Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 278/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 278/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-02-2013 în dosarul nr. 278/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 278

Ședința publică de la 12 februarie 2013

PREȘEDINTE D. F.- judecător

V. T.- judecător

G. C.- judecător

Grefier M. I.

Ministerul Public reprezentat prin procuror A. G. din cadrul

DIICOT – Serviciul Teritorial C.

***

Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații C. E. M., A. M., A. V., C. L. D. și T. M. D., împotriva încheierii nr. 14 din data de 07 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ 12.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții inculpați: C. E. M., în stare de arest, asistat de avocat M. C. care substituie pe avocat D. C., apărător desemnat din oficiu, A. M., în stare de arest, asistată de avocat M. C. care substituie pe avocat M. S., apărător desemnat din oficiu, A. V., în stare de arest, asistat de avocat M. C., apărător desemnat din oficiu, C. L. D., în stare de arest, asistat de avocat Ț. I., apărător desemnat din oficiu, și T. M. D., în stare de arest, asistat de avocat I. M., apărător ales.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se că nu au fost depuse alte cereri la dosar, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat I. M. pentru recurentul inculpat T. M. D., având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive.

A arătat că, față de momentul arestării inculpatului, nu mai subzistă temeiurile avute în vedere. Inculpatul a fost transferat de la Penitenciarul Colibași, pentru că prezintă anumite afecțiuni medicale, aspect care nu a fost avut în vedere.

A mai arătat că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

Avocat M. C. pentru recurenții inculpați C. E. M., A. M., A. V., având cuvântul, a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii și să se admită cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpați, iar într-o altă teză, să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv.

A arătat că nu există indicii în sensul că inculpații se vor sustrage de la desfășurarea procesului penal sau că vor zădărnici aflarea adevărului, iar buna desfășurare a procesului penal se poate asigura și în cazul în care se va dispune judecarea în libertate a inculpaților. A mai arătat că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive față de cei trei inculpați, nu mai subzistă.

Avocat Ț. I. pentru recurentul inculpat C. L. D., având cuvântul, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și judecarea în libertate a inculpatului.

A arătat că temeiurile avute în vedere la arestare nu mai subzistă și că nu au apărut elemente noi, care să justifice menținerea măsurii arestului preventiv.

A arătat că sunt îndeplinite condițiile privind admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și nu există probe în sensul că, în libertate, inculpatul va influența aflarea adevărului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate. A arătat că în mod corect instanța de fond a dispus menținerea măsurii arestării preventive, întrucât cercetarea judecătorească este în fază incipientă, iar măsura arestării preventive este utilă pentru buna desfășurare a procesului penal, avându-se în vedere faptul că se vor administra probe. A mai arătat că nu au apărut elemente noi care să justifice judecarea inculpaților în stare de libertate.

Recurentul inculpat C. E. M., având ultimul cuvânt, își însușește concluziile apărătorului său.

Recurenta inculpată A. M., având ultimul cuvânt, a arătat că are doi minori în întreținere și a solicitat judecarea sa în stare de libertate.

Recurentul inculpat A. V., având ultimul cuvânt, a declarat că este de acord cu concluziile avocatului său.

Recurentul inculpat C. L. D., având ultimul cuvânt, își însușește concluziile apărătorului său.

Recurentul inculpat T. M. D., având ultimul cuvânt, își însușește concluziile apărătorului său.

CURTEA

Asupra recursurilor de față;

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 14 din data de 07 februarie 2013 a Tribunalului O., în baza art. 160⁸ al. 1 și 2 C.p.p., a fost admisă în principiu cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul C. L. D., aflat în PMS C. și a fost fixat termen pentru data de 13 februarie 2013 pentru a se achita cauțiunea în sumă de 20.000 lei.

În baza art. 160⁸ al. 1 C.p.p., au fost admise în principiu cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații C. L. D., C. M. E., A. M. și A. V..

În temeiul art. 160^8a alin. 6 C.p.p. au fost respinse cererile de liberare sub control judiciar ca neîntemeiate.

