Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 283/2016. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 283/2016 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 23-02-2016 în dosarul nr. 283/2016

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2016:003._

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. C.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE A.

DECIZIA PENALĂ Nr. 283

Ședința publică de la 23 februarie 2016

PREȘEDINTE V. T.- judecător

S. V.- judecător

Grefier M. I.

Ministerul public a fost reprezentat prin procuror I. S. din cadrul

Parchetului de pe lângă C. de A. C.

Pe rol, soluționarea apelului formulat de inculpatul P. C. împotriva sentinței penale nr. 3707 din data de 14 octombrie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit: apelantul inculpat P. C. pentru care se prezintă avocat T. N., apărător ales, partea vătămată M. I. pentru care se prezintă avocat L. M., apărător ales, și S. C. Județean de Urgență nr. 1 C..

Procedura de citare, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se că nu au fost depuse alte cereri la dosar, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat T. N. pentru apelantul inculpat P. C., având cuvântul, a arătat că motivele de apel formulate de inculpat P. C. privesc individualizarea pedepsei aplicate, atât sub aspectul cuantumului cât și sub aspectul modalității de executare, solicitând admiterea apelului desființarea sentinței penale apelate și pe fond, să se țină cont de înscrisul depus de inculpatul P. C. la instanța de fond prin care acesta a recunoscut în totalitate faptele așa cum au fost reținute prin rechizitoriu, aplicând o pedeapsă într-un cuantum mai redus, cu aplicarea disp. art. 86 ind. 1 Cod penal de la 1968.

A solicitat să se aibă în vedere circumstanțele reale ale fapte și personale ale inculpatului, că acesta este tatăl a 4 copii minori, pe care îi are în întreținere. Culpa este comună. Simpla lipsă de la urmărirea penală și din fața instanței nu înseamnă neapărat că s-a sustras cercetării; nu a fost citat, apropiații săi fiind cei care au angajat un avocat.

Avocat L. M. pentru persoana vătămată M. I., având cuvântul, a solicitat respingerea apelului, ca nefondat și menținerea sentinței penale ca fiind legală și temeinică, arătând că au trecut 11 ani de la data comiterii accidentului, în urma căruia 2 persoane au decedat, iar inculpatul nu s-a prezentat niciodată în această perioadă.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică atât sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului faptele săvârșite cât și cu privire la modalitatea de executare, raportat la gravitatea faptei, uciderea din culpă a două persoane și părăsirea locului accidentului. Inculpatul a condus și fără a deține permis, faptă față de care a intervenit prescripția. A avut cunoștință de derularea procesului.

Asupra apelului de față;

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 3707 din data de 14 octombrie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ , în baza art.386 alin.1 C.p.p. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul P. C., fiul lui G. și I., născut la data de 11.10.1983 în C., cu domiciliul în C., .. 29, județul D., CNP_, cu antecedente penale, posesor al CI . Nr._, a fost trimis în judecată, din infracțiunea prev. de art. art. 192 alin. 1,2 și 3 C.p. cu aplic. art.5 C.p. în infracțiunea prev. de art. 178 alin.1, 2 și 5 C.p. de la 1969 cu aplic. art.5 C.p.

În baza art. 178 alin.1, 2 și 5 C.p. de la 1969 cu aplic. art.5 C.p. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În temeiul 71 C.p. de la 1969 s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. de la 1969 pe durata executării pedepsei.

În baza art.386 alin.1 C.p.p. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul P. C. a fost trimis în judecată, din infracțiunea prev. de art. 338 alin.1 C.p. cu aplic. art.5 C.p. în infracțiunea prev. de art. 89 alin.1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art.5 C.p.

În baza art. 89 alin.1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art.5 C.p. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul 71 C.p. de la 1969 s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. de la 1969 pe durata executării pedepsei.

În baza art. 33 Cp de la 1969 si art. 34 alin.1 lit.b Cp de la 1969 s-a dispus contopirea pedepselor de 4 ani închisoare și 2 ani închisoare în pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, urmând ca inculpatul P. C. să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, în regim de detenție.

În temeiul 71 C.p. de la 1969 s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. de la 1969 pe durata executării pedepsei.

S-a luat act că partea vătămată M. I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

S-a luat act că S. C. Județean de Urgență C. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 274 alin. 1 C.p.p., a fost obligat inculpatul P. C. la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

S-a dispus achitarea către d-na interpret B. A. M., a sumei aferente onorariului de interpret autorizat de limbă italiană, reprezentând interpretare simultană timp de două ore la Judecătoria C., sumă ce va fi achitată din fondurile Ministerului Justiției alocate Tribunalului D..

