Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 2392/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2392/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 2392/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 2392
Ședința publică de la 04 decembrie 2013
PREȘEDINTE A. C. M.- judecător
C. Ș.- judecător
Ș. B.- judecător
Grefier B. D.
Ministerul Public reprezentat prin procuror C. N. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
***
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de P. de pe lângă J. S., partea civilă F. M. împotriva sentinței penale nr. 654 din data de 10 septembrie 2013 pronunțată de J. S. în dosarul nr._, privind pe inculpatul C. C..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul C. C., asistat de avocat D. M., apărător desemnat din oficiu, lipsind recurenta parte civilă F. M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se că nu au fost depuse alte cereri la dosar, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de parchet, casarea sentinței pronunțate și pe fond rejudecându-se cauza să se admită acțiunea civilă în totalitate dat fiind că inculpatul, cu ocazia audierii la prima instanță, a arătat că este de acord să plătească integral suma solicitată de partea civilă. Consideră că în cauză operează principiul disponibilității astfel încât judecătorul fondului nu trebuia să analizeze dacă există probe cu privire la valoarea prejudiciului. Admițându-se acțiunea civilă consideră că se impune să se înlăture dispoziția privind confiscarea sumei de bani de la inculpat întrucât aceasta va servi la despăgubirea părții civile. Formulează critici și cu privire la individualizarea pedepsei și a modalității de executare a acesteia arătând că se impunea aplicarea unei pedepse mai mari care să reflecte în mod corespunzător gradul de pericol social al faptei iar ca modalitate de executare se impunea aplicarea disp. art. 86/1 Cp.
Arată că nu mai susține motivul de recurs privind greșita aplicarea a disp. art. 320/1 C.p.p. în cazul infracțiunii de amenințare și nici motivul privind citarea și introducerea în cauză a societății de amanet.
Solicită admiterea recursului declarat de partea civilă sub aspectul laturii civile.
Avocat D. M. pentru inculpatul C. C., având cuvântul, solicită admiterea recursului parchetului și respingerea recursului declarat de partea civilă. Consideră că în mod greșit s-a dispus confiscarea sumei de 1.600 lei de la inculpat și de asemenea că prima instanță trebuia să dispună deducerea duratei reținerii și arestului preventiv din pedeapsa aplicată.
Consideră că pedeapsa de 2 ani și 10 luni este just individualizată în raport de datele despre persoana inculpatului (fără antecedente penale, cu atitudine sinceră în proces) iar scopul pedepsei poate fi atins și prin suspendare condiționată.
În ceea ce privește latura civilă apreciază că pretențiile părții civile F. M. sunt în mod evident disproporționate și că disponibilitatea manifestată de inculpat în sensul acoperirii prejudiciului nu exonerează partea civilă de obligația de a dovedi valoarea bunurilor pretins sustrase.
Inculpatul C. C., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 654 din data de 10 septembrie 2013 pronunțată de J. S. în dosarul nr._, în baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. g) și i) C.p. cu aplicarea art. 320¹ C.p.p., a fost condamnat inculpatul C. C. la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b C.p., pe durata executării pedepsei principale și în condițiile prevăzute de art. 71 C.p.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor principale aplicate inculpatului pe o durată de 4 ani și 10 luni reprezentând termen de încercare potrivit art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 C.p. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. h Cod procedură penală a fost încetat procesul penal privind pe inculpatul C. C., proces pornit la plângerea prealabila a partii vătămate L. I., pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 193 alin. 1 C.p., ca urmare a retragerii plangerii prealabile.
În baza art. 109 alin. 5 C.p.p. s-a dispus restituirea catre partea vatamata F. M. a bunurilor ce fac obiectul contractului de amanet 3697/01.02.2013 incheiat intre inculpatul C. C. și S.C. I.F.N. Garant Amanet S.R.L., bunuri sutrase de inculpat de la domiciliul partii vatamate F. M. și lasate in custodia S.C. I.F.N. Garant Amanet S.R.L. prin procesul-verbal existent la fila 48 din dosarul de urmarire penala.
În baza art. 14 și 346 C.p.p. a fost respinsă acțiunea civilă formulata de partea civila F. M. privind obligarea inculpatului C. C. la plata sumei de 13 700 lei reprezentand daune materiale, ca neintemeiata.
