Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 664/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 664/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 08-05-2015 în dosarul nr. 664/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ Nr. 664
Ședința publică de la 08 mai 2015
PREȘEDINTE A. M. S.- judecător
M. C. G.- judecător
Grefier F. U.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror C. N. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
***
Pe rol, soluționarea apelului declarat de inculpatul I. A. împotriva sentinței penale nr. 726 din data de 24 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit apelantul inculpat I. A., lipsind și părțile civile C. M. A. și S. C. Județean de Urgență nr. 1 C..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se că nu au fost depuse alte cereri la dosar, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că asistența juridică în cauza de față nu este obligatorie, apreciind că, pe latură penală și civilă, hotărârea pronunțată de prima instanță este legală și temeinică. Arată de asemenea că daunele morale stabilite de prima instanță nu sunt exagerate în raport de fapta comisă de inculpat. Solicită respingerea apelului formulat de inculpat.
C.
Asupra apelului de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 726 din data de 24 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în temeiul art. 19, 397 C.p.p. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C. M. A., cu domiciliul în com. V., ., jud. D., CNP_ și obligă pe inculpatul I. A., fiul lui F. și F., născut la data de 17.02.1965, în ., domiciliat în com. V., ., jud. D., CNP_, la plata sumei de 12.000 lei către acesta, din care suma de 4.000 lei reprezintă daune materiale, iar suma de 8.000 lei reprezintă daune morale.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei către partea civilă cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în esență că, sentința penală nr. 274/27.01.2015 a Judecătoriei C. s-a dispus condamnarea inculpatului I. A., la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de art. 193 alin. 2 C.p., cu aplicarea art. 5 C.p., constând în aceea că, la data de 11.11.2013, pe drumul public din com. V., ., cu intenție, a lovit-o pe persoana vătămată C. M. A., cu pumnii și picioarele în zona feței, producându-i leziuni vindecabile în 30-35 zile de îngrijiri medicale. În temeiul art. art. 26 C.p.p. s-a disjuns acțiunea civilă formulată de partea civilă C. M. A..
În urma disjungerii, cauza a fost înregistrată pe rolul instanței sub nr._ .
Prima instanță a încuviințat părții civile proba testimonială, fiind audiat martorul M. M., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Partea civilă, prin apărător, a depus la dosar un set de înscrisuri pentru dovedirea pretențiilor civile.
Analizând materialul probator administrat, sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei, instanța de prim grad a reținut următoarele:
Partea vătămată C. M. A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 15.000 lei, din care suma de 10.000 lei reprezintă daune morale, iar suma de 5.000 lei reprezintă daune materiale, cheltuieli efectuate în vederea restabilirii sănătății (fila 31).
S-a apreciat că față de pericolul social concret al faptei săvârșite, de natura și împrejurările comiterii acesteia, leziunile suferite (disjuncție cranio-facială joasă, hemoragie meningee, fractură parietală stângă), numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesitate, perioada de aproape trei săptămâni în care a stat internată în spital, partea civilă a suferit un prejudiciu moral care necesită reparație bănească, motiv pentru care a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă C. M. A. a sumei de 8.000 lei, reprezentând daune morale. De asemenea, după cum rezultă și din declarația martorului M. M., după ce a ieșit din spital partea civilă nu putea să se ridice din pat, avea bandaje la nivelul feței, avea nevoie să fie ajutat pentru a mânca, aspecte ce denotă pentru partea civilă suferințe având o intensitate sporită.
Cu privire la daunele materiale solicitate, prima instanță a reținut că partea civilă a făcut dovada producerii unui prejudiciu de 4.000 lei, având în vedere chitanțele depuse la dosar care atestă efectuarea unor cheltuieli însemnate în vederea restabilirii sănătății (valoarea plăcuțelor folosite în intervenția chirurgicală a fost de 2.250 lei, sumă achitată de partea civilă). De asemenea, martorul M. M. a arătat că partea civilă a cheltuit sume importante de bani atât în perioada internării în spital, cât și ulterior. A precizat că medicamentele îi erau cumpărate de fiul său și a apreciat că valoarea totală a cheltuielilor efectuate de partea civilă se ridică la suma de 6.000-7.000 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal, nemotivat, inculpatul I. A..