În baza art. 300² rap. la 160^b alin. 3 C.p.p. s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive și menține măsura arestării inculpaților:

- C. E. M. – fiul lui I. și D., născut la data de 30 august 1977 în localitatea Corabia, județul O., domiciliat în Corabia, .. 16, ..3, ., județul O., CNP -_, cetățean român, deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.;

- A. M. - fiica lui N. și A., născută la data de 11 mai 1983 în Corabia, județul O., domiciliată în Corabia, .. 28, județul O., CNP -_, cetățean român deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.;

- A. V. - fiul lui N. și A., născut la data de 25 septembrie 1987 în Corabia, județul O., domiciliat în Corabia, .. 16, ..4, ., județul O., CNP -_, cetățean român, deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.;

- C. M. – fiul lui M. și E., născut la data de 26 mai 1953 în ., domiciliat în Corabia, .. 48E, județul O., CNP -_, cetățean roman, deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.;

- C. L. D. – fiul lui I. și D., născut la data de 27 august 1976 în localitatea Corabia, județul O., domiciliat în Corabia, ..3, ., CNP -_, cetățean roman;

- T. M. D., fiul lui I. și C., născut la data de 14.07.1941 în orașul Corabia, județ O., domiciliat în Corabia, .. 20, CNP –_, cetățean român, deținut în Penitenciarul Spital Colibași.

Pentru a pronunța această încheiere prima instanță a constatat că prin cererile înregistrate la data de 04.02.2012 pe rolul Tribunalului O. și anexate la dosarul nr._ 12, inculpații C. L. D., C. M. E., A. M. și A. V., au solicitat liberarea sa sub control judiciar.

În motivarea cererilor, inculpații au arătat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 160¹- 160² C.p.p., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele pentru care au fost trimiși în judecată nu depășește 18 ani, iar la dosarul cauzei nu există nici o dovadă în sensul că el ar încerca să influențeze în vreun fel părțile vătămate și martorii în scopul zădărnicirii adevărului.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 160¹^și160² C.p.p.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial O. nr. 29D/P/2012 din 14.12.2012 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest a inculpaților C. L. D., C. M. E., A. M. și A. V. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art. 7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 193, art. 194, art. 215 al. 1 - 3 C.p. cu aplic. art. 37 lit. a C.p., art. 33 lit. a C.p. și art. 41 alin. 2 C.p., alături de inculpații C. M., T. M. D., S. R., Muta P. C. (arestat în lipsă).

Prin încheierea din data de 19.12.2012, în baza art. 300¹ alin. 1 C.p.p. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și în baza art. 300¹ alin. 3 C.p.p. rap la art. 160 C.p.p. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților aflați sub imperiul acesteia.

Potrivit dispozițiilor art. 160²C.p.p. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.

Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

În ceea ce privește cererile având ca obiect liberarea provizorie sub control judiciar, procedura de soluționare a acesteia parcurge mai multe etape:

Prima etapă este cea a măsurilor premergătoare care constă în verificarea cererii cu privire la cuprinderea mențiunilor prevăzute de lege și, dacă este cazul, se iau măsuri pentru completarea acestora, în situația de față petentul însușindu-și cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată prin apărător, făcându-se mențiuni pe cerere în acest sens.

A doua etapă constă în examinarea condițiilor legale pentru liberarea provizorie și, în cazul îndeplinirii lor, se dispune admiterea în principiu a cererii. În această etapă se verifică dacă infracțiunile pentru care este urmărit sau judecat inculpatul se încadrează între infracțiunile pentru care legea permite liberarea provizorie, dacă nu există date din care să rezulte temerea că va săvârși și altă infracțiune sau că va încerca să zădărnicească și aflarea adevărului dacă se află în libertate.

Potrivit dispozițiilor art. 160⁸ alin. 1 C.p.p. s-a procedat la verificarea admisibilității în principiu a cererilor, reținând că în conformitate cu dispozițiile art. 160² alin. 1 C.p.p., „liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani”.

Pe de altă parte, potrivit deciziei în interesul legii nr. VII/2009 pronunțată de ICCJ în soluționarea recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ cu privire la admisibilitatea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, din perspectiva îndeplinirii condițiile prev. de art. 160² alin. 1 teză ultimă raportat la speța de față, „cererile de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune sunt admisibile în ipoteza săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat, nu depășește 18 ani”.

Analizând astfel cererile de liberare provizorie formulate de inculpați, în raport cu dispoz. art. 160² alin. 1 C.p.p, prima instanță a constatat că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile legale invocate, pentru admisibilitatea în principiu, motivat de faptul că infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul sunt pedepsite cu închisoarea ce nu depășește 18 ani.