În baza art. 118 alin. 1 lit. e C.p. s-a dispus confiscarea de la inculpatul C. C. a sumei de 1600 lei, suma obținuta de inculpat in urma incheierii contractului de amanet.
În baza art. 191 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 192 alin 1 pct. 2 lit. c) C.p.p. a fost obligată partea vatamata L. I. la plata sumei de 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe linga Judecatoria S. nr 466/P/2013 din 11.06.2013 inregistrat pe rolul Judecatoriei S. sub nr._ s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului calin C. pentru savarsirea infractiunilor de furt calificat si amenintare prev de art 208 alin 1, 209 alin 1 lit g si i Cod penal (in dauna partii vatamate F. M.) si art 193 Cod penal (in dauna partii vatamate L. I.).
Din continutul actului de sesizare rezultă că inculpatul C. C. în perioada 17-24 ianuarie 2013, la o dată care nu a putut fi stabilită, pe timp de noapte, prin efracție a pătruns în domiciliul părții vătămate F. M. de unde a sustras un cazan de cupru, bijuterii din aur și suma de 400 de euro - bunuri cuantificate de partea vatamata la suma de 13.700 lei iar la data de 06.11.2012 a amenințat-o pe partea vatamata L. I. cu comiterea unor fapte grave îndreptate împotriva lui si a familiei sale si care au alarmat-o pe partea vatamata.
In cursul urmaririi penale partea vatamata F. M. s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 13.700 lei lei reprezentand daune materiale.
In cursul cercetarii judecatoresti a fost audiat inculpatul, care a solicitat sa se faca aplicarea disp art 320/1 c.p.p. recunoscand in totalitate faptele asa cum au fost retinute in actul de sesizare al instantei, fara a mai solicita administrarea altor probe.
Fiind audiata partea vatamata L. I. aceasta a declarat ca isi retrage plangerea formulata impotriva inculpatului C. C. si nu mai are fata de acesta nicio pretentie de natura penala sau civila.
Din fisa de cazier judiciar s-a reținut ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.
Analizind materialul probator administrat in cauza prima instanță a reținut urmatoarea situatie de fapt:
1. In data de 06.11.2012, în timp ce partea vătămată L. I. a mers la A.F. F. I. din . cumpăra pâine, s-a întâlnit cu inculpatul C. C. - persoană care se afla deja în local, și, care, pe fondul stării conflictuale anterioare, fără nici un motiv, l-a amenințat pe partea vătămată că „îl va omorî atât pe el cât și pe membrii familiei sale, și nimeni nu va descoperi acest lucru deoarece nu va lăsa urme ", fapt care i-a cauzat părții vătămate o puternică stare de temere de natură să îl alarmeze .
Afirmația inculpatului a fost auzită de martorul F. I. -administratorul de drept al localului, persoană care a susținut că l-a auzit pe inculpat amenințându-l pe partea vătămată, iar urmările acestei amenințări, respectiv starea de temere produsă părții vătămate, au fost observate de martorul T. I., martor propus de inculpat. Astfel, martorul T. I. a declarat că inculpatul și partea vătămată se aflau deja în local, iar, ulterior partea vătămată i-a solicitat să-l însoțească acasă, pe drum povestindu-i că i-a fost frică de
inculpatul C. C..
Audiat inculpatul nu a recunoscut comiterea infracțiunii de amenințare produsa asupra partii vatamate recunoscând doar ca la data respectiva partea vatamata i-a reproșat făptui că i-a furat niște curcani, iar el i-a reproșat acestuia că i-a stricat imaginea în localitate aspect care evidențiază existența unor discuții contradictorii.
2. In data de 18.02.2013 partea vătămată F. M. din . a sesizat organele de politie despre faptul că persoane necunoscute, în perioada 17-24.01.2013, i-au sustras un cazan de cupru capacitate de 90 de litri, bijuterii din aur în greutate de 30 grame și suma de 400 de euro, bunuri în valoare aproximativă de 13.700 lei.
Partea vătămată F. M. a declarat că bunurile sustrase sun următoarele: un cazan din cupru cu capacitate de cea. 90 litri - aflat într-o magazie închisă; doua lănțișoare din aur, unul prevăzut cu un medalion pe care era inscripționat "Je t"aime", având o puritate de 18k; un inel bărbătesc tip ghiul prevăzut cu piatra pătrată de culoare neagră. A mai declarat că, în jurul datei de 24.01.2013 - când soțul său, martorul F. I., s-a întors de la spital, a constatat inițial dispariția sumei de 400 de euro, dar a crezut că i-a pus într-un alt loc și a uitat despre acel lucru, ulterior, în data de 14.02.2013, a constatat lipsa bijuteriilor din aur.
