Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 369/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 369/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 369/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ NR. 369
Ședința publică de la 20 Martie 2014
PREȘEDINTE - C. C. - Judecător
Judecător D. F.
Grefier L. M. P.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C., din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C..
....................
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin Încheierea din data de 13 martie 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect apelurile declarate de P. DE PE L. J. TG. CĂRBUNEȘTI și partea civilă C. M., împotriva sentinței penale nr. 464 din 17.10.2013 pronunțată de J. Tg.Cărbunești, în dosarul nr._, privind pe intimații inculpatii F. F. V., B. L., având ca obiect lovirea sau alte violențe (art. 180 C.p.).
La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită, la data dezbaterilor.
Deliberând;
CURTEA:
Asupra apelurilor de față;
Prin sentința penală nr. 464 din 17.10.2013 pronunțată de J. Tg.Cărbunești, în dosarul nr._, în baza art. 334 C.p.p., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații F. F. V. și B. L. din infracțiunea prev. de art. 182 alin. 2 C.pen în infracțiunea prev. de art. 180 alin. 2 C.pen.
În baza art. 180 alin. 2 C.pen, a fost condamnat inculpatul B. L., fiul lui D. și A., născut la data de 23.10.1977 în ., domiciliat în ., CNP_, de cetățenie română, necăsătorit, studii 11 clase, stagiul miliar satisfăcut, fără ocupație, fără antecedente penale, la 1000 lei amendă penală.
În baza art. 180 alin. 2 C.pen., a fost condamnat inculpatul F. F. V., fiul lui T. și V., născut la data de 10.07.1980 în ., domiciliat în com. Bustuchin, ., CNP_, de cetățenie română, necăsătorit, studii 11 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, fără antecedente penale, la 1200 lei amendă penală.
S-a atras atenția inculpaților F. F. V. și B. L. asupra disp. art. 631 C.pen.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată C. M. și au fost obligați în solidar inculpații la 1000 lei, cu titlu de daune morale și 1100 lei cu titlu de despăgubiri civile, către aceasta; s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Județean de Urgență Tg. J. și au fost obligați în solidar inculpații F. F. V. și B. L., la 1830 lei către aceasta cu titlu de despăgubiri civile, sumă ce s-a dispus a fi reactualizată la data plății efective și integrale, s-a admis în parte cererea formulată de partea vătămată C. M. și au fost obligați fiecare dintre inculpații F. F. V. și B. L. la câte 900 lei către aceasta, cu titlu de cheltuieli de judecată.
A fost obligat fiecare din inculpații F. F. V. și B. L., la câte 900 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Tg-Cărbunești nr. 2192/P/2010, au fost trimiși în judecată inculpații F. F. V. și B. L. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin.2 Cod penal, constând în fapt în aceea că, în noaptea de 17/18.07.2010, în fața discotecii I. I. G. I. a izbucnit un conflict în care au fost implicați inculpații și partea vătămată, conflict în cadrul căruia aceștia s-au lovit reciproc, unul dintre inculpați a folosit și un scaun în activitatea sa infracțională.
Urmare a altercației, în urma unui conflict spontan, inculpații și partea vătămată și-au aplicat reciproc lovituri, producându-și leziuni traumatice care pentru vindecare au necesitat 12-14 zile de îngrijiri medicale pentru C. M., 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru B. L., respectiv 5-6 zile de îngrijiri medicale pentru F. F. V..
În ședința publică din data de 27.09.2013, partea vătămată C. M. s-a constituit parte civilă cu suma de_ lei, respectiv_ lei daune materiale și_ lei daune morale.
Instanța de fond a constatat că, în drept, faptele inculpaților F. F. V. și B. L., astfel cum au fost descrise mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, text de lege în baza cărora inculpații au fost condamnați.