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 3542/P/2005 emis la data de 03.02.2015 de către P. de pe lângă Judecătoria C. și înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 04.02.2015 sub nr._ a fost trimis în judecată inculpatul P. C. sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de ucidere din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 2 și 3 Cp și a unei infracțiuni de părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției, de către conducătorul unui vehicul implicat într-un accident rutier, faptă prevăzută de art. 338 alin. 1 Cp, totul cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 și a dispozițiilor art. 5 Cp.

În fapt, s-a reținut prin actul de sesizare a instanței că la data de 30.05.2005, ora 22.00, inculpatul P. C., a condus autoturismul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare AT 873 SN pe bulevardul Ș. V. din municipiul C. unde, pe fondul nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere pentru conducerea autoturismului a provocat un accident de circulație care a avut ca urmare decesul victimelor M. A. și M. E., după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni de ucidere din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 2 și 3 Cp și a unei infracțiuni de părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției, de către conducătorul unui vehicul implicat într-un accident rutier, faptă prevăzută de art. 338 alin. 1 Cp, totul cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 și a dispozițiilor art. 5 Cp.

Situația de fapt mai sus menționată s-a susținut cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului; schița locului accidentului; proces verbal privind verificarea tehnică a autovehiculului; schița accidentului; planșe foto; proces verbal de examinare a autoturismului; rezultatul testării cu aparatul alcooltest a numitului V. S.; raport medico – legal de necropsie a victimei M. E.; raport medico legal de necropsie a victimei M. A.; raport de expertiză tehnică auto; raport de constatare tehnico științifică poligraf; declarații martori: V. S., N. M., B. I., D. M. C., P. P., V. L., P. Pardalian, Turnea M., P. N. A., Caproni Lino; adresă verificare IGPF; adresă verificare permis de conducere; declarații parte civilă M. I.; acte citare și căutare inculpat P. C..

În cursul cercetării judecătorești s-a dispus atașarea fișei de cazier judiciar a inculpatului P. C. din conținutul acesteia reieșind că inculpatul a fost condamnat în minorat la pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare pentru săcvârșirea faptei prev. de art. 20-174 C.p., art. 175 alin.1 C.p. cu aplic. art. 99 C.p.

In cursul cercetării judecătorești, la termenul de ședință din data de 15.05.2015, inculpatul P. C., prin apărător ales a înaintat instanței de judecată o declarație prin care solicita ca judecarea să se facă în baza probelor administrarea în faza de urmărire penală, recunoscând în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 375 alin.1 C.p.p., pentru a se aplica procedura în cazul recunoașterii învinuirii, trebuie ca inculpatul care solicită ca judecata să aibă loc în condițiile prev. la art. 374 alin.4 să fie prezent pentru a fi ascultat.

Având în vedere că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru a aplica procedura în cazul recunoașterii învinuirii, instanța a respins cererea inculpatului de aplicare a acestei proceduri.

Partea vătămată M. I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

S. C. de Urgență C., nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În cursul cercetării judecătorești, au fost audiați martorii B. I., Caproni Lino, V. S., N. M., B. I., D. M. C., P. P., P. Pardalian, L. C..

Instanța, în temeiul art. 383 C.p.p., a constatat imposibilitatea audierii martorilor V. L., Turnea M. și P. N. A., ținând seama de declarațiile acestora din faza de urmărire penală.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 30.05.2005, în jurul orelor 2230, lucrătorii din cadrul Serviciului Poliției Rutiere au fost sesizați telefonic cu privire la faptul că pe . mun. C. a avut loc un accident de circulație în urma căruia două persoane au decedat iar unul dintre conducătorii auto a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

În fapt, în luna mai a anului 2005, martorul Caproni Lino, cetățean italian, a lăsat autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare AT 873 SN, proprietatea sa, în custodia martorilor D. M. C. și P. Pardalian, proprietarii unui service auto situat pe .. C., în vederea remedierii unor defecțiuni la pompa de servodirecție, aceștia având acordul tacit al proprietarului de a verifica starea tehnică a autovehiculului după reparații, lucru care includea și conducerea vehiculului pe drumurile publice în vederea verificării modului de funcționare după remedierea defecțiunilor (declarațiile coroborate ale martorului Caproni Lino, N., B. I., D. M.-C., P. Pardalian).

În seara zilei de 30.05.2005, martorul P. P., fiul lui P. Pardalian, aflându-se la sediul service-ului auto menționat anterior a hotărât să se deplaseze cu autoturismul la locuința unei persoane cunoscute din mun. C. pentru a lua o pompă de servodirecție și întrucât nu poseda permis de conducere i-a solicitat martorului V. (fost T.) L. să îl însoțească în calitate de conducător auto, acesta din urmă deținând permis de conducere.