Deoarece pe raza comunei Movileni, jud. O. avuseseră loc mai mult furturi de cazane din aramă, a verificat împreună cu soțul său existenta cazanului, în magazie, unde a constatat lipsa acestuia .
Aceste aspecte s-a reținut că sunt susținute și de către martorul F. I., care declarat că a fost internat la Spitalul Județean de Urgență S. în perioad 17-24 ianuarie 2013, dată la care a constatat lipsa sumei de 400 euro, și ulterior, a bijuteriilor și a cazanului de aramă, în aceeași perioadă de timp în care C. C. și D. I. i-au lucrat în curte - aspect recunoscut de către aceștia.
Inițial, martorul F. I. a crezut că a rătăcit acei bani, aspect pe care l-a făcut cunoscut martorului S. N. G. - martor propus de inculpat, pentru ca, ulterior, să realizeze că atât cazanul cât și bijuteriile din aur și banii - 400 de euro, i-au fost sustrași - fără să poată preciza data la care s-a produs acest lucru.
Martorul S. G. a declarat că la data de 20.02.2013 a fost prezent în localul familiei F. din . care 1-a auzit inculpatul C. C. când i-a recunoscut părții vătămate F. M. că el i-a spart casa, i-a furat banii, aurul si cazanul, și că nu are nimeni ce să-i faca.
In cauză a fost audiat martorul T. G. G. I. șofer de taxi în mun. S. la ., persoană care a declarat că la finele lunii ianuarie 2013, în timp ce se afla de serviciu în stația din Piața Gării, la masina sa au venit D. I., zis "S." și inculpatul C. C. zis „ B. " - ambii din ., persoane pe care le cunoștea fiind consătean cu ei, și, care i-au solicitat să-i transporte până în zona unui . pe .. 3 din S..
A declarat martorul că cei doi aveau asupra lor o geantă în care se aflau bucăți de aramă tăiate și turtite - aspect pe care cei doi i l-au comunicat când au fost întrebați cu privire la conținutul genții. Mai mult, martorul i-a întrebat de ce nu se duc la un centru de colectare a fierului vechi iar cei doi i-au răspuns că printre bucățile de aramă au și fier pentru a atârna mai greu și au ei un alt aranjament.
Martorul a declarat că inculpatul și învinuitul erau așteptați de o persoana de sex masculin pe care nu a observat-o ca înfățișare, care se afla lângă o mașină de culoare argintie, marca OPEL .
Din cercetările ulterioare a rezultat că pe .. 5 locuiește învinuitul P. I..
Astfel, s-a procedat la obținerea listingului convorbirilor efectuate și primite în perioada 01.01._13, cu localizarea apelurilor de la postul telefonic_ - post telefonic ce aparține inculpatului C. C. și nr._ - post telefonic ce aparține învinuitului D. I., precum și datele de identificare ale utilizatorilor apelați si ipelanți. Cu această ocazie s-a stabilit că inculpatul C. C. în data de 26.01.2013 ora 10.03.45 și 10.59.54, 1-a sunat pe învinuitul P. I. - posesorul nr. de telefon_, din extravilanul comunei Movileni - prima convorbire, iar ulterior în Mun. S. - a doua convorbire, iar la data de 27.02.2013 a apelat nr._ proprietate a numitului Pirvan I. pentru o durata de 72 secunde, respectiv la ora 08.06, date consemnate in procesul verbal de redare a listingurilor.
La data când a discutat telefonic cu inculpatul C. C., înv. P. I. se afla în mun. S., fiind utilizat releul situat pe ., . releul de la domiciliul său .
Fiind audiat în cauză, inițial, învinuitul Pirvan I., a recunoscut ca la farșitul lunii ianuarie 2013 s-a întâlnit cu inc. C. C. si înv. D. I., aceștia fiind aduși de un taxi pe . locuiește. A mai declarat că a discutat cu cei doi, ocazie cu care a observat geanta voluminoasă pe care aceștia o aveau asupra lor.
A precizat că nu a fost contactat telefonic de cei doi în cursul lunilor ianuarie si februarie 2013 pe telefonul său mobil, aspect contrazis de localizările efectuate în baza Legii 82/2012, din care a rezultat că în data de 26.01.2013 inculpatul C. C. l-a telefonat pe învinuitul P. I. de două ori la un interval de timp de cca. o oră .
