Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 998/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 998/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 998/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ NR. 998
Ședința publică de la 02 iulie 2015
PREȘEDINTE:- G. C.
JUDECĂTOR:- V. T.
GREFIER:- M. I.
Ministerul Public reprezentat prin procuror D. N. T., din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 9 iunie 2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind judecarea apelurilor formulate de P. DE PE L. J. T.-CĂRBUNEȘTI, de inculpații V. C. G., V. M. M., V. M. și de părțile civile V. M. și V. C., împotriva sentinței penale nr. 284 din 19 iunie 2014, pronunțată de J. T.-Cărbunești, în dosarul nr._ .
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 284 din 19 iunie 2014, J. T.-Cărbunești, în baza art. 386 NCPP a schimbat încadrarea juridică a faptelor privind pe inculpații V. C. G. și V. M. M. din infracțiunile prevăzute de art.181 alineat 1 și art. 192 alineat 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal în infracțiunile prevăzute de art. 193 alineat 2 și art. 224 alineat 1 NCP cu aplicarea art. 38 alineat 1 NCP.
În baza art. 386 NCPP s-a schimbat încadrarea juridică a faptei privind pe inculpata V. M. din infracțiunea prevăzută de art.192 alineat 2 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.224 alineat 1 NCP.
În baza art. 193 alineat 2 NCP cu aplicarea art. 5 NCP a fost condamnat inculpatul V. C. G., fiul lui C. si M., născut la data de 17.07.1979 în orașul Tg-Cărbunești, jud. G., cu domiciliul în orașul Rovinari, ., ., jud. G., fără antecedente penale, studii medii, căsătorit, electrician la EMC R., cetățenie română, stagiu militar îndeplinit, CNP_ la 3.600 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 180 zile amendă.
În baza art. 224 alineat 1 NCP cu aplicarea art. 5 NCP a fost condamnat același inculpat la 2.400 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 120 zile amendă.
În baza art. 38 alineat 1 NCP raportat la art. 39 alineat 1 litera c NCP s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3.600 lei amendă penală la care s-a adaugat 1/3 din pedeapsa de 2.400 lei amendă penală, respectiv 800 lei, urmând ca în total inculpatul V. C. G. să execute 4.400 lei amendă penală.
În baza art. 193 alineat 2 NCP cu aplicarea art. 5 NCP a fost condamnat inculpatul V. M. M., fiul lui C. si M., născut la data de 21.09.1980 în orașul Tg-Cărbunești, județul G., cu domiciliul în orașul Rovinari, ., ., ., fără antecedente penale, studii medii, căsătorit, electrician la Cariera Tismana 1, cetățenie română, stagiu militar îndeplinit, CNP_ la 3.600 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 180 zile amendă.
În baza art. 224 alineat 1 NCP cu aplicarea art. 5 NCP a fost condamnat același inculpatul la 2.400 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 120 zile amendă.
În baza art. 38 alineat 1 NCP raportat la art. 39 alineat 1 litera c NCP s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3.600 lei amendă penală la care s-a adaugat 1/3 din pedeapsa de 2.400 lei amendă penală, respectiv 800 lei, urmând ca în total inculpatul V. M. M. să execute 4.400 lei amendă penală.
În baza art. 224 alineat 1 NCP cu aplicarea art. 5 NCP a fost condamnată inculpata V. M., fiica lui I. și M., născută la data de 30.09.1959 in ., cu domiciliu in ., județul G., cetățean român, studii 10 clase, pensionar, căsătorită, CNP-_ la 2.400 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 120 de zile amendă.
S-au pus în vedere celor 3 inculpați dispozițiile art. 63 NCP și art. 559 NCPP.
S-a admis în parte acțiunea civilă și au fost obligați în solidar inculpații V. C. G. și V. M. M. la 1.899 lei către S. de Urgență Tg-J. și la 486 lei către S. de Ambulanță G., reprezentând despăgubiri civile, plus dobânda legală aferentă.
Au fost obligați inculpații V. C. G. și V. M. M. la câte 500 lei de fiecare daune morale către partea vătămată V. M..
Obligă inculpații V. C. G., V. M. M. și V. M. la câte 150 lei de fiecare către partea civilă V. C., reprezentând daune morale.
S-a respins capătul de cerere cu privire la daunele materiale ca nedovedit
Au fost obligați inculpații la 2.200 lei cheltuieli judiciare către părțile vătămate, din care 2000 lei reprezintă onorariu de avocat.
Au fost obligați inculpații V. C. G., V. M. M. și V. M. la 350 lei de fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 959/P/2013 din data de 18.09.2013 al Parchetului de pe lângă J. Tg-Cărbunești, au fost trimiși în judecată inculpații V. C. G., V. M. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală și violare de domiciliu, prevăzute de art. 181 alineat 1 Cod penal și art. 192 alineat 2 Cod penal și V. M., pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alineat 2 Cod penal.
În fapt, s-a reținut că la data de 28.08.2010 lucrătorii postului de Politie Aninoasa au fost sesizați de numiții V. C. (prin intermediul serviciului unic de urgență SNUAU 112) si V. C. cu privire la faptul că, la data de 28.08.2010 in jurul orelor 17:00, numiții V. C. G., V. M. M., V. M. si V. C. au pătruns fără drept in locuința numitului V. C. unde au lovit pe numitul V. M., aceleași aspecte fiind sesizate si de V. M. prin plângerea din data de 09.09.2010.
La rândul lor, numiții V. C. G., V. M. M. si V. M. au solicitat prin plângerea formulata la data de 10.09.2010 tragerea la răspunderea penală a numiților V. M., V. C., V. C., V. A. si V. E. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 Cp. rap. la art. 174 Cp. si art. 175 alin. 1 lit. a Cp., art. 180 alin. 2 Cp., art. 193 Cp. si art. 205 Cp., fapte săvârșite de aceștia din urmă în aceleași împrejurări ca cele reclamate prin plângerile din data de 28.08.2010 .
S-a reținut că toate aceste sesizări au fost înregistrate sub numerele 2541/P/2010, 2722/P/2010, 2708/P/2010 și 959/P/2011 însă, pentru o mai bună înfăptuire a actului de justiției acestea au fost conexate sub numărul 959/P/2011 prin rezoluția din data de 18.11.2010.
La data de 08.02.2011 cauza a fost declinată Parchetului de pe lângă Tribunalul G. prin ordonanța nr. 2540/P/2010 în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 20 rap la art 175 din Cp., iar la data de 31.03.2011, prin ordonanța nr. 150/P/2011, P. de pe lângă Tribunalul G. a dispus neînceperea urmăririi penale pentru art. 20 rap. la art. 175 din Cp. și disjungerea cauzei în vedere continuării cercetărilor de către P. de pe lângă J. Tg-Cărbunești sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 181 alin. 1 Cp. art. 192 alin. 2 Cp., art. 180 alin. 2 Cp., art 193 Cp. și art. 205 Cp.
Dosarul a fost înregistrat sub numărul 959/P/2011 și înaintat Postului de Poliție Aninoasa, pentru completarea cercetărilor.
S-a reținut că datorită unor neînțelegeri mai vechi legate de proprietatea și amplasamentul unor terenuri vecine de pe raza satului Groșerea din ., între familia numiților V. C. și V. M. împreună cu copiii acestora V. C. G. și V. M. M., pe de o parte, și familia numiților V. C. și V. A. împreună cu fiul lor V. M. și soția acestuia V. C., pe de altă parte, inclusiv V. E. (sora numitului V. C.), există o permanentă stare conflictuală care, în timp, a constituit cauza unor numeroase alte conflicte de natură civilă sau chiar penală.
S-a reținut în acest context că cele două familii se înrudesc, numitul V. C. (în vârstă de peste 78 de ani) fiind frate cu tatăl numitului V. C. .