Cei doi s-au deplasat la locuința lui V. L., pe . Mofleni, pentru ca acesta să se schimbe de haine și au parcat autoturismul în fata locuinței lui T. A. (declarațiile martorilor: V. L., P. Pardalian, P. P., raportul de constatare tehnico - știintifică nr._/13.02.2012).

În timpul în care P. P. îl aștepta pe V. L., în jurul orelor 22.00, ocupând locul din dreapta față, în interiorul autovehiculului a pătruns inculpatul P. C., zis „M.", văr cu martorul P. P., primul i-a comunicat martorului P. P. că dorește să meargă să-și cumpere țigări.

Deși nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, (adre-sa nr._/15.06.2005), inculpatul P. C., zis „M.", a pornit autotu-rismul, cheile fiind în contact, fără ca martorul P. P. să se opună.

Inculpatul, însoțit de martorul P. P., s-a deplasat pe . a cumpărat un pachet de țigări, marca „Kent 8" ( declarațiile martorului P. P., procesul verbal de cercetare la fața locului, planșa foto cu aspecte de la cercetarea la fața locului, raportul de constatare tehnico - științifică nr._/ 13.02.2012) iar la întoarcere, pe bulevardul Ș. V., pe sensul dinspre L. spre complexul comercial „C.", la intersecția cu . în coliziune cu autoturismul marca Oltcit cu numărul de înmatriculare_, al cărui conducător auto, victima M. A., circulând din sens opus, se angajase în efectuarea virajului la stânga pe . dintre cele două sensuri de deplasare, fără să se asigure temeinic dacă din partea sa dreapta circulau autovehicule.

Victima M. A., de 20 ani era însoțită de mama sa, M. E., de 50 ani, ambii din mun. C., ultima ocupând locul dreapta – față în autoturismul marca Oltcit condus de fiul său.

Din cauza impactului violent, motorul autoturismului marca Oltcit a fost smuls din suport și proiectat către partea stângă, peste scuarul cu spațiu verde care separă cele două sensuri de deplasare, pe capota motorului autoturismului marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_, condus în acel moment de martorul V. S. ( declarațiile martorilor P. P., V. S., procesul verbal de cercetare la fața locului, planșele foto cu aspecte de la cercetarea la fața locului, schița locului accidentului, raportul de constatare tehnico - științifică nr._ / 13.02.2012, raportul de expertiză tehnică).

După producerea evenimentului rutier, inculpatul P. C. și martorul P. P. au părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

În urma accidentului, cei doi ocupanți ai autoturismului cu numărul de înma-triculare_, respectiv conducătorul auto M. A. și pasagerul - M. E., au decedat.

Din raportul medico-legal de necropsie nr. 1808 / A3 din data de 31.08.2005 al Institutului de Medicină Legală C. s-a reținut că moartea numitului M. A., în vârstă de 20 de ani, „a fost violentă" și s-a datorat ,,hemoragiei meningo - cerebrale, urmarea unui traumatism cranio - cerebral cu fractură de boltă și bază de craniu". Leziunile traumatice constatate la necropsie „au putut fi produse prin lovire, proiectare și lovire" iar între acestea și deces există un raport de cauzalitate direct și necondiționat.

Din raportul medico-legal de necropsie nr. 1809/A3 din data de 31.08.2005 al Institutului de Medicină Legală C. s-a reținut că moartea numitei M. E., în vârstă de 50 de ani, „a fost violentă" și s-a datorat „insuficienței cardio - respiratorii, urmarea traumatismului cranio - vertebral cu hemoragie meningocerebrală și secțio-nare de măduvă a spinării în contextul politraumatismului suferit". Leziunile trauma-tice constatate la necropsie „au putut fi produse prin lovire cu și de corpuri dure în condițiile accidentului de trafic rutier suferit la data de 30.05.2005" iar între acestea și deces există un raport de cauzalitate direct și necondiționat.

În cauză s-a întocmit un raport de expertiză tehnică de către Biroul Local de expertize tehnice și contabile din cadrul Tribunalului D. în vederea stabilirii condițiilor în care s-a produs accidentul și a normelor legale încălcate.

