a ne afla în prezența infracțiunii de delapidare, situație cu privire la care inculpatul P. R. a declarat în mod constant că, pe toată perioada cât a lucrat ca gestionar la S.C. A. P. S.R.L, a primit pe bază de ordin de plată sume de bani pentru achiziționarea de fier vechi din care dădea și la alți gestionari pentru a achiziționa fier vechi, cât și pentru salarii, având acordul administratorului societății în acest sens.
Din probele administrate (declarații de inculpați, martori și cele două rapoarte de expertiză contabilă), nu au rezultat elemente de însușire a sumelor de bani constatate lipsă, neexistând o evidență contabilă clară cu privire la folosirea sumelor primite de inculpați, dubiul profitând acestora și, prin urmare, nu s-a putut reține că au comis infracțiunea de delapidare, lipsind latura obiectivă a acesteia, în cauză putând fi angajată răspunderea patrimonială a inculpaților și nicidecum răspunderea penală.
Nesubzistând infracțiunea de delapidare, instanța de apel a apreciat că nu se mai poate pune problema schimbării încadrări juridice a acesteia, așa cum s-a solicitat de procuror, respectiv din art. 2151 alin. 1 C.p., în art. 215 alin. 1 cu aplic. art. 41-42 C.p.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs atât P. DE PE L. T. G., cât și partea civilă . - prin administrator Pitropu T..
Ministerul Public a criticat hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate, susținând în esență că:
- încadrarea juridică dată faptei săvârșită de către cei patru inculpați este greșită, deoarece în mod greșit nu s-a reținut forma continuată a infracțiunii de delapidare, respectiv aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal;
- instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la cererea procurorului, de schimbare a încadrării juridice, cererea fiind formulată în ședința publică din data de 02 mai 2011. În acest sens s-a arătat că deși la judecarea cauzei în apel, instanța a respectat dispozițiile art. 334 cod procedură penală, totuși a omis în final să se pronunțe cu privire la această cerere a reprezentantului Ministerului Public;
- în mod nelegal instanța de apel nu a soluționat latura civilă a cauzei, respectiv nu s-a pronunțat cu privire la despăgubirile civile solicitate de partea civilă ..R.L., ce fuseseră acordate de instanța de fond. Astfel, s-a arătat că, în cazul dedus judecății, dispunând achitarea inculpaților pentru incidența cazului prev de art. 10 lit. d cod procedură penală, potrivit dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. a rap la art. 346 cod procedură penală, instanța de apel trebuia să se pronunțe prin aceeași hotărâre și cu privire la acțiunea civilă;
- decizia dată în apel este nemotivată, apreciind astfel că această motivare este incompletă;
- instanța de apel nu a dispus cu privire la toate cheltuielile judiciare avansate de stat, în conformitate cu dispozițiile art. 349 cod procedură penală rap la art. 192 cod procedură penală, deoarece, în afara altor cheltuieli procedurale, s-a avansat din fondurile statului în faza apelului și suma de 400 lei reprezentând diferență onorarii experți (ordin de plată - fila 181).
Partea civilă . a susținut în esență că hotărârea pronunțată de instanța de apel este nelegală, deoarece s-a făcut o greșită încadrare juridică faptelor săvârșite de inculpați, fără reținerea dispozițiilor art. 41 alin. 2 cod penal, în condițiile în care, probele administrate în cauză au dovedit fără putință de tăgadă activitatea infracțională a inculpaților, care au comis la intervale diferite de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, acțiuni sau inacțiuni care reprezintă aceeași infracțiune.
De asemenea, s-a arătat că instanța de apel nu a soluționat latura civilă a cauzei. Astfel, deși s-a constituit parte civilă - prin administrator Pitropu T. și instanța de fond a dispus condamnarea inculpaților și obligarea acestora la despăgubiri civile, instanța de apel, chiar și în situația în care a dispus achitarea celor patru inculpați, trebuia să soluționeze acțiunea civilă prin aceeași hotărâre.
În final, a arătat că motivarea hotărârii instanței de apel este una lapidară cu privire la achitarea inculpaților, motivând într-o singură frază care au fost considerentele care au condus la această soluție.
Recursurile sunt fondate, pentru următoarele motive:
Curtea constată că atât instanța de fond cât și cea de apel au reținut că cei patru inculpați, în cursul anului 2006, în calitate de gestionari ai părții civile ., au efectuat acte de dispoziție care ar fi produs prejudicii acestei părți civile.