Pe fondul acestor relații de dușmănie (aspect atestat de declarațiile tuturor acestor persoane), la data de 28.08.2010 între numitul V. C. și V. M. (fiul lui V. C.) a izbucnit un nou conflict verbal în timp ce aceștia s-au întâlnit la magazinul martorului S. M. din aceiași localitate.
Aceste discuții sunt menționate de declarațiile martorului dar și de cele ale părții vătămate/învinuit V. M. și ale inculpaților/părți vătămate V. C. G., V. M. M. și V. M. care menționează (cu nuanțe diferite) că între cei doi a avut loc un conflict verbal înainte de izbucnirea violențelor între cele două familii .
Astfel, declarația inițială a numitului V. C. care neagă un astfel de conflict este contrazisă de însăși declarațiile membrilor familiei sale care se coroborează astfel cu cele ale părții vătămate/învinuit V. M. și ale martorului S. M. (care a sesizat că cei doi își vorbeau răstit).
În continuare, s-a reținut că, întors la locuința sa, numitul V. C. a relatat membrilor familiei sale despre conflictul avut anterior cu partea vătămată/învinuit V. M., aspect negat neconvingător de către învinuitul/parte vătămată V. M. M. (ce susține că a aflat de acest episod abia după terminarea conflictului din acea zi) dar contrazis de învinuiții/părți vătămate V. M. si V. C. G. (care menționează mai multe momente anterioare ale acestor relatări făcute de V. C.) .
S-a menționat că intre locuința numitului V. C. unde toți membrii familiei acestuia participau la efectuarea unor lucrări de renovare a clădirii și locuința părții vătămate V. C. este o distanță de circa 7-10 case iar în imediata vecinătate a acesteia, pe o uliță ce virează la stânga din drumul județean, locuiește învinuitul/parte vătămată V. C. G. .
În aceste condiții, în jurul orelor 16,30-17,oo, la scurt timp după sosirea tatălui lor V. C., frații V. C. G. și V. M. M. au plecat însoțiți de mama lor V. M. spre locuința părții vătămate V. C. cu intenția declarată a acestora de a lua de la domiciliul lui V. C. G. doi saci de ciment .
S-a remarcat totuși, observând prima declarație dată de inculpatul/parte vătămată V. C. G. chiar la data săvârșirii faptei (declarație scrisă personal de acesta) că cei trei (inclusiv mama și fratele său) se deplasau spre locuința acestuia fără a urmări transportul unor saci de ciment, scop ce devine (prin declarațiile ulterioare) neclar din perspectiva ajutorului pe care îl putea oferi V. M., persoană în vârstă care nu putea manevra obiecte cu o asemenea greutate.
În plus, aceștia nu aveau cu ei obiecte de care s-ar fi putut folosi pentru transportul unor greutăți mari (cărucior, roabă, etc).
Lămuritoare în acest context este declarația martorului V. M. (care locuiește vis-a-vis de locuința părții vătămate V. C.) ce menționează că în jurul orelor 17,oo, fiind în curtea sa, a sesizat că o persoană pe care a recunoscut-o ulterior ca fiind învinuitul V. M. M. profera amenințări cu moartea fiind însoțit de mama sa V. M. care i-a indicat faptul că persoana pe care o caută se află în locuința vecinului său V. C..
Această remarcă a martorului (ce menționează totuși că nu a mai urmărit ce se întâmplă în continuare) s-a coroborat cu declarațiile părților vătămate/învinuiți V. M. și V. C. dar și cu cele ale numiților V. C., V. A. si V. E., ale căror declarații oferă o clară concordanță între cele susținute de aceiași membri ai familiei (V. C.) privitor la debutul conflictului și indică faptul că învinuiții/părți vătămate urmăreau de fapt a se răzbuna pe partea vătămată/învinuit V. M. pentru incidentul de mai devreme.
S-a mai reținut astfel că în după amiaza zilei de 28.08.2012, după conflictul verbal avut cu numitul V. C., partea vătămată/învinuit V. M. se afla în curtea locuinței tatălui său V. C. din ., împreună cu soția sa, învinuita V. C., și fiul lor minor (în vârstă de 7 ani), iar în jurul orelor 17,00 au observat pe învinuiții/părți vătămate V. M., V. C. G., V. M. dar și V. C. care, venind la gardul locuinței lor, au început să aducă injurii și amenințări la adresa părții vătămate/învinuit V. M. .
Aceștia au început să se manifeste violent rupând mai multe scânduri din gardul aflat pe ulița ce conduce la locuința lui V. C. G., iar dintre cei patru inculpatul/parte vătămată V. M. M. se manifesta cel mai vehement amenințând cu moartea în timp ce avea supra sa un par (aspect menționat și de martorul V. M.).
În continuare, conflictul verbal dintre cele două familii s-a acutizat rapid în momentul în care, inculpații/părți vătămate V. C. G. și V. M. M. au smuls o poartă din lemn (ce făcea legătura intre curtea locuinței părții vătămate V. C. și ulița de acces spre locuința lui V. C. G.) pe care, după ce au culcat-o la pământ (spre uliță), au pătruns în curtea locuinței în care la acel moment se aflau partea vătămată/învinuit V. M. și soția sa V. C. ce erau în vizită la părinții lor, V. C. și V. A. împreună cu martora V. E., sora părții vătămate V. C. care locuiește în imediata apropiere.
În condițiile în care partea vătămată/învinuit V. M. s-a îndreptat la rândul său spre inculpații ce intraseră în curtea locuinței tatălui său, între cei trei a izbucnit un conflict violent în care, pe de o parte, s-a implicat V. M., iar de cealaltă parte învinuiții/părți vătămate V. C. G. și V. M. M. .
Astfel, între aceștia au izbucnit acte de violență în care s-au împins și lovit reciproc, aspect ce este atestat de concluziile certificatelor medicale eliberate celor trei care atestă prezența a numeroase escoriații/zgârieturi la nivelul brațelor în special dar și plăgi sau echimoze produse la nivelul capului ori toracelui .
Pe parcursul derulării acestor violențe, la un moment dat, după ce s-a înarmat cu o secure găsită în curtea locuinței părții vătămate V. C. (sau cu un alt obiect asemănător), învinuitul/parte vătămată V. M. M. a lovit pe V. M. în zona capului .
S-a reținut că, în aceleași împrejurări, partea vătămată/învinuit V. M. a mai fost lovit cu o scândură/par/rangă și de către învinuitul/parte vătămată V. C. G., aspect susținut de partea vătămată/învinuit V. M. și confirmat de concluziile certificatului medico-legal eliberat acestuia ce atestă existența mai multor escoriații pe brațul acestuia și în zona toraco-lombară, pe lîngă cea/cele de la nivelul capului .
În plus, s-a constatat că în ultimele declarații însăși inculpatul V. C. G. a menționat că a aplicat o lovitură puternică cu pumnul lui V. M. (de natură a produce leziuni similare celor de pe corpul părții vătămate), aspect de fapt care însă nu poate fi privit ca fiind singura modalitate de producere a leziunilor de la nivelul capului de moment ce declarațiile învinuiților sunt contradictorii atât între ele cât și cu concluziile exprimate în certificatele medico-legale și declarațiile celorlalte persoane aflate la fața locului.
Pe de altă parte, observându-se concluziile certificatelor medico-legale eliberate învinuiților/părți vătămate, s-a reținut că, în cursul aceluiași conflict, partea vătămată/învinuit V. M. a lovit (m-am apărat) la rândul său pe inculpatul/parte vătămată V. M. M. în zona capului continuând altercația cu cei doi frați până în momentul în care, primind o lovitură puternică de la aceștia (cel mai probabil, de la inculpatul V. M. M., fără a se putea însă stabili cert acest lucru) partea vătămată și-a pierdut cunoștința și a căzut, rămânând astfel la pământ, fără să mai reacționeze.