Potrivit raportului de expertiză întocmit de ing. B. M., expertiză la care a participat și expertul parte ing. P. D., propus de partea civilă M. I., în timp ce inculpatul P. C. se deplasa cu autoturismul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare AT 873 SN pe bulevardul Ș. V. (sector de drum în aliniament, fără declivități, rampă sau pantă, cu două sensuri de circulație separate de un scuar cu un spațiu verde lat de 8 m), pe sensul dinspre L. spre complexul comercial „C.", la intersecția cu . în coliziune cu autoturismul marca Oltcit al cărui conducător auto, M. A., se angajase, circulând din sens opus, în efectuarea virajului la stânga pe .> S-a concluzionat că accidentul a fost generat de ambii participanți la trafic, în primul rând de către inculpatul P. C., care a condus autoturismul fără a poseda permis de conducere (fiind astfel încălcate dispozițiile art. 20 din O.U.G. nr. 195/2002) și a rulat cu o viteză mult superioară limitei maxime admise în localitate (50 km/h), respectiv 145 km / h (art. 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002) dar și de conducătorul autoturismului cu numărul de înmatriculare_ care nu a acordat prioritate de trecere autoturismului marca Mercedes (fiind încălcate dispozițiile art. 129 alin. 2 din H.G. nr. 1391/2006).

De asemenea, s-a stabilit că inculpatul P. C. putea evita producerea evenimentului rutier dacă nu conducea autoturismul fără a poseda permis de conducere, dacă supraveghea cu atenție calea de rulare, adoptând un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației și care să nu pună în pericol viața și integritatea persoanelor (art. 35 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002) și dacă se deplasa cu o viteză care să-i asigure un spațiu de oprire în spațiul de siguranță în care acesta putea evita impactul dacă ar fi circulat cu viteza legală de 50 km/h, respectiv 31,70 m, viteză la care ar fi putut evita accidentul rutier întrucât starea de pericol a apărut la aproximativ 32 m, stabilindu-se că există un raport de cauzalitate între viteza de 145 km / h cu cât a circulat autoturismul condus de inculpat și accident.

Conducătorul autoturismului cu numărul de înmatriculare_ putea evita producerea accidentului dacă, adoptând un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației și care să nu pună în pericol viața și integritatea persoanelor (art. 35 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002), înainte de a pătrunde în intersecție s-ar fi asigurat temeinic și ar fi acordat prioritate de trecere autoturismului Mercedes (art. 129 alin. 2 din H.G. nr. 1391/2006).

Pe tot parcursul cercetărilor, inculpatul P. C. nu a fost audiat întrucât s-a sustras urmăririi penale, la data de 31.05.2005, a doua zi după comiterea infracțiunilor, acesta ieșind din țară prin P.C.T.F. T. A. (adresa nr. 4866/04.06.2005), existând date că se află în Italia (procesele - verbale din 22.08.2006, 23.12.2005, 24.03.2011, 17.11.1011).

De asemenea, pe tot parcursul cercetării judecătorești inculpatul P. C. nu a fost audiat, acesta fiind citat legal și cu mandat de aducere la domiciliul cunoscut.

În cursul cercetării judecătorești, au fost audiați martorii B. I., Caproni Lino, V. S., N. M., B. I., D. M. C., P. P., P. Pardalian, L. C., declarațiile acestora fiind atașate la dosarul cauzei.

Martorii audiați în faza de cercetare judecătorească și-au menținut declarațiile date în faza de urmărire penală, astfel încât din materialul probator administrat în cauză, proces verbal de cercetare la fața locului; schița locului accidentului; proces verbal privind verificarea tehnică a autovehiculului; schița accidentului; planșe foto; proces verbal de examinare a autoturismului; rezultatul testării cu aparatul alcooltest a numitului V. S.; raport medico – legal de necropsie a victimei M. E.; raport medico legal de necropsie a victimei M. A.; raport de expertiză tehnică auto; raport de constatare tehnico științifică poligraf; declarații martori: V. S., N. M., B. I., D. M. C., P. P., V. L., P. Pardalian, Turnea M., P. N. A., Caproni Lino; adresă verificare IGPF; adresă verificare permis de conducere; declarații parte civilă M. I.; acte citare și căutare inculpat P. C., instanța reține că inculpatul P. C. se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de "ucidere din culpă", faptă prev. de art. 192 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal și "părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul unui autovehicul implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul unei persoane", faptă prev. de art. 338 alin. 1 din Codul penal.

În drept, s-a apreciat că faptele inculpatului P. C. care la data de 30.05.2005, orele 22.00, a condus autoturismul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare AT 873 SN pe bulevardul Ș. V. din mun. C. unde, pe fondul nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere pentru conducerea autoturismului a provocat un accident de circulație care a avut ca urmare decesul victimelor M. A. și M. E., după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "ucidere din culpă", faptă prev. de art. 192 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal și "părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul unui autovehicul implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul unei persoane", faptă prev. de art. 338 alin. 1 din Codul penal.