Realizarea acestei condiții formale conduce la admiterea în principiu a cererilor, potrivit art. 160⁸ alin. 1 C.p.p., însă fără realizarea și a celorlalte condiții de fond prevăzute de lege, se creează pentru inculpat doar o vocație și nu poate conduce automat la admiterea cererii și pe fond și liberarea sa provizorie sub control judiciar.

Examinând cererile de liberare provizorie sub control judiciar în raport cu dispoz. art. 160² alin. 2 C.p.p., potrivit cărora liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte, prima instanță a apreciat că acestea sunt nefondată pentru considerentele ce urmează a fi expuse, și pe fond au fost respinse ca atare.

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpații C. E. M., Muta P. C. și S. R. au constituit un grup infracțional organizat, specializat în acte de șantaj, cămătărie, amenințare, împrumutând în perioada 2010 - noiembrie 2012, mai multe persoane, cu diverse sume de bani de la care au solicitat dobânzi lunare cămătărești de 20-50%, iar pentru recuperarea banilor au folosit violența și amenințările.

S-a susținut că membrii grupului infracțional organizat, pentru recuperarea sumelor de bani foloseau violența, amenințări, șantaj, . fizică, în cazul inculpaților C. E. M., Muta P. C. (care deținea la domiciliul său 2 pistoale cu gaz și cartuș cu bilă, pentru intimidarea părților vătămate) și C. L. D. (care deținea la domiciliul său o sabie, macetă, pentru intimidarea părților vătămate) și acte de inducere în eroare și deposedarea de bunuri mobile și imobile prin folosirea de acte notariale conform cărora părțile vătămate aveau de restituit sume mult mai mari decât cele împrumutate.

Din același material probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, respectiv declarații inculpați, declarații învinuiți, autorizații percheziții domiciliare, procese verbale percheziții domiciliare, planșe fotografice, autorizații înregistrări audio-video în mediu ambiental, autorizații interceptări convorbiri telefonice și note de redare a convorbirilor telefonice, documentele ridicate de la inculpați, evidențele personale ale creditelor acordate, documente bancare, adrese Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale, precum și depozițiile părților vătămate audiate în cauză: A. T., V. M., B. E., D. M., D. I. C., D. F., B. E. L., D. Genică, L. J., B. F., D. G., B. G. M., P. Iulică F., S. P. L., F. N. și L. I. G. din care rezultă activitatea infracțională a inculpaților C. E. M., Muta P. C., S. R., A. V., A. M., C. M., T. M. D. și C. L. D., s-a reținut totodată că acestea se află într-o stare reală, certă de presiune psihică și teamă, resimțind acut sentimentul temerii de membrii grupului infracțional, indus prin violențe fizice, injurii și amenințări, context în care trăiesc într-un climat permanent de nesiguranță, având în vedere faptul că în mod frecvent erau amenințați, injuriați și loviți de către inculpați.

Acestea (părțile vătămate) au relatat că inculpații Muta P. C., C. E. M., A. V. și A. M. exercitau acte de violență și presiune fizică asupra lor, fără a-și putea exercita nici cea mai elementară manifestare de opoziție față de agresiunile fizice ale inculpaților care le-au lovit pe părțile vătămate chiar în locuințele acestora, victimele S. P. L., L. I. G. și B. E. L., obligându-le în felul acesta să le restituie sumele de bani împrumutate al căror cuantum se dubla de la lună la lună ca urmare a dublării dobânzii solicitate de inculpați.

Astfel, în depoziția dată în fața organelor de urmărire penală, martora B. E. a arătat că din anul 2008 a luat aproximat 3.000 - 4.000 lei cu împrumut de la inculpatul C. E., iar din anul 2008 i-a dat acestuia câte 750 lei pe lună dobândă din pensia de invaliditate, inculpatul spunându-i că trebuie să dea acești bani lunar până în anul 2014, deși trebuia să termine împrumutul în luna decembrie 2012, dar pentru faptul că a avut un împrumut la bancă și în anul 2011, nu i-a dat decât 450 lei, acesta i-a prelungit dobânda până în anul 2014, el încasând lunar pensia sa de invaliditate.

