Schimbare măsura educativă a internării. Art.516 si art. 517 NCPP. Decizia nr. 103/2016. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 103/2016 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 22-02-2016 în dosarul nr. 103/2016
Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2016:127._
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU M.
DECIZIA PENALĂ Nr. 103
Ședința publică de la 22 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. E.
Grefier Ș. C. D.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror M. B.
din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C.
Pe rol judecarea contestației formulată de condamnatul D. F. împotriva sentinței penale nr. 121 din data de 15.01.2016 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect schimbare măsura educativă a internării (art.516 si art. 517 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul condamnat D. F., asistat de avocat B. A., apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Avocat B. A., având permisiunea instanței, a luat legătura cu persoana condamnată D. F., în prezent deținut în P. de M. și T. C..
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat B. A., având cuvântul, solicită admiterea contestației, desființarea sentinței penale atacată și rejudecând să se admită cererea formulată de condamnat de schimbare a măsurii educative a internării într-un centru de detenție în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Condamnatul a fost recompensat de mai multe ori, a dat dovadă de receptivitate la activitățile educaționale, a efectuat mai mult de jumătate din pedeapsă. Totodată trebuie avut în vedere că persoana condamnată a înțeles gravitatea faptelor săvârșite și s-a îndreptat, acesta fiind analizat de trei ori de comisia din penitenciar, iar de la ultima analiză nu a mai avut abeteri disciplinare. Nici gravitatea faptelor săvârșite de condamnat nu impun menținerea acestuia în mediul penitenciar până la executarea integrală a pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației ca nefondată cu obligarea la cheltuieli judiciare către stat.
Contestatorul condamnat D. F., având cuvântul, solicită admiterea contestație, arătând că este de acord cu susținerile avocatului.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 121 din data de 15.01.2016 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în baza art. 517 alin.2 C.p.p. și art. 180 din Legea nr. 254/2013, s-a respins cererea formulată de petentul D. F., privind liberarea din centrul de detentie .
În baza art. 181 alin. (2) din Legea 254/2013, s-a fixat termen de reînnoire a cererii după data de 06.04.2016.
În baza art. 275 alin.2 C.p.p., a obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 180 lei, din care 130 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că, la data de 13.01.2016, a fost înregistrată pe rolul instanței, sub nr._ cererea formulată de către petentul D. F., având ca obiect schimbare măsură educativă a internării (art. 516 și 517 Cpp).
Prin cererea formulată petentul a arătat că înțelege să formuleze contestație la amânarea primită din partea comisiei de liberări condiționate urmând ca în fața instanței să expună motivele acesteia.
In vederea soluționării cauzei, s-a depus la dosar procesul verbal nr. C3_/06.01.2016 din care rezultă că petentul D. F. se află în executarea măsurii educative a internării in centru de detenție de 4 ani și 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie, pedeapsă aplicată prin s.p. CD 838/2014 a Judecătoriei C., fiind emis mandatul de executare nr. CD 838/2014.
Executarea măsurii a început la data de 15.03.2013 și urmează să expire în termen la data de 14.07.2017.
Pentru a putea fi liberat condiționat, condamnatul trebuie sa execute 1/2 respectiv 791 zile, si a executat până în prezent 1028 de zile închisoare.
Petentul condamnat a mai fost discutat în două rânduri în Comisie, la data de 20.05.2015 și amânat până la data de 16.09.2015 conform sp nr. 2057/02.06.2015 a Judecătoriei C. și la data de 16.09.2015 și amânat până la data de 06.01.2016 conform sp nr. 3510 din data de 02.10.2015 a Judecătoriei C., iar la analiză în comisia din data de 06.01.2016 fost amânat, pentru comportament oscilant urmează a fi reanalizat după data de 06.04.2016.
Analizând cererea și înscrisurile depuse instanța a constatat că petentul condamnat se afla in executarea măsurii educative a internării . detenție pe o perioada de 4 ani și 4 luni pentru comiterea infracțiunii de complicitate la tâlhărie măsura aplicată prin sentința penală nr. CD 838/2014 a Judecătoriei C., petentul a fost.
Instanța a reținut că, potrivit art. 125 alin. 4 lit. b C.p., în cazul în care pe durata internării minorul a dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor școlare și profesionale și a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puțin jumătate din durata internării, instanța poate dispune liberarea din centru de detenție, dacă persoana internată a împlinit vârsta de 18 ani.
Îndeplinirea acestor condiții de către condamnat nu creează pentru acesta un drept, ci doar o vocație, singura in măsura sa aprecieze oportunitatea liberării din centrul de detenție fiind instanța de judecata.
Instanța a constatat că D. F. este născut la data de 29.11.1997, astfel că acesta a împlinit vârsta de 18 ani. Totodată, acesta a început executarea măsurii educative la data de 15.03.2013 și urmează să expire în termen la data de 14.07.2017. Se constata astfel că acesta a executat mai mult de jumătate din durata stabilită de instanță.
În ceea ce privește însă condiția dovedirii progreselor evidente în vederea reintegrării sociale, instanța a constatat că această condiție nu este îndeplinita in cauza.