Elementul material al infracțiunii de "ucidere din culpă", prev. de art. 192 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal constă în acțiunea de ucidere din culpă, susceptibilă de a produce direct sau indirect decesul a două sau mai multor persoane.

Așadar, acțiunea inculpatului P. C. de a conduce autoturismul cu nerespectarea normelor legale care reglementează circulația pe drumurile publice, cu consecința lovirii autoturismului victimelor, care au decedat în urma impactului se înscrie în acțiunea tipică de ucidere reglementată de art. 192 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal.

Urmarea imediată a infracțiunii este dată de moartea victimelor, întrucât numai acest rezultat întregește latura obiectivă a infracțiunii de ucidere din culpă.

Prin urmarea sa imediată, uciderea din culpă se situează în categoria infracțiunilor pentru care se cere producerea unui rezultat determinat, moartea victimei, deci este o infracțiune materială.

Latura obiectivă a infracțiunii este completă numai atunci când activitatea desfășurată de inculpat și mijloacele folosite de acesta constituie cauza morții, existența unui raport de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată fiind indispensabil.

Față de argumentele care preced, s-a constatat că există o legătură de cauzalitate între accidentul provocat de inculpatul P. C. și decesul victimelor M. A. și M. E., leziunile traumatice suferite de acestea și constatate la necropsie având o legătură de cauzalitate directă și necondiționată cu decesul, așa cum reiese din rapoartele medico-legale de necropsie nr. 1809/A3/31.08.2005 și nr. 1808/A3/ 31.08.2005.

În ceea ce privește latura subiectivă, în cazul infracțiunii de ucidere din culpă, forma de vinovăție care se cere pentru existența infracțiunii este culpa.

Dispozițiile legale care reglementează regimul circulației pe drumurile publice au rolul de a indica situațiile în care exercițiul unei activități cum este cea de conducător auto pot cauza moartea persoanelor, atrăgând astfel atenția celor ce le efectuează să le desfășoare cu prudență și în limitele impuse de lege.

Nerespectarea acestor dispoziții sau măsuri implică prezumția legală că făptuitorul este în culpă, iar culpa este cu atât mai gravă cu cât fusese avertizat prin dispozițiile pe care le-a încălcat.

Culpei autorului i se poate adăuga și culpa concurentă a victimei care, prin nerespectarea dispozițiilor legale care reglementează domeniul circulației rutiere, im-pune reținerea unei culpe comune.

Culpa cu prevedere există atunci când autorul, realizând conduita contrară obligației de diligentă impusă de lege, prevede ca o posibilă urmare a faptei sale producerea unei urmări vătămătoare pentru valoarea socială ocrotită dar consideră că această urmare nu se va produce în concret.

S-a constatat că inculpatul P. C. a condus autoturismul fără a poseda permis de conducere iar în calitate de conducător auto, deși conform dispozițiilor O.U.G. nr. 195/2002 îi incumba obligația de respectare a limitei maxime de viteză în interiorul localității ( 50 km/h ), s-a deplasat cu viteza de 145 km/h în condiții de noapte, el prevăzând astfel posibilitatea ca un alt participant la trafic să efectueze un viraj la stânga, însă având convingerea că nu se va produce un accident, bazându-se pe anumite împrejurări obiective (posibilitățile de evitare a unui eventual obstacol), pe care le-a evaluat în mod eronat.

Alături de culpa inculpatului P. C. s-a reținut și culpa victimei M. A. care, nerespectând dispozițiile legale, nu s-a asigurat corespunzător și nu a acordat prioritate de trecere autoturismului marca Mercedes.

Infracțiunea de "părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul unui autovehicul implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul unei persoane", prevăzută de art. 338 alin. 1 din Codul penal constă în acțiunea de părăsire a locului accidentului de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei.

Existența infracțiuni este condiționată de săvârșirea acesteia pe drumurile publice, locul săvârșirii infracțiunii constituind în acest caz un element constitutiv al infracțiunii, în lipsa căruia nu s-ar putea vorbi de o faptă tipică.

Traseul pe care l-a parcurs inculpatul P. C. cu autoturismul marca Mercedes (vehicul în accepțiunea art. 6 pct. 6 din O.U.G. nr. 195/2002 ), respectiv .. Abatorului și bulevardul Ș. V., reprezintă un drum public în accepțiunea art. 6 pct. 14 din O.U.G. nr. 195/2002, fiind o cale de comunicație terestră special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulației publice.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii expuse s-a constatat că inculpatul P. C. a realizat acte ce intră în conținutul elementului material al acesteia, respectiv părăsirea locului accidentului în care a fost implicat și care s-a soldat cu decesul a două persoane, acceptând astfel posibilitatea creării unei stări de pericol pentru relațiile sociale privind circulația în siguranță pe drumurile publice.