Astfel, din cuprinsul certificatelor medico-legale nr.1023/19.07.2010, nr.1736/17.09.2010, nr.509/14.03.2011 și din cuprinsul raportului de constatare medico-legal nr.911/31.05.2012, instanța de fond a reținut că, urmare a loviturilor primite, partea vătămată a suferit avulsia dinților 32, 41, 42; de asemenea, în cuprinsul actelor medico-legale s-a precizat că pierderea celor trei dinți nu constituie sluțire, ci doar un prejudiciu estetic, ce poate fi înlăturat într-un serviciu stomatologic. Mai mult, din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile părții vătămate și ale martorilor precum și lucrarea dentară depusă de partea vătămată la dosar, a rezultat că doi dintre cei trei dinți făceau parte dintr-o lucrare.
Având în vedere aceste împrejurări, prima instanță a menționat că nu se poate reține că părții vătămate i s-a produs o sluțire, în sensul consacrat în doctrină și jurisprudență, și anume acela de efect, urmare, rezultat ori urmă, resimțite sau lăsate pe corpul victimei în urma unui act de agresiune fizică, care îi afectează în mod vizibil integritatea fizică, astfel încât, prin modificarea substanțială a armoniei fizionomiei capătă o înfățișare urâtă și un aspect neplăcut, respingător, uneori chiar hidos, provocând dizgrație, dezgust, repulsie sau compătimire, având repercusiuni estetice majore și ireversibile.
Prin urmare, în baza art. 334 C.proc.pen., instanța de fond a admis cererea formulată de apărătorul inculpaților și a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată inculpații F. F. V. și B. L., din infracțiunea prev. de art. 182 alin. 2 C.pen, în infracțiunea prev. de art. 180 alin. 2 C.pen, apreciindu-se în acest sens că pierderea unui dinte de către partea vătămată, nu poate constitui sluțire.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, prima instanță a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 alin.1 C.pen., respectiv dispozițiile părții generale a codului, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei, persoana infractorilor și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În concret, s-a constatat că inculpații F. F. V. și B. L. au săvârșit infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal, pentru care legiuitorul prevede pedeapsa închisorii de la trei luni la 2 ani sau amendă, gradul de pericol social concret al faptei fiind scăzut, ținându-se seama de modul și mijloacele de săvârșire a infracțiunii, precum și de conduita inculpaților.
Astfel, inculpatul B. L. a fost condamnat la pedeapsa de 1000 lei amendă penală, iar inculpatul F. F. V. a fost condamnat la pedeapsa de 1200 lei amendă penală și s-a atras atenția celor doi inculpați asupra disp. art. 631 C.pen.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată C. M., cei doi inculpați fiind obligați în solidar inculpații la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale, precum și la suma de 1.100 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Totodată, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Județean de Urgență Tg. J., inculpații fiind obligați în solidar la 1.830 lei cu titlu de despăgubiri civile, sumă ce s-a dispus a fi reactualizată la data plății efective și integrale.
De asemenea, a fost admisă în parte cererea formulată de partea vătămată C. M., fiecare dintre inculpații F. F. V. și B. L. fiind obligați la plata sumei de câte 900 lei către această parte, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs atât P. DE PE L. J. TG. CĂRBUNEȘTI (la data de 25.10.2013) cât și partea civilă C. M. (la data de 22.10.2013), criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin Încheierea de ședință din data de 21.02.2014, a fost calificată calea de atac conform art. 10 alin. 2 din Lg. 255/2013, ca fiind apel.
În motivele de apel formulate de Ministerul Public - P. de pe lângă J. Tîrgu Cărbunești -, critică sentința pentru netemeinicie în sensul că instanța de fond a dispus greșit schimbarea încadrării juridice în condițiile în care actele medico-legale confirmă existența unui prejudiciu estetic. În consecință, ca urmare a succesiunii în timp a unor legi penale favorabile inculpatului, se cere schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 182 alin. 1 și 2 cod penal 1968 în infracțiunea prev. de art. 193 alin. 2 cod penal cu aplicarea art. 5 cod penal și reindividualizarea pedepsei aplicate în raport de gradul de pericol social al infracțiuni și de poziția procesuală nesinceră a inculpatului.
Partea civilă C. M., în motivele de apel formulate prin apărătorul ales, a critica sentința pentru netemeinicie deoarece greșit s-a reținut o încadrare juridică favorabilă inculpatului, contrar probelor existente la dosar și pentru o greșită evaluare a daunelor morale.