Sesizată asupra pericolului în care se afla partea vătămată/învinuitul V. M., în conflict a mai intervenit și soția acestuia, învinuita V. C. care, în încercarea de a-l ajuta, a început să lovească cu o creangă/prăjină (găsită în curtea socrului său) mai întâi pe învinuita/parte vătămată V. M. care între timp a urmat în curtea lui V. C. pe fii săi după care și pe ceilalți doi atacatori provocându-le mai multe leziuni.
Ulterior, s-a constat că pe parcursul violențelor din curtea locuinței părții vătămate V. C., învinuiții/părți vătămate au suferit la rândul lor leziuni care au necesitat pentru vindecare un nr. de 8-9 îngrijiri medicale în cazul lui V. C. G., conform CML nr. 1265/ 30.08.2010 (leziuni care s-au putut produce prin lovire cu corp dur cu margine ascuțită-topor, lovire de corp dur și târâre), un nr. de 7-8 zile îngrijiri medicale în cazul lui V. M. M., conform CML nr. 1266/ 30.08.2012 (leziuni care s-au putut produce prin lovire cu și de corp dur) și 7-8 zile îngrijiri medicale în cazul înv./p. văt. V. M., conform CML 1267/30.08.2012 (leziuni care s-au putut produce prin lovire cu corp dur) .
Cu această ocazie s-a reținut că o mare parte a acestor leziuni atestate prin cele trei certificate medicale (în special excoriații sau echimoze la nivelul membrelor superioare sau inferioare) au fost produse ca urmare a activităților agresive prin care au fost îndepărtate diferite obstacole sau în încercarea de a pătrunde in locuința lui V. C. .
Pe de altă parte, s-a remarcat faptul că nici nu există o concordanță clară între aceste leziuni și mecanismul de producere al acestora așa cum este explicat de declarațiile celor trei inculpați/părți vătămate.
O parte a acestora este însă lămurită de însăși declarațiile inculpaților/părți vătămate ca in cazul lui V. C. G. care menționează că semnul rămas la brațul stânga este urmarea faptului că acesta s-a înțepat în scândurile de la gardul lui V. C., precum și în momentul în care a căzut peste V. M..
Revenind la desfășurarea conflictului s-a reținut în continuare că în ajutorul părții vătămate/învinuit V. M. au mai încercat să intervină alături de soția acestuia și tatăl său V. C. respectiv mătușa acestuia V. E. care însă, datorită vârstei lor înaintate (75 și respectiv 82 de ani la momentul comiterii faptelor), nu au avut puterea de a se opune învinuiților/părți vătămate V. C. G. și V. M. M. (30 și 31 de ani) sau chiar mamei acestora (51 de ani), persoane mult mai tinere și evident mai puternice .
De altfel, conflictul a luat sfârșit în momentul în care partea vătămată/învinuit V. M. a rămas în stare de inconștiență la pământ iar soția acestuia V. C. a anunțat organele de poliție prin intermediul SNUAU 112 să intervină, împrejurări ce au determinat pe V. C. G., V. M. M. și V. M. să părăsească curtea locuinței lui V. C. iar mai apoi, ieșind în uliță, să se întoarcă la locuința lui V. C. cu care arată că s-au întâlnit pe drum .
Acest moment a fost relatat de declarațiile membrilor familiei V. C. și menționat de declarațiile inculpaților/părți vătămate V. C. G. și V. M. M. ce arată că au plecat împreună cu mama lor de la fața locului în momentul în care au văzut că V. M. a rămas la pământ, fără să mai miște. Aceștia au menționat că nu fost urmăriți de membrii celeilalte familii .
La scurt timp de la sesizarea învinuitei V. C., la fața locului au sosit și organele de poliție care au anunțat serviciul de ambulanță și au încheiat un proces verbal cu cele constatate la fața locului .
Astfel, s-a constatat că poarta din lemn de la locuința părții vătămate V. C. situată pe partea cu ulița ce duce la locuința lui V. C. G. a fost smulsă din balamale și culcată spre uliță, de la gard sunt rupte unele scânduri (partea superioară), gardul de la locuința lui V. E. este rupt și aplecat spre uliță.
În interiorul curții lui V. C. au mai fost identificate o basma (un batic) și o șapcă, obiecte vestimentare ce aparțin învinuiților/părți vătămate V. M. și V. M. M. și care au fost abandonate de aceștia după ce au părăsit în grabă locul faptei iar pe sol, tot în aceeași zonă a curții, au fost identificate mai multe pete de culoare brun-roșcată (sânge) provenind de la partea vătămată/învinuit V. M., pete situate în special pe locul în care acesta a rămas inconștient după loviturile primite.
Aceste urme au fost fixate și prin efectuarea unor fotografii judiciare ce au fost atașate la dosarul cauzei împreună cu procesul-verbal de cercetare la fața locului .
Totodată, au fost identificate și audiate persoanele prezente la momentul săvârșirii infracțiunilor, mai exact a numiților V. C., V. C. si V. E., iar din partea celeilalte familii a fost identificat și audiat numai inculpatul/parte vătămată V. C. G. în condițiile în care V. M. M. și mama sa V. M. au plecat în mod surprinzător la S. Orășenesc Rovinari și nu la cel din Tg-Cărbunești, situat mul mai aproape ca distanță.
În schimb, la S. Orășenesc Tg-Cărbunești iar mai apoi la S. Județean de Urgență Tg-J. a fost transportat cu ambulanța partea vătămată/învinuit V. M. care, datorită gravității leziunilor suferite, a rămas internat de pe data de 28.08.2010 până pe data de 06.09.2010.
Prin certificatul medico-legal eliberat părții vătămate V. M. de SML G. sub nr. 1319/06.09.2010, s-a constatat că acesta prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur și zgâriere ce pot data din 28.08.2010, leziuni care au necesitat acordarea in primă fază a unui număr de 16-18 zile de îngrijiri medicale fără ca viața victimei să fie pusă în primejdie.
Din cuprinsul acestui certificat a mai rezultat că partea vătămată a suferit o fractură a piramidei nazale dar și mai multe leziuni la nivelul toraco-lombar și al ambelor mâini (cu care pretinde partea vătămată că s-a apărat de loviturile aplicate cu o scândură de către V. C. G.).
Acest certificat a fost completat la data de 22.09.2010 în sensul majorării numărului de zile de îngrijiri medicale acordat inițial la 23-25 de zile (în care se includ și cele acordate inițial).
Ulterior, în încercarea de a obține mai multe detalii necesare pentru a stabili mecanismul de producere a leziunilor constatate pe corpul părții vătămate V. M., SML G. precizează prin dresa cu nr. 873/25.05.2012 că leziunile traumatice de la nivelul piramidei nazale s-au putut produce cel mai probabil prin lovire cu corp dur, posibil unică, neexistând leziuni traumatice caracteristice unei căderi .
În continuare, excluzându-se astfel posibilitatea producerii acestei leziuni printr-o simplă cădere (eventual în condițiile invocate de către inculpații V. C. G. și V. M. M.), SML G. mai precizează și că celelalte leziuni traumatice (escoriații) s-au putut produce prin zgâriere, dar posibil și prin lovire de corp dur și necesită de la producere cca. 4-5 zile de îngrijiri medicale.
S-a reținut pe această cale că o secure aparținând părții vătămate V. C. și o rangă/țeavă din fier au fost luate la finalul conflictului de către V. M. M. care a refuzat predarea acestor obiecte organelor de poliție susținând că va face acest lucru în fața instanței de judecată .
Din declarațiile inculpaților/părți vătămate V. C. G., V. M. M. și V. M., a rezultat faptul că la data de 28.08.2010 V. M. a fost cel care a provocat întreg conflictul în momentul în care, observând pe cei trei că trec pe lângă locuința lor, a ieșit afară din curte până in ulița ce duce la locuința lui V. C. G. având în mână un obiect (fie secure fie rangă de fier) cu care a lovit pe V. M. M. și pe V. M. în cap, iar mai apoi s-a lovit cu V. C. G. până când au remarcat că V. M. a rămas întins la pământ.