Obligația de a nu părăsi locul accidentului incumbă tuturor conducătorilor de vehicule, indiferent de gravitatea vătămării produse, întrucât nu acestora le revine dreptul de a aprecia urmările accidentului de circulație și chiar dacă nu există vinovăția conducătorului auto în producerea evenimentului rutier și accidentul este exclusiv urmare a culpei victimei.

Inculpatul nu a respectat această obligație, părăsind locul accidentului, aspect care se circumscrie elementului material al laturii obiective a infracțiunii prevăzută de art. 338 alin. 1 din Codul penal.

Fapta inculpatului P. C. este socialmente periculoasă prin crearea unei stări de pericol cu privire la siguranța circulației pe drumurile publice.

Între fapta inculpatului P. C. și starea de pericol social există o legătură de cauzalitate care rezultă din însăși săvârșirea acesteia ( ex re ).

Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită de inculpat cu vinovăție sub forma intenției directe întrucât el a prevăzut rezultatul acesteia și l-a urmărit prin săvârșirea acțiunilor.

În ceea ce privește infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 din Codul Penal, s-a constatat că aceasta a fost săvârșită la data de 30.05.2005. Infracțiunea este pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani.

Parchetul de pe lângă Judecătoria C., prin rechizitoriul nr. 3542/P/2005 emis la data de 03.02.2015 a dispus clasarea cauzei față de P. C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 din Codul Penal, având în vedere următoarele considerente:

Prin dispozițiile art. 121 din Vechiul Cod penal, lege penală mai favorabilă în prezenta cauză, legiuitorul a instituit prescripția răspunderii penale ca o cauză prin care se înlătură incidența legii penale prin stingerea dreptului de a aplica pedeapsa și, pe cale de consecință, prin stingerea obligației de a primi ori de a executa pedeapsa.

Prescripția operează de plin drept, în chiar momentul în care s-a împlinit termenul de prescripție, ea trebuie să fie aplicată din oficiu.

Prescripția răspunderii penale este o cauză extinctivă care înlătură răspunderea penală, având caracterul unei renunțări la acțiunea penală, renunțare prestabilită de lege, dar supusă condiției trecerii unui anumit termen de la data săvârșirii infracțiunii.

Termenul de prescripție a răspunderii penale pentru persoana fizică este, potrivit dispozițiilor art. 122 alin. 1 lit. d din Vechiul Cod penal, de cinci ani în cazul în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an dar care nu depășește cinci ani. Acest termen curge de la data săvârșirii infracțiunii.

Potrivit dispozițiilor art. 124 din Vechiul Cod penal, așa cum a fost modificat prin legea nr. 63/2012, care reglementează prescripția specială, oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut la art. 122 este depășit cu încă o dată, este înlăturată răspunderea penală. Înainte de modificarea art. 124 prin legea nr. 63/2012, acesta avea următorul cuprins „prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 122 este depășit cu încă jumătate".

De asemenea, și potrivit art. 153 – 156 din Noul Cod Penal, termenul de prescripție generală al infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conduce-re este de cinci ani, prescripția specială a acestei infracțiuni, prev. de art. 155 alin. 4 din N. C. p. prevăzând că "termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depășite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni".

Întrucât între momentul săvârșirii infracțiunii și judecarea definitivă a cauzei au intervenit mai multe legi penale, în temeiul art. 5 din Noul Cod penal s-a făcut aplicarea legii penale mai favorabile, respectiv dispozițiile privitoare la prescripția specială în vigoare anterior modificării prin legea nr. 63/2012 și anterior intrării în vigoare a Noului Cod Penal, constatându-se că fapta săvârșită de inculpat la data de 30.05.2005 de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere s-a prescris la data de 30.11.2012.

Ținând cont de argumentele care preced, s-a constatat incidența unei cauze care înlătură răspunderea penală, respectiv prescripția, prevăzută de art. 16 alin. 1 lit. f din Codul de procedură penală, fapt pentru care față de P. C. s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de "conducerea unui vehicul fără permis de conducere", faptă prevăzută de art. 335 alin. 1 din Codul penal.

Prima instanță a reținut ca la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod Penal.

