Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 389/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 389/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 21-03-2014 în dosarul nr. 389/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ NR. 389
Ședința publică de la 21 martie 2014
PREȘEDINTE M. E. P.- judecător
A. D.- judecător
Grefier E. L.
Ministerul Public reprezentat prin procuror D. T. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
***
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la data de 07 martie 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect soluționarea apelurilor declarate de inculpații T. V. A. și P. D. A. împotriva sentinței penale nr. 72 din data de 04 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr._ .
C.
Asupra apelurilor de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 72 din data de 04 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr._, în temeiul art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a), lit. g) și lit. i) din Codul penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) din Codul penal și art. 76 alin. 1 litera d) din Codul penal, raportate la art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul T. V. ALEXANDU, fiul lui C. D. și M., născut la data de 01.10.1992, cu domiciliul în ., sat Mihăița .. 49, județul D., fără antecedente penale, C.N.P._, la pedeapsa de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 71 din Codul penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) din Codul penal pe durata executării pedepsei închisorii.
În baza art. 81 din Codul penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei închisorii aplicate pe durata termenului de încercare de 3 (trei) ani și 2 (două) luni, calculat potrivit articolului 82 din Codul penal.
În temeiul art. 359 din Codul de procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 71 alin. 5 din Codul penal a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
II) În temeiul art 26 din Codul penal, raportat la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a), lit. g) și lit. i) din Codul penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) din Codul penal și art. 76 alin. 1 litera d) din Codul penal, raportate la art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul P. D. A., fiul lui G. și E., născut la data de 16.10.1990, cu domiciliul în . sat sat Mihăița ., județul D., fără antecedente penale, C.N.P._, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate furt calificat.
În temeiul art. 71 din Codul penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) din Codul penal pe durata executării pedepsei închisorii.
În baza art. 81 din Codul penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei închisorii aplicate pe durata termenului de încercare de 3 (trei) ani, calculat potrivit articolului 82 din Codul penal.
În temeiul art. 359 din Codul de procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 71 alin. 5 din Codul penal a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
S-a luat act că partea vătămată, nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 191 alin 2 din Codul de procedură penală, au fost obligați inculpații la plata sumei de 100 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, efectuate în cursul urmăririi penale și al judecății.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul din data de 02.10.2013 dat de P. de pe lângă Judecătoria Filiași în dosarul nr. 925/P/2013, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților: T. V. A., pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art.209 alin. 1 lit. a,g,i, din Codul penal și P. D. A., pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a,g,i, din Codul penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiași cu nr._ /03.10.2013.
În fapt, s-a reținut că în prima decadă a lunii august 2013, partea vătămată B. I. a efectuat unele reparații la gardul împrejmuitor al locuinței sale, din ..
Printre persoanele care au executat lucrările de reparații s-a numărat și inculpatul T. V. A., care observând în curtea părții vătămate un cazan de aramă, a hotărât să îl sustragă, rezoluție infracțională ce a fost pusă în executare în noaptea de 30/31.08.2013.
S-a arătat că, în noaptea respectivă, inculpatul T. V. A., după o înțelegere prealabilă avută cu inculpatul P. D. A. s-a deplasat cu autoturismul proprietatea sa, condus de acesta din urmă, la domiciliul părții vătămate.
După ce a pătruns în curte prin escaladarea gardului împrejmuitor inculpatul T. V. A. a sustras cazanul proprietatea părții vătămate cu complicitatea inculpatului P. D. A. care l-a însoțit la locul faptei și a asigurat paza în stradă pe timpul săvârșirii infracțiunii de către primul inculpat.
S-a arătat că bunul sustras a fost transportat în acea noapte la domiciliul inculpatului T. V. A., iar a doua zi a fost valorificat de către acesta în municipiul C..
Prejudiciul cauzat părții vătămate prin sustragerea cazanului în sumă de 1000 lei, a fost recuperat integral pe parcursul urmăririi penale, prin restituirea unui cazan de aramă, de aceeași capacitate, așa încât partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Starea de fapt mai sus expusă a fost probată prin: recunoașterile inculpatilor coroborată cu declarația părții vătămate, depozițiile martorilor audiați în cauză și procesele verbale dresate de organele de urmărire penală.
La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, la care inculpatii au fost prezenti, au fost audiati acestia( declarații fila nr. 27 și nr. 28 dosar ), care înainte de citirea actului de sesizare, au solicitat aplicarea dispozițiilor art 320 ind 1 Cod pr pen, declarațiile lor prin care au solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc și le însușesc, declarând că recunosc săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fiind consemnată și atașată la dosar, după citire și semnare .