Au arătat cei trei inculpați că și numitul V. C. a lovit în cap pe V. M. (cu o secure sau cu rangă) și de asemenea că, în ulița unde s-au lovit, au mai ieșit și învinuita V. C. împreună cu martora V. A. care înarmate cu o prăjină și un ciomag i-au lovit de mai multe ori .Tot în acest timp precizează că numita V. E. le aducea injurii, fără însă a se implica în conflict.
S-a remarcat cu această ocazie că toate aceste declarații ale inculpaților/părți vătămate V. C. G., V. M. M. și V. M. au evoluat continuu de-a lungul timpului redând elemente de fapt total contradictorii atât în ceea ce privește declarațiile aceleiași persoane cât și în ceea ce privește susținerile fiecăruia dintre inculpații/părți vătămate.
O permanentă preocupare a acestora este dată în primul rând de dorința de a plasa locul conflictului în afara curții locuinței părții vătămate, susțineri ce intră în contradicție flagrantă cu cele ale numiților V. M., V. C., V. C., V. A. și V. E. dar mai ales cu urmele lăsate la fața locului de către acțiunile agresive ale inculpaților, urme constatate cu ocazia cercetării la fața locului.
Edificatoare în acest sens a fost declarația inculpatului V. C. G. dată și scrisă personal de acesta în ziua conflictului, 28.08.2010, declarație în care a recunoscut și atestă fără dubiu că a intrat în curtea lui V. C. împreună cu fratele său M. M. unde a smuls din mâna lui V. C. o rangă de fier iar fratele său a luat din mâna lui V. M. o secure (obiect cu care membrii celeilalte familii menționează că a fost lovit V. M.).
A mai arătat acest inculpat și că în curtea locuinței părții vătămate V. C. a mai intrat și mama sa, V. M., care a venit însă să aplaneze conflictul, loc în care aceasta a fost lovită de învinuita V. C. cu o prăjină în cap (deși certificatul medico-legal eliberat acesteia sugerează existența doar a unei singure lovituri în zona capului – TCC acut închis minor și nu a trei astfel de posibile leziuni).
A menționat totodată că în timpul conflictului i-a căzut din cap o șapcă de culoare roșie ce a rămas în curte la partea vătămată iar baticul purtat de mama sa a fost lut de V. C..
Ulterior, inculpatul și-a modificat evolutiv declarațiile, în funcție și de susținerile celorlalți membri ai familiei sale ajungând ca în final să nege categoric posibilitatea ca în timpul conflictului el, fratele sau mama sa să fi pătruns în curtea locuinței părții vătămate V. C..
Mai mult, după ce a arătat în prima declarație că nu știe cine l-a lovit pe V. M., în final susține că el însuși l-a lovit pe acesta, cu pumnul în față, după care au căzut împreună iar V. M. a rămas întins la pământ
A susținut inculpatul că fratele său M. M. nici nu s-a atins de V. M. pentru că mai apoi să accepte totuși posibilitatea ca acesta să-l fi lovit totuși când erau împreună la pământ.
S-a remarcat în acest context că susținerea inculpatului privitor la producerea leziunilor părții vătămate V. M. corespunde totuși ca mecanism de producere a leziunilor constate pe corpul victimei, la nivelul capului (nas) deși acest fapt nu este susținut decât de către inculpat și fratele său V. M. M..
Același inculpat a susținut în declarațiile date și că tatăl său le-a povestit în ziua conflictului că a fost amenințat de V. M., iar în scurt timp de la această relatare a plecat de la locuința acestuia (a tatălui său) împreună cu mama și cu fratele său M., pentru ca în ultimele declarații să amintească totuși și de un anumit T. S., meseriaș care îi ajuta la renovatul casei și care i-ar fi urmat la puțin timp (declarație de asemenea neconvingătoare prin prisma detaliilor și contextului precizate).
La rândul său, inculpata/parte vătămată V. M. audiată pentru prima data la data de 17.11.2010 a arătat că a plecat de la locuința sa împreună cu cei doi fii ai săi să ia doi saci de ciment, iar pe ulița ce duce la locuința fiului său V. C. G. au fost întâmpinați de V. M. care avea o rangă iar V. C. care avea o secure cu care au început să lovească pe cei doi fii ai săi.
A mai susținut inculpata că în momentul în care a intervenit pentru aplanarea conflictului a fost lovită cu securea în cap de V. C. după care a căzut inconștientă . Cu toate acestea a mai putut remarca și prezența învinuitei V. C. dar și a numitelor V. A. și V. E. care aveau prăjini și ciomege.
A menționat totuși că, după ce a fost lovită în cap, și-a pierdut cunoștința și nu mai știe ce s-a întâmplat până acasă unde a fost dusă de fiii săi, iar mai apoi la spitalul din orașul Rovinari, la urgențe, deoarece se simțea foarte rău .
Ulterior și această inculpată și-a modificat declarația, arătând în final că de fapt de la locuința sa a plecat cu cei doi fii ai săi dar și cu meseriașul ce lucra la ei la casă, numitul T. S., care i-a însoțit permanent, aspect ce nu este susținut de nici o altă persoană, nici măcar de fiii săi care totuși, în aceleași ultime declarații, menționează că acest martor i-ar fi urmat la scurt timp.
Tot la final martora a arătat că în cap a fost lovită de fapt de către V. M. de două ori cu o rangă deși fiii acesteia susțin ipoteza lovirii cu o secure de către V. C. (iar V. C. G. a susținut inițial că a fost lovită de V. C. cu o prăjină) .
La rândul său și inculpatul/parte vătămată V. M. M. a dat declarații contradictorii atât între ele cât și în comparație cu susținerile celorlalți membri ai familiei sale.
În cazul acestui inculpat s-a remarcat astfel că, după ce a arătat că a plecat de la locuința tatălui său împreună cu mama și cu fratele său G., cei trei au fost întâmpinați de V. M. cu o rangă cu care l-a lovit în cap după care V. C. a lovit cu o secure pe mama sa în cap.
Apoi, după ce au ieșit afară și ceilalți membri ai familiei lui V. C., V. M. a încercat să o tragă de păr in curte pe mama sa ca să o omoare, ipoteză neverosimilă și greu de înțeles (deși în final a fost preluată de toți membrii familiei V. C.) în condițiile în care, dacă ar fi urmărit un asemenea rezultat, numiților V. M. sau V. C. le era mult mai simplu să acționeze direct, prin aplicare unor lovituri repetate asupra părții vătămate V. M..
În realitate, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, această posibilitate fiind negată ferm de concluziile certificatului medico-legal eliberat părții vătămate V. M. care nu atestă un astfel de mecanism de producere a leziunilor (târâre).
S-a remarcat, de asemenea, că și susținerea acestui inculpat care a arătat că odată întorși la locuința tatălui său a anunțat autoritățile prin intermediul serviciului 112 după care, sesizând starea forte gravă a mamei sale (nejustificată totuși de leziunile atestate și nici de numărul zilelor de îngrijiri medicale acordate acesteia) a fost nevoit să plece cu o ocazie la S. Orășenesc din Rovinari fără să mai aștepte salvarea.
Și această susținere s-a dovedit nefondată, de moment ce organele de poliție au fost sesizate numai de către V. C. fără a se fi înregistrat vreo solicitare a serviciului de ambulanță pentru V. M..
În plus, V. M. M. a relatat că a plecat în acele împrejurări cu o mașină de ocazie pentru ca ulterior, martorul propus de acesta T. C. A. să indice aspecte total contradictorii cu declarația inculpatului precizând că la spitalul din Rovinari au ajuns cu mașina personală a lui V. M. M. care a fost condusă de către martor (și nu de inculpat ?) după care martorul s-a întors în localitate.