Ori, se constată că fiecare dintre inculpații intimați, în baza aceleiași rezoluții și în calitate de gestionari ai părții civile, la diferite intervale de timp, au făcut acțiuni care ar prezenta, fiecare în parte, conținutul infracțiunii de care sunt acuzați, respectiv aceea de delapidare.
În consecință, nemenționarea acestor acte repetate printr-o încadrare juridică cu privire la care s-a dispus achitarea, este nelegală și, în baza art. 334 cod procedură penală, se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev de art. 2151 alin. 1 cod penal, în infracțiunea prev de art. 2151 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal.
Constatându-se însă că nu există probe certe care să conducă la concluzia că inculpații și-au însușit pentru sine sau pentru altul bunuri ori bani din gestiune - actele contabile și declarațiile martorilor, ale reprezentantului părții civile, coroborate cu cele ale inculpaților nefăcând dovada decât a existenței unei lipse în gestiunea fiecărui inculpat, fără să arate și cauze acestei lipse - fiecare inculpat urmează a fi achitat în baza art. 11 alin. 2 lit. a rap la art. 10 lit. d cod procedură penală, pentru infracțiunea prev de art. 2151 alin. 1 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal.
Constatând că, în caz de achitare, instanța trebuie să se pronunțe și asupra laturii civile și poate să oblige la repararea pagubei materiale, potrivit legii civile, în cazul achitării pentru că lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, Curtea reține, pe de o parte, existența certă a prejudiciului produs de fiecare inculpat în dauna părții civile, cât și, pe de altă parte, a legăturii de cauzalitate între acest prejudiciu și activitatea necorespunzătoare a inculpaților, menținând dispozițiile privind obligarea fiecărui inculpat la plata despăgubirilor civile către partea civilă.
Este fondată și critica privind omisiunea pronunțării cu privire la toate cheltuielile judiciare, respectiv cu privire la plata suplimentului de expertiză efectuat în apel și, în raport de dispozițiile art. 192 alin. 3 cod procedură penală, acestea vor rămâne în sarcina statului, ele fiind dispuse din oficiu de instanță, iar în sarcina părților nereținându-se culpa procesuală, situație identică și cu privire la obligarea părții civile la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare, în apel.
Existând cazul de casare prev de art. 3859 alin. 1 pct. 17 și 172 cod procedură penală, se vor admite ca fondate recursurile, în baza art. 38515 alin. 1 pct. 2 lit. d cod procedură penală și se va modifica decizia pe latură penală și pe latură civilă, în sensul celor motivate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare din recurs, în sumă de 320 de lei, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul Ministerului Public - P. DE PE L. T. G. - și al părții civile . - prin administrator Pitropu T. -, împotriva deciziei penale nr. 56 de la 09 iunie 2011 pronunțată de T. G., în dosarul cu nr._, privind pe intimații - inculpați P. R., M. G. C., O. G. și T. C..
Casează decizia penală nr. 56 de la 09 iunie 2011 pronunțată de T. G. și sentința penală nr. 147 de la 19 mai 2011 a Judecătoriei Motru, pe latură penală și civilă.
În baza art. 334 cod proc penală;
Schimbă încadrarea juridică dată faptelor inculpaților P. R., M. G. C., O. G. și T. C., din infracțiunea prevăzută de art. 2151 alin. 1 cod penal, în infrațiunea prevăzută de art. 2151 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal, pentru fiecare dintre inculpați.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen., achită pe fiecare dintre inculpații P. R., M. G. C., O. G. și T. C., pentru infracțiunea de delapidare prev. de art. 2151 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal.
Menține dispozițiile privind obligarea inculpatului O. G. (fost Pîrțaiche) la suma de 22.067,32 lei, a inc. P. R. la suma de 24.153,68 lei, a inculpatului M. C. la suma de 9.979,90 lei și a inculpatului T. C. la suma de 5.388,10 lei, către partea civilă S.C. A. P. SRL, reprezentând despăgubiri civile.
Înlătură obligarea părții civile la plata sumei de 200 de lei, în apel, reprezentând cheltuieli judiciare.
Dispune ca plata sumei de 400 de lei diferență onorariu, către expertul D. I., în apel, să fie suportată din fondul Ministerului de Justiție - prin T. G., conform încheierii ședință din data 07.02.2011 a Tribunalului G. (dosar nr._ ).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei recurate.
Cheltuielile judiciare în recurs în sumă de 320 de lei rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Octombrie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. F. V. T. G. C.
Grefier,
M. I.
Red. jud. D. F.
Jud. fond: D.C.B.
Jud. apel: Ș. Ș.
Ghe. G.
Dact. 2 ex./A.T. - 29.11.2012
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 2017/2012. Curtea... | Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi... → |
|---|