Analizând textele de lege care incriminează fapta comisă de inculpat, prin prisma dispozițiilor art. 5 din actualul Cod penal – prima instanță a constatat că textul din actualul cod penal care incriminează infracțiunea de părăsirea locului accidentului, respectiv de art. 338 alin. 1 C.pen. are un regim sancționator identic cu vechea reglementare în sensul că art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, prevede pentru infracțiunea în cauză pedeapsa închisorii, de la doi la 7 ani.

Inculpatul a fost trimis în judecată și pentru infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1, 2, 3 din Cp, limitele de pedeapsă ( 2 ani-7 ani )pentru uciderea din culpă, dacă prin fapta săvârșită s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane, majorându-se cu jumătate.

În C.pen. de la 1969, uciderea din culpă prev. de art. 192 alin. 1, 2, 3 din Cp, își găsește corespondent în art. 178 alin.1, 2 și 5 C.p., la alin. 5 prevăzându-se " dacă prin fapta săvârșită s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane, la maximul pedepselor prevăzute în alineatele precedente se poate adăuga un spor până la 10 ani."

Instanța având in vedere considerentele deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, privind aplicarea globală a dispozițiilor privind legea penală mai favorabila, apreciază ca dispozițiile Codului Penal din 1969, privite global sunt mai favorabile, întrucât inculpatul P. C. a săvârșit două fapte în concurs real, iar dispozițiile privind tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni sunt mai favorabile potrivit C.p. de la 1969, aplicarea sporului de pedeapsă fiind facultativă.

Având în vedere aceste considerente, instanța în baza art.386 alin.1 C.p.p. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul P. C. a fost trimis în judecată, din infracțiunea prev. de art. art. 192 alin. 1,2 și 3 C.p. cu aplic. art.5 C.p. în infracțiunea prev. de art. 178 alin.1, 2 și 5 C.p. de la 1969 cu aplic. art.5 C.p.

În baza art. 178 alin.1, 2 și 5 C.p. de la 1969 cu aplic. art.5 C.p. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În temeiul 71 C.p. de la 1969 s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. de la 1969 pe durata executării pedepsei.

În baza art. 89 alin.1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art.5 C.p. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul 71 C.p. de la 1969 s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. de la 1969 pe durata executării pedepsei.

Partea vătămată M. I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

S. C. Județean de Urgență C. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 274 alin. 1 C.p.p., a fost obligat inculpatul P. C. la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Prima instanță a dispus achitarea către d-na interpret B. A. M., a sumei aferente onorariului de interpret autorizat de limbă italiană, reprezentând interpretare simultană timp de două ore la Judecătoria C., sumă ce va fi achitată din fondurile Ministerului Justiției alocate Tribunalului D..

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul P. C..Criticile aduse prin motivele de apel vizează individualizarea judiciară a pedepsei, atât sub aspectul întinderii cât și a modalității de executare. Prima instanță nu a motivat stabilirea pedepselor aplicate, în fapt și în drept; ar fi trebuit să se rețină în favoarea inculpatului că, prin înscrisul depus la instanța de fond, a recunoscut în totalitate faptele așa cum au fost reținute prin rechizitoriu; culpa la producerea accidentului a fost comună; simpla lipsă de la urmărirea penală și din fața instanței nu înseamnă neapărat că s-a sustras cercetării; se află într-o relație de concubinaj de lungă durată și este tatăl a patru copii.

Astfel, solicită reindividualizarea pedepselor, în sensul micșorării, reindividualizând și modalitatea de executare, anume în condițiile art. 86 indice 1 Cod penal de la 1969.

Verificând hotărârea apelată, prin prisma motivelor de apel dar și din oficiu conform art. 417 alin. 2 C.p.p., instanța reține următoarele:

Contrar celor susținute prin motivele de apel, prima instanță a motivat amplu reținerea stării de fapt, încadrarea juridică a faptelor, asupra laturii obiective și a celei subiective, precum și aplicarea legii penale mai favorabile. La individualizarea juridică a cuantumului pedepselor aplicate pentru cele două infracțiuni și a modalității de executare s-a ținut cont de circumstanțele reale (cu privire la fapte) și personale (referitoare la persoana inculpatului).

Astfel, în urma accidentului petrecut la data de 30.05.2005, în jurul orelor 2230, pe bulevardul Ș. V. din C., două persoane au decedat. Inculpatul a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție. De asemenea, inculpatul P. C. nu posedat permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, faptă față de care a intervenit prescripția.