Apelul Ministerului Public este nefondat, iar apelul declarat de partea civilă C. M., este fondat, urmând a fi soluționate ca atare, pentru următoarele considerente:
C. reține că inculpații F. F. V. și B. L. au fost trimiși în judecată pentru că ar fi comis infracțiunea prev. de art. 182 alin. 2 cod penal iar instnța de fond a schimbat încadrarea juridică dată faptei în infracțiunea prev. de art. 180 alin. 2 cod penal deoarece leziunile produse de cei doi inculpați nu au produs nici una din consecințele expres prevăzute de alin. 2 al art. 182 cod penal 1968.
Soluția adoptată este temeinică și legală deoarece raportul de constatare medico-legală nr. 911 din 31.05.2012 arată în mod expres că partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat doar 12-14 zile de îngrijiri medico-legale și că leziunile nu constituie sluțire și ele pot fi remediate fără urme vizibile într-un serviciu stomatologic.
Aceste concluzii se coroborează inclusiv cu declarațiile victimei care arată că în zona lezată avea o lucrare dentară care i-a căzut ca urmare a agresiunii la care a fost supusă de cei doi inculpați.
Preexistența lipsei unor dinți, suplinită printr-o lucrare dentară ce poate fi refăcută, nu poate fi imputată inculpaților și, în consecință, ei nu pot fi acuzați că au creat un prejudiciu estetic sub forma sluțirii ori a unei infirmități permanente părții vătămate iar acuzarea lor pentru fapta prevăzută de art. 182 alin. 2 cod penal nu este temeinică.
Ca urmare a intrării în vigoare a noului cod penal – legea nr. 286/2009 – până la data soluționării apelului, fapta inculpaților ar putea fi încadrată în dispozițiile art. 193 alin. 2 cod penal, aceste prevederi nefiind însă favorabile inculpaților, deoarece prevăd pedepse mai mari - potrivit minimului și maximului special - decât cele prevăzute de legea veche, în baza art. 180 alin. 2 cod penal.
În consecință nu se impune schimbarea încadrării juridice.
De asemenea C. apreciază că în raport de numărul de zile de îngrijiri medicale, de împrejurările concrete în care s-a comis fapta inculpaților și de datele pozitive ce caracterizează persoana lor nu se impune majorarea pedepsei principale aplicate de instanța de fond.
Este fondat însă apelul părții civile C. M. în ceea ce privește latura civilă a cauzei și anume cu privire la cuantumul daunelor morale ca urmare a suferințelor fizice și psihice încercate de această parte atât ca urmare a tratamentului medical cât și ca urmare a efortului suplimentar depus mai multe luni pentru adaptare și alimentare în lipsa unei proteze dentare adecvate.
Pe cale de consecință se vor majora despăgubirile reprezentând daune morale până la suma de 10.000 de lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul Ministerului Public - P. DE PE L. J. TG. CĂRBUNEȘTI - împotriva sentinței penale nr. 464 din 17.10.2013 pronunțată de J. Tg.Cărbunești, în dosarul nr._, privind pe intimații inculpați F. F. V. și B. L..
Admite apelul părții civile C. M., împotriva sentinței penale nr. 464 din 17.10.2013 pronunțată de J. Tg.Cărbunești, în dosarul nr._ .
Desființează sentința pe latură civilă și, rejudecând:
Majorează daunele morale de la 1000 lei la 10.000 lei și obligă inculpații B. L. și F. F. V. la 10.000 lei, către partea civilă C. M..
Obligă în solidar inculpații, la 650 lei cheltuieli judiciare în apel, către partea civilă.
Mentine restul dispozițiilor sentinței penale.
Cheltuielile judiciare în sumă de 120 lei, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Martie 2014.
Președinte, Judecător,
C. C. D. F.
Grefier,
L. M. P.
Red. jud. D. F.
Jud. fond: M. M.
Dact. 2 ex./A.T..2014
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 389/2014. Curtea de... | Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 966/2015.... → |
|---|