Audiat de procuror in prezenta apărătorului ales numitul P. I. a declarat ca a fost sunat la telefon de catre inculpatul C. C. in cursul lunii ianuarie 2013 la o data pe care nu o poate preciza (din procesul verbal intocmit in cauză privind listingul convorbirilor telefonice rezultând că data la care au avut loc cele două convorbiri este 26.01.2013 ), însă nu a putut preciza dacă ziua în care a fost sunat de inculpat corespunde zilei în care s-a întâlnit „întâmplător,, cu acesta și cu numitul D. I., pe . pe care domiciliază numitul P. I..
Din adresa nr. 436/10.01.2013 emisă de . rezultat că în data de 26.01.2013, orele 07:15:50 numitul Pirvan I. a ieșit din societate din tura de noapte la schimbul de tură.
De altfel, numitul P. I. a refuzat să efectueze constatarea tehnico -științifică de detectare a comportamentului simulat după ce s-a prezentat la IPJ O. - Serviciul Criminalistic și i-au fost aduse la cunoștință întrebările la care urma să răspundă, întrebări care vizau aspecte importante pentru soluționarea cauzei.
In cauză, în vederea descoperirii bijuteriilor sustrase din domiciliul partii vătămate F. M., au fost efectuate adrese catre toate centrele de amanet case de schimb valutar din Mun. S., iar la data de 27.03.2013, prin adresa nr.692 S.C. IFN GARANT AMANET SRL a precizat că la unul dintre punctele sale de lucru există înregistrat contractul de amanet nr. 3697/01.02.2013 contract încheiat de către inculpatul C. C..
In urma verificărilor efectuate s-a stabilit că bijuteriile din aur amanetate de inculpatul C. C. prezintă aceleași semnalmente cu cele precizate de partea vătămată F. M. în plângere și care au fost descrise amănuntit de către aceasta și recunoscute, ulterior descoperii lor, de către martorul F. I. - soțul părții vătămate;
Martora R. M. E., angajata S.C.IFN GARANT AMANET SR a declarat că inculpatul C. C. a amanetat aceste bijuterii singur, la începutul lunii februarie 2013, și la finele aceleiași luni, acesta revenit pentru a întreba detalii din contractul de amanet întocmit.
In cauză s-a procedat la lăsarea în custodie a acestor bijuterii până la definitivarea cercetărilor, iar la data de 11.04.2013 martora R. M. E. a recunoscut pe inculpatul C. C., din fotografiile care i-au fost prezentate, ca fiind persoana care a amanetat bijuteriile.
Martorul F. I., soțul părții vătămate F. M. a recunoscut din planșa fotografică prezentată bijuteriile care au fost identificate la S.C. GARANT AMANET SRL ca fiind bijuteriile sustrase.
Inculpatul C. C. nu a recunoscut comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa declarând că nu a sustras bijuteriile, cazanul din cupru și banii de la partea vătămată F. M..
Atât inculpatul C. C. cât și numitul D. I. au prezentat variante proprii, neconcordante, cu privire la prezența lor pe . pe care locuiește numitul P. I..
Mai mult, inculpatul C. C. a precizat că el este proprietarul bijuteriilor amanetate, pe care le-a achiziționat în anii 2005 și 2006 de la D. respectiv de la C., fară să poată indica vreo persoană din familia sa care sa le poată descrie, precizând că cel care le-a văzut este numitul D. I. aspect care a fost negat de către acesta din urmă.
Cu privire la acest aspect, respectiv la existența unor bijuterii in proprietatea inculpatului a fost audiat martorul S. N. G., martor propus de inculpat, care a declarat ca nu l a vazut pe acesta sa aiba bijuterii.
De altfel din depozitiile martorilor G. M. si I. F., ambii vanzatori la localurile de pe raza comunei Movileni, jud. O., a rezultat ca la inceputul lunii februarie 2013, inculpatul C. C. a detinut sume importante de bani, care depaseau posibilitatile sale materiale.
Atat inculpatul C. C. cat si numitul D. I. au refuzat sa efectuaze constatarea tehnico stiintifica de detectare a comportamentului simulat, desi initial fusesera de acord cu efectuarea acestuia.