Aceste aspecte de fapt reies indubitabil din coroborarea declarațiilor martorilor audiați (în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești - B. I., Caproni Lino, V. S., N. M., B. I., D. M. C., P. P., P. Pardalian, L. C.) și a celorlalte probe administrate (proces-verbal de cercetare la fața locului; schița locului accidentului; proces-verbal privind verificarea tehnică a autovehiculului; schița accidentului; planșe foto; proces-verbal de examinare a autoturismului; rezultatul testării cu aparatul alcooltest a numitului V. S.; raport medico-legal de necropsie a victimei M. E.; raport medico-legal de necropsie a victimei M. A.; raport de expertiză tehnică auto; raport de constatare tehnico-științifică poligraf; adresă verificare IGPF; adresă verificare permis de conducere; declarații parte civilă M. I.; acte citare și căutare inculpat P. C.).

Victimele accidentului au fost M. A., de 20 ani și mama sa, M. E., de 50 ani, ambii din municipiul C.. Impactul a fost foarte violent. S-a concluzionat că accidentul a fost generat de către ambii participanți la trafic, în primul rând de către inculpatul P. C. care a condus autoturismul fără a poseda permis de conducere, cu încălcarea dispozițiile art. 20 din O.U.G. nr. 195/2002 și a rulat cu o viteză mult superioară limitei maxime admise în localitate (de 50 km/h), respectiv cu 145 km/h, cu încălcarea dispozițiilor art.49 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002. S-a reținut în mod corect și culpa victimei, conducător al autoturismului cu numărul de înmatriculare_, care nu a acordat prioritate de trecere autoturismului marca Mercedes, condus de către inculpat, fiind încălcate dispozițiile art.129 alin. 2 din H.G. nr. 1391/2006.

În acest context, s-a stabilit că inculpatul P. C. putea evita producerea evenimentului rutier, dacă nu conducea autoturismul fără a poseda permis de conducere, dacă supraveghea cu atenție calea de rulare, adoptând un comportament care să nu pună în pericol viața și integritatea persoanelor (art. 35 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002) și dacă se deplasa cu o viteză care să-i asigure un spațiu de oprire în spațiul de siguranță în care acesta putea evita impactul dacă ar fi circulat cu viteza legală de 50 km/h, respectiv 31,70 m, viteză la care ar fi putut evita accidentul rutier întrucât starea de pericol a apărut la aproximativ 32 m. S-a reținut în mod corect că există un raport de cauzalitate între viteza de 145 km/h cu cât a circulat autoturismul condus de inculpat și accident.

Astfel, gravitatea faptelor comise este destul de ridicată, mai ales prin prisma consecințelor produse.

Inculpatul nu a putut beneficia de procedura simplificată și de reducerea limitelor de pedeapsă, reducere prevăzută de dispozițiile art.396 alin.10 C.p.p., întrucât nu a recunoscut fapta în condițiile art. 375 C.p.p.

Pe tot parcursul cercetărilor nu a putut fi audiat. S-a sustras urmăririi penale; la data de 31.05.2005, a doua zi după comiterea infracțiunilor, a ieșit din țară prin P.C.T.F. T. A. (adresa nr. 4866/04.06.2005), existând date că s-ar afla în Italia (procesele-verbale din 22.08.2006, 23.12.2005, 24.03.2011, 17.11.1011).

De asemenea, pe tot parcursul cercetării judecătorești inculpatul P. C. nu a fost audiat, acesta fiind citat legal și cu mandat de aducere la domiciliul cunoscut. Nu se poate susține că nu a avut cunoștință despre derularea procesului penal, din moment ce a fugit de la locul accidentului și, imediat, a părăsit țara. S-a afirmat că apropiații săi au fost cei care au angajat avocatul în speță, însă este greu de crezut că inculpatul nu a cunoscut acest aspect. Deci, nu a manifestat o atitudine sinceră și de conlucrare cu organele judiciare.

Cântărind toate aceste aspecte, față de criteriile legale prevăzute de art.72 C.p. de la 1969/art.74 din noul C.p., prima instanță a individualizat în mod just atât pedepsele aplicate cât și modalitatea de executare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art.421 alin.1 pct.1 lit.b) C.p.p., instanța va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul P. C. împotriva sentinței penale nr. 3707 din data de 14 octombrie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondat.

Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 275 alin.2 C.p.p. va obliga apelantul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de inculpatul P. C. împotriva sentinței penale nr. 3707 din data de 14 octombrie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondat.

Obligă apelantul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 23 februarie 2016.

Președinte, Judecător,

V. T. S. V.

Grefier,

M. I.

Red.jud.S.V.

j.f.C.S.M.

S.V. și O.A. /15.03.2016

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 105/2016....		Schimbare măsura educativă a internării. Art.516 si art. 517... →

Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 283/2016. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 283/2016. Curtea de Apel CRAIOVA