Examinând apelul din oficiu, în limitele prev. de art. 417 C.pr.pen., curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a analizat în mod corespunzător probele administrate în cauză, a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale sub aspectul laturii civile și a stabilit în mod corect întinderea prejudiciului încercat de partea civilă atât sub aspectul prejudiciului material cât și a celui nepatrimonial.
Astfel, cu privire la daunele materiale acordate se constată că, în urma unei analize judicioase a materialului probator produs de partea civilă în dovedirea pretențiilor avansate cu privire la cheltuielile efectuate pe durata spitalizării dar și ulterior în vederea restabilirii sănătății - înscrisuri, declarații de martori - instanța fondului a stabilit în mod corect cuantumul daunelor materiale pe care este îndreptățit a le primi partea civilă C. M. A..
În ceea ce privește daunele morale se reține că, în principiu,nu se concretizează într-o stare de fapt, ci se mențin la nivelul trăirilor psihice, iar evaluarea acestora, chiar atunci când existența lor este evidentă, de regulă nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, dauna morală fiind extranee realităților materiale, și întinderea ei nu poate fi determinată decât prin aprecieri subiective, care, desigur, presupun un anumit arbitrar, și nu prin operare cu criterii precise, ci pe baza acelor aprecieri subiective, în care rolul hotărâtor îl are posibilitatea de orientare a instanței în cunoașterea sufletului uman și a reacțiilor sale.
Dauna morală reprezintă rezultatul dăunător direct de natură patrimonială al unei fapte ilicite prin care se aduce o vătămare valorilor și drepturilor extrapatrimoniale ce sunt strâns legate de personalitatea umană.
Traumele de natură fizică și psihică sunt intime și dăunătoare și îi însoțesc pe oameni timp îndelungat, uneori, chiar și până la sfârșitul vieții lor, fiind greu de perceput și, mai ales, de cuantificat.
În cauză, indiscutabil s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de existență a răspunderii civile delictuale: prejudiciul, fapta cu caracter ilicit, culpa autorului și legătura de cauzalitate.
Practica judiciara în materie este însă constantă în sensul că daunele morale nu reprezintă o reparare a prejudiciului, ci ele au rolul de a compensa respectivul prejudiciu. Astfel, daunele morale acordate urmăresc să asigure părții vătămate o alinare, în condiții de viață mai confortabile.
În speță raționamentul logico-juridic ce a determinat stabilirea sumei de 8.000 lei, cu titlu de daune morale, a fost riguros expus de prima instanță curtea însușindu-și toate aceste argumente.
La fel ca prima instanță curtea constată că, în urma infracțiunii comise de inculpat, partea civilă a fost supusă unor suferințe fizice de mare intensitate și corelativ unor suferințe de natură morală inerente oricărei dureri fizice iar ulterior a suportat trauma psihică asociată internării în spital, pe o durată de trei săptămâni, traumă ce a continuat și după externare o bună perioadă de timp partea civilă fiind imobilizată la pat, în imposibilitatea de a desfășura vreo activitate și chiar de a se îngriji singură (a avut nevoie să fie ajutată pentru a mânca).
În raport de toate aceste aspecte curtea apreciază că instanța fondului a procedat la o justă compensație bănească care în nici un caz nu poate fi considerată îmbogățire fără justă cauză.
Având în vedere considerentele de mai sus, curtea, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge apelul ca nefondat iar în temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. îl va obliga pe apelant la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de inculpatul I. A. împotriva sentinței penale nr. 726 din data de 24 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă apelantul inculpat la plata a 30 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 mai 2015.
Președinte, Judecător,
A. M. S. M. C. G.
Grefier,
F. U.
Red.jud.A.M.S.
j.f.C.D.P.
O.A. 15 Mai 2015
| ← Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 671/2015. Curtea de Apel... | Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 663/2015. Curtea de... → |
|---|