Situația de fapt expusă mai sus a rezultat din plangere si declaratii parti vatamate, procese verbale de cercetare la fata locului, procese verbale de recunoastere dupa fotografii, declaratii martori, declaratii inculpat.
In cursul cercetarii judecatoresti inculpatul a solicitat ca judecata sa aiba loc numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, recunoscand in totalitate faptele savarsite asa cum au fost retinute in actul de sesizare al instantei si nu a solicitat administrarea de probe.
De asemenea inculpatul a fost de acord sa despagubeasca partea vatamata cu suma cu care aceasta s-a constituit parte civila in procesul penal.
Analizand continutul dosarului de urmarire penala pentru solutionarea laturii penale prima instanță a constatat că din probele administrate rezulta ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Prima instanță a apreciat că faptele inculpatului C. C. care în perioada 17-24 ianuarie 2013, la o dată care nu a putut fi stabilită, pe timp de noapte, prin efracție a pătruns în domiciliul părții vătămate F. M. de unde a sustras un cazan de cupru, bijuterii din aur și suma de 400 de euro - bunuri cuantificate de partea vatamata la suma de 13.700 lei iar la data de 06.11.2012 a amenințat-o pe partea vatamata L. I. cu comiterea unor fapte grave îndreptate împotriva lui si a familiei sale si care au alarmat-o pe partea vatamata intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de furt calificat si amenintare, fapte prevazute si pedepsite de art 208 alin 1, 209 alin 1 lit. g si i Cod penal si art 193 Cod penal.
Avand in vedere manifestarea de vointa a partii vatamate L. I. care in cursul judecatii cauzei a declarat ca isi retrage plangerea formulata impotriva inculpatului si nu mai are fata de acesta pretentii de natura civila sau penala s-a dispus incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului C. C. pentru savarsirea infractiunii de amenintare prev de art 193 Cod penal.
In ceea ce priveste infractiunea de furt calificat prima instanță a apreciat ca inculpatul a actionat in acest mod, a prevazut rezultatul faptelor lui si a urmarit producerea lui retinindu-se ca forma de vinovatie intentia directa.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicata inculpatului prima instanță a avut in vedere criteriile generale de individualizare prev de art 72 c.p. respectiv dispoz. partii generale limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savirsite, persoana infractorului si atitudinea acestuia in timpul desfasurarii procesului penal, circumstantele concrete in care a fost savirsita fapta.
Avind in vedere aceste argumente respectiv atitudinea sincera a inculpatului în cursul cercetarii judecatoresti, varsta inculpatului, in baza art. 345 alin 2 C.p.p s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, aceasta fiind de natura sa realizeze scopul educativ si preventiv prev de art 52 c.p.
Prima instanță a dat eficienta dispoz. art. 320/1 alin 7 Cod procedura penala avand ca efect reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazuta de lege in cazul inchisorii si cu o patrime a limitelor prevazute de lege in cazul amenzii penale.
Potrivit disp. art. 71 alin. 1 și 2 C.p. pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prev. de art. 64 C.p., iar condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viata sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a – c C.p. din momentul in care hotărârea de condamnare a rămas definitiva si pana la terminarea executării pedepsei, pana la grațierea totala sau a restului de pedeapsa ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
Astfel in baza art. 71 alin. 2 C.p. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza finală si lit. b C.p. cu referire la art. 8 CEDO, cauza S. si P. împotriva României și cauza Hirst contra Marii Britanii pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art. 71 alin. 5 c.p. va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
In ceea ce priveste individualizarea modalitatii de executare a pedepsei aplicate prima instanță a apreciat ca scopul sanctionator si preventiv al pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.
Avind in vedere ca inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsa mai mica de 3 ani inchisoare iar acesta nu a mai fost condamanat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, exceptind cazul cind condamnarea intra in vreunul din cazurile prev de art 38 c.p., scopul pedepsei putind fi atins chiar fara executarea acesteia, prima instanță a constatat ca sunt indeplinite conditiile prev de art 81 c.p. in baza acestor prevederi legale dispunând suspendarea conditionata a executarii pedepsei fixind conform art 82 c.p. termen de incercare pe o durata de 2 ani la care se va adauga durata pedepsei ce va fi aplicata.
In baza art. 359 c.p.p. s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art 83 c.p. care atrag revocarea suspendarii conditionate.
Partea vatamata F. M. s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 13.700 lei reprezentand prejudiciu nerecuperat.