Astfel, deșii persoana privata de libertate a participat la multiple programe educaționale, instanța a apreciat ca acesta nu a făcut progrese evidente in vederea reintegrării sociale și a manifestat o conduită oscilantă în raport cu normele mediului instituțional. Instant a apreciat ca progresele evidente in vederea reintegrării sociale presupun ca persoana internata sa dea dovada de o conduita deosebita de natură să conducă la ideea că s-a reușit reeducarea condamnatului, fiind atins scopul pedepsei.
Din cuprinsul caracterizării depuse la dosar reiese faptul că acesta a fost sancționat disciplinar în șapte rânduri și a fost de patru ori recompensat, sancțiunile fiindu-i aplicate pentru săvârșirea unor abateri grave și foarte grave, respectiv, lovire deținut, distrugere bunuri, atitudine necuviincioasă cadre.
De asemenea in referatul întocmit de Serviciul de Probațiune D. s-a reținut că riscul de a comite infracțiuni este ridicat, violența manifestată fiind un puternic factor criminogen, tânărul prezentând un autocontrol scăzut.
Instanța având în vedere natura infracțiunii precum și profilul psihologic al petentului dar si conduita acestuia pe perioada internării, a apreciat ca timpul executat de persoana internata nu este suficient pentru ca aceasta să fie responsabilizata cu privire la comportamentul său viitor, astfel încât să nu mai comită si alte fapte de natură penală.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat contestație condamnatul D. F., solicitând admiterea contestației, desființarea sentinței penale atacată și rejudecând să se admită cererea formulată de schimbare a măsurii educative a internării într-un centru de detenție în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Arată că a fost recompensat de mai multe ori, a dat dovadă de receptivitate la activitățile educaționale, a efectuat mai mult de jumătate din pedeapsă.
Contestația este nefondată.
Analizând hotărârea instanței de fond pe baza actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, se constată că este legală și temeinică, în concordanță cu dispozițiile legale care reglementează regimul măsurilor educative privative de libertate aplicate minorilor.
Astfel, conform art. 124 alin. 5 Cod Penal, în cazul în care, pe durata internării, minorul a dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor școlare și profesionale și a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, după executarea acel puțin jumătate din durata internării, instanța poate dispune fier înlocuirea internării cu altă măsură educativă, fie liberarea din centrul de detenție, dacă persoana internată a împlinit vârsta de 18 ani, cu respectarea unora dintre obligațiile prev de art. 121 Cod Penal.
Din procesul-verbal întocmit de către A.N.P. – P. de M. și T. C. la 16.12.2015, Comisia pentru individualizarea și schimbarea regimului de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenție, rezultă că persoana privată de libertate a executat un număr de 791 zile din totalul de 1028. acesta însă nu a făcut dovada realizării unor progrese în vederea reintegrării sociale, vând un comportament oscilant, astfel că în mod corect judecătorul fondului a apreciat că, în cazul concret, nu se impune în acest moment liberarea din centrul de detenție.
Prin urmare instanța de control apreciază că nu există suficiente și serioase indicii în sensul că perioada executată până în acest moment din durata măsurii educative și-a atins scopul, precum și în sensul responsabilizării contestatorului cu privire la comportamentul său viitor, respectiv de a nu mai comite și alte fapte de natură penală.
Instanța are în vedere în special gravitatea infracțiunii pentru care a fost internat în centrul de detenție, respectiv infracțiuni de tâlhărie și furt, de asemenea, împrejurarea că, inițial, acesta a avut un comportament necorespunzător, fiind sancționat disciplinar de mai multe ori.
De altfel, din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune D. rezultă că riscul de recidivă în cazul persoanei internate este ridicat, tânărul prezentând un autocontrol scăzut și acceptând cu greutate să respecte reguli.
Ca urmare, subzistă necesitatea executării în continuare a măsurii educative aplicată persoanei private de libertate, urmând ca ulterior să fie reanalizat comportamentul acestuia, pentru a se aprecia asupra atingerii scopului măsurii educative aplicată. Menționăm că nu este vorba de un drept, ci doar de o vocație la acordarea beneficiului liberării din centrul de detenție, oportunitatea acordării acesteia fiind lăsată la latitudinea instanței.
În raport de aceste considerente, contestația este nefondată și urmează a fi respinsă, potrivit dispozițiilor art. 4251 pct. 7 alin. 1 lit. b Cod Procedură Penală.
În baza art. 275 alin. 2 Cod Procedură Penală, va fi obligat contestatorul la 180 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, 130 lei reprezintă onorariu avocat oficiu, care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația formulată de condamnatul D. F., fiul lui C. M. și S., născut la 29.11.1997 în B., jud. O., CNP_ împotriva sentinței penale nr. 121 din data de 15.01.2016 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondată.
Obligă contestatorul la 180 lei cheltuieli judiciare către stat din care 130 lei reprezintă onorariu pentru avocatul din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la data de 22.02.2016.
Președinte,
I. E.
Grefier,
Ș. C. D.
j.fond:A.I.Z.
Ș.D. 24._
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 283/2016.... | Schimbare măsura educativă a internării. Art.516 si art. 517... → |
|---|