S-a remarcat în acest context (pe lângă contradicțiile evidente din declarații) faptul că, într-o situație urgentă, gravă, cei doi inculpați/părți vătămate aleg o cale complicată de rezolvare adică deplasarea pe o distanță dublă în condițiile în care S. Tg-Cărbunești este mult mai aproape iar la fața locului au sosit la scurt timp atât poliția cât și ambulanța care puteau acorda sprijinul necesar (acestea fiind ușor sesizabile ca prezență având în vedere distanța foarte scurtă dintre cele două locuințe).
În realitate, inculpatul V. C. G. și fratele său V. M. M. sau mama lor V. M., conștienți de gravitatea faptelor comise și de consecințele ce decurg din săvârșirea acestora, devin preocupați de nevoia de a schimba starea de fapt reală, scop în care, prin declarațiile succesive oferite, încearcă a plasa diferiți posibili martori la locul conflictului, persoane care să susțină ipoteza unui conflict desfășurat exclusiv în afara locuinței părții vătămate V. C..
În acest sens a fost declarația martorului F. I. C., cumnatul inculpatului V. C. G. (audiat pentru prima dată la data de 27.05.2012, la propunerea inculpatului V. M. M. fără a fi menționat de acesta și în cele două declarații date anterior), martor ce declară că la data de 28.08.2010 se afla la un bar (administrat de martora V. L.) situat chiar în fața uliței și servea la terasă o cafea alături de alți consumatori, moment în care a văzut pe V. C. G.,V. M. M. si V. M. care au avut o altercație violentă cu alte persoane chiar în uliță, fără ca aceștia să fi intrat în curtea lui V. C..
Această declarație a fost temeinic contrazisă de martora V. L., administratorul acestui local care precizează că la acea dată (care era într-o zi de sâmbăta) avea barul închis fără să aibă astfel posibilitatea să servească martorului sau altor pretinse persoane cafea sau alte produse.
De altfel, această declarație nu a fost susținută de nici o altă declarație (nici măcar de ultima declarației a inculpatului V. M. M. care a menționat că nu a mai sesizat prezența altor persoane în zona conflictului) și, în plus, este contrazisă de declarațiile membrilor familiei lui V. C. și chiar de primele două declarații ale inculpatului V. C. G. (inclusiv de cele constatate la fața locului de organele de poliție).
De asemenea, referitor la prezența numitului T. S. la locul conflictului, s-a remarcat mai întâi că această persoană este nominalizată prima dată de declarația inculpaților la mai bine de doi ani de la săvârșirea faptelor (în declarațiile din luna iulie 2012) deși anterior aceiași inculpați (V. C. G., V. M. M. și V. M.) au mai fost audiați de câte două ori fără să-i menționeze prezența.
Au arătat inculpații că această persoană a asistat la desfășurarea întregului conflict din drumul județean de unde privea spre uliță .
Această posibilitate a fost contrazisă însă chiar de primele declarații date de inculpați, declarații în care aceștia susțin în mod ferm că de la locuința lui V. C. au plecat numai V. C. G., V. M. M. și V. M. fără a fi însoțiți și de T. S., persoană angajată ca „meseriaș” pentru unele lucrări de construcție.
Deși au revenit asupra declarațiilor inițiale aceiași inculpați au arătat la fel de confuz și contradictoriu fie că numitul T. S. i-a însoțit până în dreptul uliței unde a început conflictul, fie că acesta a sosit la scurt timp în urma lor, fie că, pur și simplu, acesta doar ar fi trebuit să vină după inculpați.
Contradicțiile dintre cei trei inculpați au continuat și atunci când unii dintre aceștia a precizat că T. S. a rămas în capătul uliței sau că de fapt acesta a fugit înainte pe uliță până în dreptul locuinței lui V. C. G. de unde a privit desfășurarea conflictului .
În realitate, nici această persoană nu a fost la fața locului, prezența acestuia nefiind atestată de nici un alt mijloc de probă.
În raport de această împrejurare s-a apreciat că audierea acestuia nu poate fi concludentă și utilă soluționării cauzei (deși au fost făcute demersuri pentru identificarea și audierea acestuia, demersuri rămase fără rezultat).
Legat de desfășurarea și evoluția conflictului din data de 28.08.2013 în cauză a fost audiat și martorul V. M. (încă de la data de 09.09.2010 iar mai apoi la data de 24.12.2011) care, după ce a relatat un prim episod legat de debutul conflictului (declarație ce se coroborează cu cele ale membrilor familiei V. C.), a menționat în continuare că, alarmat de strigătele ce veneau dinspre curtea vecinului său V. C., s-a îndreptat spre locuința acestuia, moment în care a văzut pe V. C. și V. M. M. care ieșeau din curtea lui V. C. pe poarta ruptă iar mai apoi, intrând în curtea părții vătămate V. C., a văzut că V. C. G. și V. M. loveau în continuare pe V. M. cu picioarele în timp ce acesta se afla la pământ.
Fără a putea înlătura posibilitatea ca martorul să fi sosit la fața locului, s-a apreciat că acesta a făcut acest lucru numai la final, când învinuiții/părți vătămate tocmai se retrăgeau la locuința acestora ( a lui V. C. C.) lăsând pe partea vătămată V. M. căzut în stare de inconștiență, la pământ (aspect dedus din ansamblul declarațiilor membrilor familie V. C. care nu menționează prezența martorului la momentul desfășurării conflictului, dar și de declarațiile inculpaților care menționează că ar fi remarcat prezența acestui martor când se îndreptau spre casă, în momentul în care acesta a traversat . părții vătămate V. C.).
Cât privește declarația martorului T. C. A. care a fost audiat pentru prima dată abia pe data de 23.07.2012, la propunerea inculpaților V. M. M. și V. C. G. (propuneri făcute pentru prima dată în declarațiile din 26.05.2012), s-a remarcat faptul (așa cum s-a arătat și mai sus) că declarația acestuia nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză urmând a fi înlăturată în considerarea faptului că detaliile pe care acesta tinde să le ofere sunt contrazise de însăși persoanele care l-au propus.
Martora D. S. (nominalizată în declarația părții vătămate/învinuit V. M.) a menționat că este vecină cu V. C. iar la momentul declanșării conflictului se odihnea, fiind însă trezită de țipetele ce veneau din curtea locuinței vecinului său.
Aceasta a precizat că la locul conflictului a ajuns după terminarea acestuia, fără să mai remarce prezența vreunui membru al familiei numitului V. C. însă a sesizat că membrii familiei vecinului său V. C. erau foarte agitați și au sunat după salvare întrucât V. M. avea nevoie de aceasta.
A mai arătat martora că din discuțiile cu ceilalți vecini a înțeles ulterior că motivul agitației a fost dat de faptul că între cele două familii a avut loc un conflict despre care a precizat că nu mai cunoaște amănunte.
În final, s-a remarcat faptul că declarațiile oferite de membrii celor două familii (grupuri) sunt în contradicție atât cu privire la debutul conflictului, desfășurarea acestuia și persoanele implicate efectiv astfel încât pentru a se stabili starea de fapt s-a avut în vedere în primul rând coerența între declarațiile membrilor aceleiași familii, declarații care au fost analizate apoi prin prisma unor elemente de fapt concrete furnizate de cele constatate cu ocazia cercetării la fața locului de către organele de poliție sau de concluziile actelor medico-legale eliberate celor implicați.
Toate aceste analize au evidențiat faptul că declarațiile inculpaților/părți vătămate V. C. G., V. M. M. și V. M. sunt nesincere, urmărind să evite răspunderea penală prin plasarea conflictului în afara locuinței părții vătămate V. C. în împrejurări care să releve faptul că aceștia au provocat leziunile grave ale părții vătămate V. M. ca urmare a unei activități de apărare, aspecte care însă nu pot fi reținute fiind contrazise de întreg probatoriul administrat în cauză, probatoriu a cărui analiză a fost efectuată în considerentele expuse mai sus.