In ceea ce priveste suma solicitata de partea vatamata prima instanță a constatat ca desi in cursul solutionarii cauzei au fost intrebate partile daca mai au alte cereri sau probe de propus partea vatamata F. M. prin reprezentant F. I. nu a formulat astfel de cereri pentru dovedirea pretentiilor civile, motiv pentru care a fost respinsă actiunea civila formulata de partea vatamata ca neintemeiata.
În baza art. 109 alin. 5 C.p.p. s-a dispus restituirea catre partea vatamata F. M. a bunurilor ce fac obiectul contractului de amanet 3697/01.02.2013 incheiat intre inculpatul C. C. și S.C. I.F.N. Garant Amanet S.R.L., bunuri sutrase de inculpat de la domiciliul partii vatamate F. M. și lasate in custodia S.C. I.F.N. Garant Amanet S.R.L. prin procesul-verbal existent la fila 48 din dosarul de urmarire penala.
În baza art. 118 alin. 1 lit. e C.p. s-a dispus confiscarea de la inculpatul C. C. a sumei de 1600 lei, suma obținuta de inculpat in urma incheierii contractului de amanet.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs P. de pe lângă J. S. și partea civilă F. M..
P. de pe lângă J. S. a criticat hotărârea pronunțată sub aspectul legalității și temeiniciei solicitând admiterea în totalitate a acțiunii civile dat fiind că inculpatul, cu ocazia audierii la prima instanță, a arătat că este de acord să plătească integral suma solicitată de partea civilă, și astfel în cauză operează principiul disponibilității. Admițându-se acțiunea civilă s-a arătat că se impune să se înlăture dispoziția privind confiscarea sumei de bani de la inculpat întrucât aceasta va servi la despăgubirea părții civile. S-a criticat sentința și cu privire la individualizarea pedepsei și a modalității de executare a acesteia arătându-se că se impunea aplicarea unei pedepse mai mari care să reflecte în mod corespunzător gradul de pericol social al faptei iar ca modalitate de executare se impunea aplicarea disp. art. 86/1 Cp.
Nu au mai fost susținute motivele de recurs privind greșita aplicarea a disp. art. 320/1 C.p.p. în cazul infracțiunii de amenințare și nici cel privind citarea și introducerea în cauză a societății de amanet.
Partea civilă F. M. a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul laturii penale și civile solicitând prin reprezentant convențional (motive depuse la fila 23 – 25 și împuternicire de la fila 19) admiterea în totalitate a acțiunii civile și sancționarea drastică a inculpatului.
Recursurile sunt fondate și urmează să fie admise pentru următoarele considerente.
Sub aspectul situației de fapt prima instanță a evaluat corespunzător probele administrate în faza de urmărire penală, probe a căror valabilitate nu a fost contestată de inculpat, coroborându-le cu declarația dată de acesta în condițiile art. 320/1 C.p.p. și reținând că în perioada 17-24 ianuarie 2013, la o dată care nu a putut fi stabilită, pe timp de noapte, prin efracție inculpatul a pătruns în domiciliul părții vătămate F. M. de unde a sustras un cazan de cupru, bijuterii din aur și suma de 400 de euro - bunuri cuantificate de partea vatamata la suma de 13.700 lei.
În mod legal s-a apreciat că fapta astfel cum a fost descrisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g și i Cp., dispunând condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare.
Criticile formulate de parchet în privința cuantumului pedepsei aplicate sunt nefondate, prima instanță aplicând o pedeapsă peste minimul special (astfel cum este redus prin aplicarea disp. art. 320/1 C.p.p. – 2 ani închisoare) cu luarea în considerare atât a gravității faptei, dedusă în special din modul în care a fost executată activitatea infracțională dar și a datelor despre persoana inculpatului (necunoscut cu antecedente penale, în vârstă de 35 de ani, cu atitudine sinceră în fața instanței).
Se impunea însă stabilirea unei modalități de executare care să permită un control asupra comportamentului viitor al inculpatului și asupra modului în care acesta își obține principalele resurse financiare în condițiile în care fapta a fost comisă prin efracție, pătrunzându-se în imobilul părților vătămate, și nu s-a făcut dovada că inculpatul obține venituri în altă modalitate legală sau că ar intenționa să se angajeze după ce a fost pus în libertate de prima instanță.