Analizând actele dosarului, prima instanță a constatat și reținut următoarele:
La data de 31 august 2013, Postul de Poliție C. din Dos, județul D. a fost sesizat telefonic de către numitul B. I., din ., satul Potmelțu, ., cu privire la faptul că în noaptea de 30/31.08.2013 persoane necunoscute au furat din curtea locuinței mamei sale B. I., în vârstă de 84 de ani, un cazan din cupru, în capacitate de 60 de litri.
Fapta reclamantă a fost confirmată în urma efectuării cercetării la fața locului, constatându-se că autorii au pătruns în curtea părții vătămate prin escaladarea gardului împrejmuitor, din beton, prin partea de est.
S-a reținut din declarația dată de partea vătămată în fața organelor de politie că în ultimele două săptămâni trecuseră prin curtea domiciliului său numiții T. V. A., tatăl acestuia și alți trei bărbați care efectuaseră reparația unor lacre de la gardul împrejmuitor, din ciment care fuseseră distruse chiar de către inculpatul T. V. A..
Din verificările și investigațiile efectuate la data de 06.09.2013 s-a stabilit că autorii furtului sunt inculpații din cauză.
Din declarația inculpatului P. D. A. s-a reținut că la propunerea inculpatului T. V. A., să meargă să sustragă cazanul părții vătămată, fiind de acord, în noaptea de 30/31 august 2013, ora 01:00 a condus autoturismul marca Alfa R. cu numărul de înmatriculare BH-5435-BC, din satul Mihăița până în apropierea locului faptei și în timpul cât respectivul a săvârșit fapta inculpatul P. D. Asrian a așteptat la autoturism, după care a condus pe același traseu până în satul Mihăița.
In ziua următoare inculpatul P. D. A. l-a ajutat pe celălalt inculpat să distrugă, cu un ciocan metalic, cazanul furat aducându-l la o formă mai mică, dar nu a participat cu ocazia valorificării acestuia și nu a primit vreo plată din partea inculpatului T..
La data de 09 septembrie 2013 inculpații au mers la domiciliul părții vătămate B. I. și i-au restituit un alt cazan, din cupru, in capacitate de 60 de litri, în locul celui sustras.
Inculpatul T. V. A. a recunoscut și regretat fapta atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești.
Situația de fapt reținută de instanță a rezultat din probele administrate în cursul urmăririi penale coroborate cu recunoașterea inculpatului din cursul judecării cauzei, cuprinsă în declarația dată de acesta conform art 320 ind 1 Cod procedură penală.
In cursul urmăririi penale au fost ascultați martorii Răsniceanu C. (fila 29 din dosar de urmărire penală), L. F. (fila nr. 29 dosar de urmărire penală) și Obleagă M. (fila 30 din dosarul de urmărire penală) partea vătămată, și s-a întocmit procesul verbal de cercetare la fața locului.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului T. V. A. de sustragere a cazanului de fabricat țuică întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, având în vedere că sustragerea bunului s-a făcut de către inculpat împreună cu celălalt inculpat, toate faptele au fost săvârșite noaptea, inculpatul a pătruns prin efracție, motiv pentru care instanța urmează să-l condamne pe inculpat pentru această infracțiune.
Fapta inculpatului P. D. A. de a asigura paza în stradă pe durata săvârșirii infracțiunii de către primul inculpat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1), 209 alin. 1) lit. a),g), și i) din Codul penal.
Întrucât inculpații, înainte de citirea actului de sesizare, au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C.p.p., respectiv ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc și le însușesc, declarând că recunosc săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța va aplica prevederile art. 3207 C.p.p.
In consecință, prima instanță a dispus condamnarea inculpaților T. V. A. și P. D. A. pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, acestea fiind săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de art. 19 al.1 pct.1 lit. a C.p.
În stabilirea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului prima instanță a ținut seama de criteriile prev. de art. 72 Cod penal, respectiv de împrejurările săvârșirii faptelor, de valoarea a bunului sustras, de persoana inculpaților care nu au antecedente penale și sunt foarte tineri, de limitele de pedeapsă prevăzute de norma incriminatoare, de pericolul social concret, precum și de urmarea faptelor.
Astfel, instanța, pentru infracțiunea de furt calificat comisă de inculpatul T. V. A. - ajutat fiind de către complicele P. D. A. - în noaptea de 30/31.08.2013 în dauna părții vătămate B. I., l-a condamnat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.