Nesinceritatea declarațiilor oferite pe parcursul urmăririi penale de către inculpații /părți vătămate sunt subliniate și de cuprinsul procesului-verbal de confruntare dintre V. C. G. și V. M. (încheiat la data de 24.07.2012).
Situația de fapt mai sus menționată a fost susținut cu următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpaților, ale părților vătămate, declarații de martor, certificatele medico-legale (cu « completările » si « precizările » ulterioare) eliberate inculpaților sau părții vătămate V. M. împreună cu actele medicale însoțitoare, procesul verbal de cercetare la fata locului și planșa fotografică, adresa Serviciului de Ambulanta G. și a Spitalului Județean de Urgență Tg-J., copii ale diferitelor soluții penale comunicate părților (ce atestă stare de dușmănie dintre cele două familii), procesul-verbal de confruntare dintre V. M. și V. C. G., procesul-verbal de sesizare prin intermediul serviciului „112”, înscrisurile și procesele verbale de căutare a numitului T. S., procesul-verbal de predare către inculpați a obiectelor de îmbrăcăminte ridicate din curtea părții vătămate V. C., precum și fisa de cazier a învinuitului.
La termenul de judecată din data de 24 octombrie 2013 părțile vătămate V. C. și V. M. s-au constituit părți civile în dosarul penal (f.18-19).
În ședința publică din data de 12 decembrie 2013 a fost audiat inculpatul V. C. G., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar (f.29).
La termenul de judecată din data de 23 ianuarie 2014 au fost audiați inculpații V. M. M. și V. M., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar (f. 33-36).
La același termen de judecată s-a luat o declarație părții vătămate V. M. (f.37).
Având în vedere declarațiile inculpaților, în scopul aflării adevărului instanța a dispus citarea martorilor din rechizitoriul parchetului.
În același scop, a fost admisă și cererea formulată de inculpați privind încuviințarea probei testimoniale cu doi martori, respectiv T. V. S. și D. S..
Avocat N. C. pentru părțile vătămate a menționat că nu propune martori pe latură civilă și că se va folosi numai de proba cu înscrisuri (f.38).
În ședința publică din data de 13 februarie 2014 au fost audiați martorii V. C., V. A., V. E. și T. V. S., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar (f.46-51)
La termenul de judecată din data de 13 martie 2014 au fost audiați martorii D. S., V. C., V. M. și T. C. A., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar (f.70)
În ședința publică din data de 10 aprilie 2014 au fost audiați martorii V. L. și S. M., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar (f.83-85)
La același termen de judecată, în baza art. 386 Cod de procedură penală, instanța a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru inculpații V. C. G., V. M. M. din infracțiunile prevăzute de art. 181 alineat 1 Cod penal și art. 192 alineat 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal în infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 193 alineat 2 Noul Cod penal, art. 224 alineat 1 Noul Cod penal cu aplicarea art.38 alineat 1 Noul Cod penal, neexistând obiecțiuni (f.86-89)
În ședința publică din data de 8 mai 2014, în baza art. 386 Cod de procedură penală, instanța a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice a faptei pentru inculpata V. M. din infracțiunea prevăzută de art. 192 alineat 2 Cod penal în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 224 alineat 1 Noul Cod penal, neexistând obiecțiuni (f. 97-98)
La termenul de judecată din data de 5 iunie 2014 au fost audiați în calitate de martori agenții de poliție T. I. M. și M. S. C., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar (f.120-123)
Toți martorii audiați și-au menținut în esență declarațiile date în cursul urmăririi penale.
Martorul T. V. S., propus de inculpați, care se afla la lucru în domiciliul acestora în ziua când a avut loc conflictul, a relatat că inculpații au mers să ia niște ciment de la locuința lui V. C. G., iar el a rămas în urma acestora întrucât a mers la toaletă.
Același martor a relatat că a observat de la o distanță de circa 30 m. conflictul dintre familiile părților care se purta în uliță, în fața porții părților vătămate, însă s-a înapoiat în locuința inculpaților pentru a-i aduce la cunoștință numitului V. C., tatăl și respectiv soțul inculpaților, despre cele întâmplate, fără a observa când s-a terminat acel conflict.
Este evident că acest martor nu avea cum să observe dacă inculpații au intrat în domiciliul părților vătămate.
Cealaltă martoră D. S., propusă tot de către inculpați, a menționat că se află în relații de dușmănie cu părțile vătămate și a relatat că se afla în locuință de unde a auzit pe soția părții vătămate V. M. afirmând că nu se lasă până când nu îi va băga în pușcărie, fără a cunoaște la cine se referea.
Aceeași martoră a mai relatat că nu a mai văzut alte persoane motivând că atunci când ia tratamentul pentru boala de care suferă este amețită (f.70).
În ce privește declarația martorei, instanța a reținut că aceasta este evazivă și în parte subiectivă, urmând să fie înlăturată.
În schimb, cei doi agenți de poliție care s-au deplasat la scurt timp la fața locului unde au încheiat procesul-verbal de constatare, au descris aceeași stare de fapt reținută în actul de constatare.
Analizând probele de la dosar, instanța a reținut că între familiile părților există o stare conflictuală de mai mult timp generată de existența unor litigii de natură civilă în legătură cu aplicarea legii fondului funciar, dar și de natură penală.
În timp ce numitul V. C. se afla într-un magazin din localitate, între el și partea vătămată V. M. a avut loc o discuție contradictorie.
Mergând în domiciliu a relatat despre cele întâmplate membrilor familiei sale, respectiv celor 3 inculpați care s-au deplasat la locuința părților vătămate unde s-a declanșat conflictul.
În cele din urmă, inculpații au rupt poarta de la . vătămate, totodată distrugând și niște uluci de la gard.
Din aceleași probe a rezultat că cei trei inculpați au pătruns în domiciliul părții vătămate V. C., iar inculpații V. C. G. și V. M. M. s-au lovit reciproc cu partea vătămată V. M..
În urma altercației, partea vătămată V. M. a intrat într-o stare de inconștiență și a căzut la sol, după care inculpații au părăsit în grabă curtea locuinței părții vătămate V. C..
După conflict atât partea vătămată V. M. cât și cei trei inculpați au prezent urme de violență, cu mențiunea că primul a prezent leziuni pentru a căror vindecare s-a necesitat 23-25 zile îngrijiri medicale, așa cum a rezultat din certificatul medico-legal depus la dosar.
La scurt timp după terminarea conflictului au sosit cei doi agenți de poliție care au constatat că poarta și unele uluci din gard erau rupte, iar în curte au găsit urme de sânge aparținând părții vătămate V. M., dar și unele obiecte aparținând inculpaților V. C. G. și V. M., bunuri ce au fost descrise anterior.
În drept, faptele inculpaților V. C. G., V. M. M. și V. M. care, la data de 28.08.2010, in jurul orelor 17:00, pe fondul unor relații de dușmănie mai vechi, au pătruns împreună fără drept în curtea locuinței părții vătămate V. C. din satul Groșerea, ., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de disp. art. 192 alin. 2 Cp. (224 alineat 1 NCP)
De asemenea, fapta învinuiților V. C. G. și V. M. M. care la data de 28.08.2010, in jurul orelor 17,oo, după au pătruns fără drept în curtea locuinței numitului V. C. din satul Groșerea, ., au lovit pe partea vătămată V. M. căruia i-au provocat astfel leziuni traumatice ce au necesitat în final acordarea a 23-25 zile timp de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de disp. art. 181 alin. 1 Cp. (art. 193 alineat 2 NCP).
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere legea penală mai favorabilă care în speță este noul cod penal, dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a aceluiași cod, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, împrejurările concrete în care s-au derulat faptele, pe fondul unor relații de dușmănie preexistente, conduita nesinceră manifestată în cursul procesului penal, că inculpatul V. M. M. nu este cunoscut cu antecedente penale și că ceilalți doi inculpați au antecedente penale.