În plus se reține din analiza actelor de urmărire penală că acesta a făcut obiectul cercetărilor și în alte dosare în care se investigau infracțiuni de furt, la domiciliul său descoperindu-se mai multe bunuri a căror proveniență nu a putut să o indice iar în anul 2008 i-a fost aplicată o amendă administrativă pentru infracțiuni la regimul rutier, existând astfel suficiente indicii că în absența unei supravegheri de specialitate șansele de reformare a comportamentului adoptat în trecut sunt minime.
Astfel, se va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 81 și 82 Cp. și în baza art. 86 ind. 1 Cp. se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare aplicată inculpatului pe durata unui termen de încercare de 5 ani.
În baza art. 86 ind. 3 Cp. pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a). se va prezenta la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O.;
b). să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c). să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d). să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 Cp.
Nu se impune deducerea perioadei reținerii și arestului preventiv întrucât în condițiile art. 88 Cp. această operațiune este necesară doar atunci când instanța dispune executarea în regim de detenție a pedepsei cu închisoarea aplicată. În cazul în care se dispune suspendarea condiționată sau sub supraveghere termenul de încercare se calculează prin adunarea duratei pedepsei aplicate (și nu a pedepsei care ar urma să se execute efectiv prin scăderea duratei arestului sau a reținerii) și a termenului stabilit de instanță sau impus de lege, astfel încât operațiunea deducerii nu are nici o finalitate.
În cazul în care s-ar dispune eventual revocarea suspendării condiționate sau sub supraveghere, ori în situația realizării unor operațiuni viitoare de contopire a acestei pedepse cu pedepse aplicate pentru infracțiuni concurente, prin noua hotărâre pronunțată se va face aplicarea art. 88 Cp. scăzându-se perioada considerată ca executată prin măsura preventivă dispusă.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei Curtea reține că inculpatul, fiind audiat în prezența apărătorului ales la termenul din data de 10 septembrie 2013, a precizat în mod expres că este de acord să despăgubească partea vătămată cu suma de 13.700 lei (declarație de la fila 24 dosar fond). În condițiile în care acesta și-a manifestat voința de a plăti în totalitate prejudiciul reclamat de partea civilă cea din urmă nu mai era ținută să dovedească în instanță valoarea bunurilor sustrase operând principiul disponibilității. Ca atare în mod netemeinic judecătoria a respins acțiunea civilă pe motiv că partea vătămată F. M. nu a indicat probe pentru a-și dovedi pretențiile, impunându-se casarea sentinței sub acest aspect și obligarea inculpatului la plata sumei de 12.100 lei reprezentând diferența dintre valoarea totală a bunurilor ce au făcut obiectul infracțiunii de furt (13.700 lei) și valoarea bijuteriilor cu privire la care s-a dispus restituirea (bijuterii amanetate de inculpat pentru suma de 1.600 lei).
În ceea ce privește măsura confiscării instanța reține că potrivit art. 118 lit. e Cp. sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârșirea faptei penale dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia. În condițiile în care suma de 1.600 lei obținută prin amanetarea bijuteriilor sustrase nu servește la despăgubirea părții civile F. M., întrucât acesteia îi sunt restituite chiar bijuteriile, este legală dispoziția primei instanțe de confiscare a sumei mai sus indicate de la inculpat.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu (delegația_/2013) urmând a se avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de P. de pe lângă J. S., partea civilă F. M. împotriva sentinței penale nr. 654 din data de 10 septembrie 2013 pronunțată de J. S. în dosarul nr._, casează în parte sentința penală 654 din data de 10.09.2013 a Judecătoriei S. sub aspectul laturii penale și civile și rejudecând:
Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 81 și 82 Cp.
În baza art. 86 ind. 1 Cp. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare aplicată inculpatului pe durata unui termen de încercare de 5 ani.
În baza art. 86 ind. 3 Cp. pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a). se va prezenta la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O.;
b). să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c). să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d). să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 Cp.
Constată că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la 18.04.2013 la 17.06.2013.
Admite în parte acțiunea civilă și dispune obligarea inculpatului la plata către partea civilă F. M. la plata sumei 12.100 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material.
Menține restul dispozițiilor din sentință.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu (delegația_/2013) urmând a se avansa din fondurile M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 decembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. C. M. C. Ș. Ș. B.
Grefier,
B. D.
Red.jud.A.C.M.
j.f.L.C.
O.A. 10 Decembrie 2013
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 2322/2013. Curtea... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 2389/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