A fost condamnat inculpatul P. D. A. la 1 an închisoare, pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1), 209 alin. 1) lit. a), g), i) din Codul penal.
Este adevărat că potrivit art 27 Cp ," complicele la o faptă prevăzută de legea penală săvârșită cu intenție, se pedepsește cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor ", însă instanța a aplicat pedepse în cuantum diferit față de cei doi inculpați – autor și complice - întrucât în cazul inculpatului, T. V. alexandru se constată că acesta nu este la primul conflict cu legea penală.
Astfel potrivit fișei de cazier judiciar, în cursul aceluiași an – 2013 – inculpatul a mai fost sancționat cu 100 lei amendă administrativă prin Ordonanța 322/P/2013 emisă de către P. de pe lângă Judecătoria Filiași.
Având în vedere că inculpații nu au antecedente penale, sunt integrați social, prima instanță a apreciat că pedeapsa ce le-a fost aplicată acestora își va atinge scopul preventiv–educativ prevăzut de art. 57 Cod penal și fără privarea de libertate a inculpaților motiv pentru care s-a făcut aplicarea art. 81 Cod penal și s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor ce urmează a fi aplicate pe o perioadă ce se va calcula conform art. 82 C.p. și va constitui termen de încercare.
Având în vedere că inculpații prin natura faptelor săvârșite au demonstrat că nu sunt demni să exercite o funcție ce presupune alegerea într-o autoritate publică sau o funcție electivă publică și nici o funcție implicând exercițiul autorității de stat, aceste funcții implicând o responsabilitate pe care inculpații au demonstrat că nu o au în acest moment, în temeiul art .71 Cod penal le-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a) teza a II a și lit b) Cod penal, având în vedere la stabilirea acestor pedepse complementare și Decizia nr 74/2007 a I.C.C.J pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii.
Pe latură civilă, prima instanță a constatat că partea vătămată B. I. nu s-a constituit parte civilă în prezentul proces penal.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs inculpații V. A. și P. D. A., la termenul din data de 06 februarie 2014, având în vedere disp. art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013, fiind recalificată calea de atac exercitată din recurs în apel.
Concluziile ministerului public, ale apărătorilor inculpaților, precum și ultimul cuvânt al acestora au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, C. constată că apelurile declarate de inculpații T. V. A. și P. D. A. sunt fondate, pentru considerentele ce succed.
Instanța de fond a reținut o situație de fapt corectă, pe baza materialului probator administrat la urmărirea penală, de inculpații T. V. A. și P. D. A. arătând, prin declarațiile date în fața instanței, că recunosc comiterea faptelor și solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală conform dispozițiilor art.3201 Cod procedură penală.
Astfel, în plan factual, probatoriul administrat au confirmat faptul că, în noaptea de 30-31.08.2013, ora 01.00, în timp ce inculpatul T. V. A. a pătruns în curtea locuinței părții vătămate B. I., prin escaladarea gardului și a sustras un cazan, inculpatul P. D. A. a asigurat paza în stradă, după care i-a asigurat transportul cu autoturismul marca Alfa R. cu numărul de înmatriculare BH 5435-BC pe raza satului M..
Sub aspectul încadrării juridice, constată că, de la data săvârșirii faptei până la soluționarea definitivă a cauzei, a intrat în vigoare Legea nr. 289/2009 privind Codul penal, fiind necesar să se analizeze eventuala incidență a art.5 Cod penal actual, cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.
Examinarea încadrării juridice data faptei ca urmare a situației tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât și ca situație premisă pentru a face analiza în concret a consecințelor cu privire la sancțiune.
Astfel, se reține că, pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare și pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintre-o altă lege. Aceeași unitate împiedică și combinarea dispozițiilor de favoare privitoare la circumstanțe agravante și atenuate, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabilește incriminarea și se individualizează sancțiunea penală. Pentru a compara cele două legi instanța trebuie să analizeze consecințele faptei în legea în vigoare la data săvârșirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu și sancțiunile ce decurg din incriminare) și consecințele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sancționată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească dacă și cum anume este încadrată juridic acuzația în legea nouă.
Potrivit art. 208 alin.1 – 209 alin.1 lit. a), g) și i) Cod penal de la 1969: „ Furtul săvârșit în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; g) în timpul nopții; i) prin efracție, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei cehi mincinoase sau adevărate se pedepsește cu închisoare de 3 la 15 ani.”