Față de aceste criterii, instanța a apreciat că rolul educativ și preventiv al pedepselor ce urmează a fi aplicate poate fi realizat prin condamnarea inculpaților la pedepse constând în amendă penală cu orientare spre minimul special prevăzut de lege.
În acest sens, instanța a condamnat inculpatul V. C. G., după ce în prealabil s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, în baza art. 193 alineat 2 NCP cu aplicarea art. 5 NCP la 3.600 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 180 zile amendă.
În baza art. 224 alineat 1 NCP cu aplicarea art. 5 NCP a fost condamnat același inculpat la 2.400 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 120 zile amendă.
Întrucât cele două infracțiuni sunt concurente, în baza art. 38 alineat 1 NCP raportat la art. 39 alineat 1 litera c NCP s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3.600 lei amendă penală la care s-a adaugat 1/3 din pedeapsa de 2.400 lei amendă penală, respectiv 800 lei, urmând ca în total inculpatul V. C. G. să execute 4.400 lei amendă penală.
În baza art. 193 alineat 2 NCP cu aplicarea art. 5 NCP a fost condamnat inculpatul V. M. M., după ce în prealabil s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, la 3.600 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 180 zile amendă.
În baza art. 224 alineat 1 NCP cu aplicarea art. 5 NCP a fost condamnat același inculpat la 2.400 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 120 zile amendă.
Întrucât cele două infracțiuni sunt concurente, în baza art. 38 alineat 1 NCP raportat la art. 39 alineat 1 litera c NCP s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3.600 lei amendă penală la care s-a adaugat 1/3 din pedeapsa de 2.400 lei amendă penală, respectiv 800 lei, urmând ca în total inculpatul V. C. G. să execute 4.400 lei amendă penală..
În baza art. 224 alineat 1 NCP cu aplicarea art. 5 NCP a fost condamnată inculpata V. M., după ce în prealabil a fost schimbată încadrarea juridică a faptei, la 2.400 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 120 de zile amendă.
S-au pus în vedere celor 3 inculpați dispozițiile art. 63 NCP și art. 559 NCPP.
Pe latură civilă au fost obligați în solidar inculpații V. C. G. și V. M. M. la 1.899 lei către S. de Urgență Tg-J. și la 486 lei către S. de Ambulanță G., reprezentând despăgubiri civile, plus dobânda legală aferentă.
Au fost obligați inculpații V. C. G. și V. M. M. la câte 500 lei de fiecare daune morale către partea vătămată V. M., reținându-se că prin conduita lor au adus atingere relațiilor sociale care ocrotesc integritatea fizică a persoanei.
Pentru cuantificarea suferințelor de ordin fizic și psihic pe care le-a îndurat partea civilă și pe care le resimte, instanța a reținut că, deși viața sau sănătatea unui om nu poate fi prețuită în bani, doctrina juridică a apreciat că prin obligarea la despăgubiri civile în echivalent bănesc, în această modalitate, s-ar compensa oarecum aceste suferințe.
De asemenea, pe latură civilă au fost obligați inculpații V. C. G., V. M. M. și V. M. la câte 150 lei de fiecare către partea civilă V. C., reprezentând daune morale, reținând că prin conduita lor agresivă au adus vătămare relațiilor sociale care ocrotesc centrul intereselor persoanei care este domiciliul.
În plus, aceeași parte civilă a rămas afectată când și-a văzut fiul plin de sânge și în stare de inconștiență.
Instanța a respins capătul de cerere cu privire la daunele materiale ca nedovedit, întrucât părțile vătămate nu au solicitat audierea de martori în cauză și s-au rezumat doar la proba cu înscrisuri.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă J. T.-Cărbunești, părțile civile V. M. și V. C. și inculpații V. C. G., V. M. M., V. M..
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanței pentru nelegalitate și netemeinicie.
Ca și critică de netemeinicie, a arătat că instanța de fond în mod greșit a individualizat pedepsele aplicate inculpaților, aplicându-le acestora pedeapsa amenzii penale stabilită la limita minimului special prevăzut de lege, raportat la modalitatea concretă de săvârșire a faptelor cât și a rezultatului acțiunii inculpaților.
Ca și motiv de nelegalitatea arătat că instanța de fond în mod greșit a soluționat latura civilă, constând în aceea că inculpații trebuiau obligați în solidar la despăgubiri civile către părțile civile și fiecare în parte la cheltuieli judiciare către părțile civile.
Părțile civile V. C. și V. M. au menționat că în cauză trebuia reținută circumstanța agravantă prev.de art.77 alin.1 Cod penal, iar având în vedere atitudinea nesinceră a inculpaților a arătat că pedeapsa aplicată acestora este prea blândă, solicitând majorarea acestora.
Cu privire la latura civilă a menționat că suma reprezentând daune morale este prea mică în raport de numărul zilelor de îngrijiri medicale și faptul că V. M. a fost internat de două ori la S. de urgență T. J., solicitând admiterea în totalitate a acțiunii civile.
Inculpații V. C. G., V. M. M. și V. M., au solicitat admiterea apelurilor, desființarea sentinței penale atacate și pe fond, în temeiul disp. art. 16 alin. 1 lit. a Cod de procedură penală, achitarea lor pentru infracțiunea prev. de art. 224 alin. 1 Cod penal, întrucât fapta nu există.
Cu privire la infracțiunea prev. de art. 193 Cod penal, în temeiul disp. art. 16 lit. c Cod de procedură penală, achitarea în ceea ce privește fapta săvârșită de inculpatul V. M. M. și în temeiul disp. art. 16 lit. d Cod de procedură penală, achitarea inculpaților în ceea ce privește fapta săvârșită de inculpatul V. C. G..
În subsidiar, au solicitat aplicarea amenzii penale la limita minimului special, iar ca și modalitatea de executare a solicitat aplicarea disp. art. 83 Cod penal privind amânarea aplicării pedepsei.
Inculpații V. C. G. și V. M. M. au solicitat admiterea apelului desființarea sentinței penale atacate și pe fond să se constate că legea penală mai favorabilă este Codul penal anterior, chiar dacă limitele de pedeapsă sunt mai mari, este mai favorabilă sub aspectul contopirii pedepselor, solicitând ca sporul de 1/3 din cea de a doua amendă să nu mai fie aplicat.
Au solicitat în principal, aplicarea art.181 Cod penal anterior cu privire la toți inculpații.
În subsidiar, au solicitat aplicarea legii noi, arătând însă că sporul a fost nelegal reținut de instanța de fond.
Cu privire la latura civilă au arătat că aceasta a fost corect soluționată, avându-se în vedere principiul disponibilității.
Apelurile formulate de parchet și de părțile civile sunt fondate și urmează a fi admise, iar apelurile declarate de inculpați sunt nefondate și urmează a fi respinse, din următoarele considerente:
Examinând sentința penală apelată, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, C. constată că prima instanță a reținut corect situația de fapt, iar vinovăția celor trei inculpați este pe deplin dovedită cu probatoriile administrate pe parcursul procesului penal, respectiv plângerile și declarațiile părților vătămate V. M. și V. C., certificatele medico-legale și completările și precizările ulterioare, actele medicale aferente acestora, proces-verbal de cercetare la fața locului, fotografii judiciar-operative, adresele Serviciului de Ambulanță G. și ale Spitalului Județean de Urgență T. J., proces-verbal de confruntare și proces-verbal de sesizare prin serviciul 112, înscrisuri și procese-verbale de căutare a numitului T. S., proces-verbal de predare către inculpați a obiectelor de îmbrăcăminte ridicate din curtea părții vătămate V. C., declarațiile martorilor V. C., V. A., V. E., V. C., V. M., S. M., V. L., T. C. A., T. V. S., D. S., ce se coroborează cu declarațiile celor trei inculpați V. C. G., V. M. M. și V. M..
C. constată că, în speță, legea penală mai favorabilă inculpaților este legea nouă, în raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de violare de domiciliu prev.de art.224 alin.1 Cod penal, cuprinse între 3 luni și 2 ani închisoare sau amendă, față de Codul penal de la 1969 care pentru fapta prev.de art.192 alin.2 Cod penal prevedea pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani.
Cu privire la această infracțiune reținută în sarcina inculpaților, C. constată că în mod greșit J. T. Cărbunești nu a reținut circumstanța agravantă prev.de art.77 lit.a Cod penal, întrucât infracțiunea de violare de domiciliu a fost comisă de cei trei inculpați împreună, aceștia pătrunzând fără drept în curtea locuinței părții vătămate V. C. din satul Groșerea, ., la data de 28.08.2010, în jurul orelor 17:00.
Pe de altă parte, C. constată că prima instanță a soluționat greșit acțiunea civilă, deoarece deși s-a reținut că inculpații V. C. G. și V. M. M. au agresat-o împreună pe partea vătămată V. M., cauzând acesteia leziuni traumatice ce au necesitat în final 23-25 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, instanța de fond i-a obligat pe fiecare la despăgubiri civile către această parte și nu în solidar, în cauză fiind incident principiul vizând solidaritatea.
De asemenea, în mod greșit s-a dispus obligarea inculpaților la cheltuieli judiciare către părțile civile în cuantum de 2.200 lei, din care 2.000 lei reprezentând onorariu avocat, întrucât conform dispozițiilor art.274 alin.2 Cod pr.penală, când sunt mai mulți inculpați, instanța hotărăște partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare, iar la stabilirea acestei părți se ține seama, pentru fiecare dintre inculpați, de măsura în care a provocat cheltuielile judiciare, astfel încât se va dispune obligarea inculpaților la câte 734 lei fiecare cheltuieli judiciare către părțile civile.
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art.421 pct.2 lit.a Cod pr.penală, vor fi admise apelurile declarate de P. de pe lângă J. T.-Cărbunești, părțile civile V. M. și V. C., se va desființa în parte sentința și se va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului V. C. G. în pedepsele componente.
În baza art. 224 alineat 1 NCP cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 5 NCP va fi condamnat inculpatul V. C. G. la 2.400 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 120 zile amendă
În baza art. 38 alineat 1 NCP raportat la art. 39 alineat 1 litera c NCP s-a contopit pedeapsa de mai sus cu pedeapsa aplicată în cauză pentru infracțiunea prevăzută de art. 193 alineat 2 NCP în pedeapsa cea mai grea de 3.600 lei amendă penală la care s-a adaugat 1/3 din pedeapsa de 2.400 lei amendă penală, respectiv 800 lei, urmând ca în total inculpatul V. C. G. să execute 4.400 lei amendă penală.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului V. M. M. în pedepsele componente.
În baza art. 224 alineat 1 NCP cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 5 NCP va fi condamnat inculpatul V. M. M. la 2.400 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 120 zile amendă.
S-a contopit pedeapsa de mai sus cu pedeapsa aplicată în cauză pentru infracțiunea prevăzută de art. 193 alineat 2 NCP în pedeapsa cea mai grea de 3.600 lei amendă penală la care s-a adaugat 1/3 din pedeapsa de 2.400 lei amendă penală, respectiv 800 lei, urmând ca în total inculpatul V. M. M. să execute 4.400 lei amendă penală.
În baza art. 224 alineat 1 NCP cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 5 NCP va fi condamnată inculpata V. M., la 2.400 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 120 de zile amendă.
S-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 63 NCP și art. 559 NCPP.
S-a admis în parte acțiunea civilă și au fost obligați în solidar inculpații V. C. G. și V. M. M. la 1.899 lei către S. de Urgență Tg-J. și la 486 lei către S. de Ambulanță G., reprezentând despăgubiri civile, plus dobânda legală aferentă.
Au fost obligați în solidar inculpații V. C. G. și V. M. M. la 1000 lei daune morale către partea vătămată V. M..
Au fost obligați în solidar inculpații V. C. G., V. M. M. și V. M. la 300 lei către partea civilă V. C., reprezentând daune morale.
Au fost obligați inculpații la câte 734 lei fiecare cheltuieli judiciare către părțile vătămate.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Pe cale de consecință și în raport de împrejurările sus-menționate, în temeiul dispozițiilor art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală, vor fi respinse, ca nefondate apelurile declarate de inculpații V. C. G., V. M. M., V. M., întrucât în mod just s-a dispus condamnarea acestora, iar pedepsele aplicate fiecăruia au fost corect individualizate de instanța de fond atât ca întindere, cât și ca modalitate de executare și nu se impune reducerea acestora și nici amânarea executării lor raportat la gradul de pericol social concret al faptelor, circumstanțele reale de comitere a infracțiunilor, dar ținând cont și de persoana inculpaților și conduita nesinceră manifestată de aceștia pe parcursul procesului penal, precum și împrejurarea că inculpații V. M. M. și V. C. G. au mai fost sancționați administrativ cu amendă pentru amenințare și insultă, iar inculpata V. M. a fost condamnată anterior, în perioada 2000-2006, la pedeapsa amenzii pentru același gen de infracțiuni.
În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală, vor fi obligați apelanții inculpați la plata sumei de câte 100 lei fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de P. DE PE L. J. T.-CĂRBUNEȘTI și părțile civile V. M. și V. C., împotriva sentinței penale nr. 284 din 19 iunie 2014, pronunțată de J. T.-Cărbunești, în dosarul nr._
Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de inculpații V. C. G., V. M. M., V. M..
Desființează în parte sentința.
Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului V. C. G. în pedepsele componente.
În baza art. 224 alineat 1 NCP cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 5 NCP
Condamnă pe inculpatul V. C. G. la 2.400 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 120 zile amendă
În baza art. 38 alineat 1 NCP raportat la art. 39 alineat 1 litera c NCP
Contopește pedeapsa de mai sus cu pedeapsa aplicată în cauză pentru infracțiunea prevăzută de art. 193 alineat 2 NCP în pedeapsa cea mai grea de 3.600 lei amendă penală la care se adaugă 1/3 din pedeapsa de 2.400 lei amendă penală, respectiv 800 lei, urmând ca în total inculpatul V. C. G. să execute 4.400 lei amendă penală.
Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului V. M. M. în pedepsele componente.
În baza art. 224 alineat 1 NCP cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 5 NCP
Condamnă pe inculpatul V. M. M. la 2.400 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 120 zile amendă.
Contopește pedeapsa de mai sus cu pedeapsa aplicată în cauză pentru infracțiunea prevăzută de art. 193 alineat 2 NCP în pedeapsa cea mai grea de 3.600 lei amendă penală la care se adaugă 1/3 din pedeapsa de 2.400 lei amendă penală, respectiv 800 lei, urmând ca în total inculpatul V. M. M. să execute 4.400 lei amendă penală.
În baza art. 224 alineat 1 NCP cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 5 NCP
Condamnă pe inculpata V. M., la 2.400 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 120 de zile amendă.
Atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 63 NCP și art. 559 NCPP.
Admite în parte acțiunea civilă.
Obligă în solidar inculpații V. C. G. și V. M. M. la 1.899 lei către S. de Urgență Tg-J. și la 486 lei către S. de Ambulanță G., reprezentând despăgubiri civile, plus dobânda legală aferentă.
Obligă în solidar inculpații V. C. G. și V. M. M. la 1000 lei daune morale către partea vătămată V. M..
Obligă în solidar inculpații V. C. G., V. M. M. și V. M. la 300 lei către partea civilă V. C., reprezentând daune morale.
Obligă inculpații la câte 734 lei fiecare cheltuieli judiciare către părțile vătămate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală
Obligă pe apelanții inculpați la plata sumei de câte 100 lei fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Iulie 2015.
Președinte,Judecător,
G. CiobanuValentina T.
Grefier,
M. I.
Red.jud.VT
j.f.S.P.
PS/15.07.2015
| ← Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... | Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 964/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|