Potrivit art. 228 alin.1 – 229 alin.1 lit.b) și d) Cod penal actual: „ Furtul săvârșit în următoarele împrejurări: b) în timpul nopții; d) prin efracție, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei cehi mincinoase sau adevărate se pedepsește cu închisoare de 1 la 5 ani.”, textul incriminator nemaipreluând circumstanța agravantă specială a comiterii faptei de două sau mai multe persoane împreună.
Modificarea textelor de lege produce efecte în cauză, însă, raportat la situația concretă din speță, stabilirea legii penale mai favorabile se va face atât în raport de sancțiune, având limite mai favorabile în legea nouă, cât și în raport de condițiile de tragere la răspundere penală.
În acest sens, se constată că, art. 231 alin.2 Cod penal actual prevede o cauză de înlăturare a răspunderii penale care nu exista în vechea reglementare, respectiv posibilitatea împăcării părților în cazul faptelor prevăzute la art. 228, art.229 alin.1, alin.2 lit.b) și c) și art. 230 Cod penal.
Deși împăcarea este un act procesual de dispoziție al subiecților procesuali principali și al părților, incidența acestei instituții duce la împiedicarea punerii în mișcare a acțiunii penale, conform art. 16 alin.1 lit.g) Cod procedură penală, influențând astfel tragerea la răspundere penală a inculpatului, și, având în vedere și jurisprudența Curții Constituționale ( Decizia nr.1470/ 08 noiembrie 2011, publicată în M.O. nr.853/02.12.2011), principiul aplicării legii penale mai favorabile va fi incident și în cazul împăcării.
În speță, se constată că, inculpații și partea civilă B. I. și-au exprimat, în fața instanței, la ultimul termen de judecată în apel, voința de a se împăca, instituție ce poate interveni numai potrivit legii noi, întrucât numai Noul Cod penal prevede posibilitatea împăcării.
În consecință, apreciind că legea mai favorabilă inculpatului este Codul penal în vigoare, în baza art. 386 Cod procedură penală, C., admițând apelurile declarate de inculpați și desființând sentința penală atacată, va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului T. V. A. din infracțiunea prevăzută de din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g i din Codul penal de la 1969, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a din Codul penal de la 1969 și art. 76 alin. 1 lit. d din Codul penal de la 1969, în infracțiunea prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. lit. b și d Cod penal, iar în cazul inculpatului P. D. A. din infracțiunea prevăzută de art. 26 din Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g și i din Codul penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a din Codul penal de la 1969 și art. 76 alin. 1 lit. d din Codul penal de la 1969 în infracțiunea prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 228 alin. 1 – 229 alin. Lit. b și d Cod penal.
În baza art. 396 alin.6 C.pr.pen. raportat la art. 16 alin.1 lit.g) C.pr.pen., va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților T. V. A. și P. D. A., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 228 alin. 1 – 229 alin.1 lit. b și d Cod penal și respectiv art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 228 alin. 1 – 229 alin.1 Lit. b și d Cod penal.
În temeiul art. 423 Cod procedură penală, se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței, care nu contravin prezentei decizii.
Conform art. 275 alin.2 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 300 lei, va fi avansat din fondurile M.J.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de inculpații T. V. A. și P. D. A. împotriva sentinței penale nr. 72 din data de 04 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr._ .
Desființează sentința penală atacată și rejudecând,
În baza art. 386 C.pr.pen., schimbă încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului T. V. A. din infracțiunea prevăzută de din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g i din Codul penal de la 1969, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a din Codul penal de la 1969 și art. 76 alin. 1 lit. d din Codul penal de la 1969, în infracțiunea prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. lit. b și d Cod penal.
În baza art. 386 C.pr.pen., schimbă încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului P. D. A. din infracțiunea prevăzută de art. 26 din Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g și i din Codul penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a din Codul penal de la 1969 și art. 76 alin. 1 lit. d din Codul penal de la 1969 în infracțiunea prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 228 alin. 1 – 229 alin. Lit. b și d Cod penal.
În baza art. 396 alin.6 C.pr.pen. raportat la art. 16 alin.1 lit.g) C.pr.pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpaților T. V. A. și P. D. A., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 228 alin. 1 – 229 alin. lit. b și d Cod penal și respectiv art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 228 alin. 1 – 229 alin. Lit. b și d Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței, care nu contravin prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 300 lei, va fi avansat din fondurile M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 martie 2014.
Președinte, Judecător,
M. E. P. A. D.
Grefier,
E. L.
Red.jud.A.D.
j.f.S.M.O.
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 529/2014. Curtea de Apel... | Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 369/2014.... → |
|---|