Martora a mai relatat că banii erau încasați de către concubina sa, inculpata A. M., iar când aceasta era plecată, banii erau strânși de către fratele său A. A.. Aceasta a mai arătat că în urmă cu un an a fost bătută rău, atât ea cât și mama sa, B. M., de către inculpatul C. E. și de către concubina sa A. M., întrucât a refuzat să le mai dea pensia, deoarece trebuia să plătească la bancă, motiv pentru care cei doi au amenințat-o că dacă nu le dă bani o vor omorî, iar de teamă, aceasta le-a dat în continuare pensia de invaliditate pe care le-a dat-o până în momentul arestării inculpaților.

Aceeași martoră a mai relatat că atât inculpatul Muta C. cât și inculpatul C. E., vând țigări fără timbru cu 8,5 lei pachetul, dacă plata se face imediat și cu 13 lei dacă se vând pe datorie (filele 40-41 dosar u.p.).

Din analiza actelor și lucrărilor, s-a reținut că grupul infracțional condus de cei trei inculpați C. E. M., Muta P. C. și S. R. a obținut sume importante de bani în urma activităților de cămătărie și contrabandă cu țigări desfășurate de la începutul anului 2010 și până la data de 6 noiembrie 2012 când activitatea infracțională a fost stopată ca urmare a intervenției organului de urmărire penală, iar pentru recuperarea sumelor de bani, aceștia foloseau violența, amenințări, șantaj și agresarea fizică a părților vătămate.

Mai mult, s-a reținut că membrii grupului infracțional C. E. M., Muta P. C., A. V., A. M., Muta F., le-ar fi constrâns pe victimele D. I. C., D. M., D. G., D. F., B. G. M., S. P. L., ș.a., să lucreze pentru aceștia (pe un șantier la București, la Corabia, etc.) iar sumele de bani au ajuns în totalitate la membrii grupului infracțional.

S-a susținut totodată că inculpații S. R. și C. L. D. își desfășurau activitatea infracțională în cadrul grupului prin activitatea de cămătărie, în zona T. M. – Corabia - Izbiceni, aceștia acordând în acest scop mari sume de bani.

Inculpatul C. L. D. în cadrul grupului infracțional organizat avea rolul de legătură, transfer, schimb de informații, sume de bani, necesare acordării împrumuturilor părților vătămate.

S-a arătat în actul de sesizare a instanței că la grupul infracțional organizat au aderat și inc. C. L. D., A. V., Muta F., A. M., C. M., T. M. D. și I. I. R..

Grupul infracțional organizat coordonat de cei trei inculpați, respectiv C. E. M., Muta P. C. și S. R., ar fi desfășurat activități infracționale axate pe activitățile de cămătărie cât și în activități de contrabandă cu țigări, fără banderole legale de marcaj, în zona de sud a țării, în zona localităților Corabia și T. M..

S-a mai arătat în rechizitoriu că grupul infracțional organizat condus de cei trei inculpați se aproviziona cu țigări și le comercializa pe raza localității Corabia, jud. O. și a comunelor limitrofe țigări fără banderole de marcaj legale, ce provin din contrabandă.

Astfel, din materialul probator s-a reținut faptul că inculpații Muta P. C. și C. E. M. fac parte dintr-un grup infracțional organizat specializat contrabanda cu țigări, pe care le procură de pe teritoriile Bulgariei și Serbiei.

În general, țigările ar fi fost traversate peste linia verde în zona Serbiei dar și cu diferite ambarcațiuni peste D.. Cei doi inculpați ar fi folosit, în general, autoturisme cu numere de Bulgaria.

Așa cum s-a arătat, inculpații T. M. D. și S. R. acordau împrumuturi cu dobândă exagerată pe bază de contracte notariale în care, alături de suma împrumutată, se trecea în contract și suma care reprezenta dobânda solicitată, iar inculpatul C. M., în urma înțelegerii pe care o avea cu inculpații C. E. M., A. M., A. V., C. L. D. și Muta P. C. le achita acestora, alocațiile cuvenite părților vătămate, fără o procură specială din partea acestora, încălcând astfel, atât instrucțiunile poștale cât și dispozițiile legale în vigoare.

Astfel, prima instanță a apreciat că cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații C. L. D., C. M. E., A. M. și A. V. ca fiind neîntemeiate pe fond, în raport de urmările faptelor pentru care sunt cercetați și de circumstanțele concrete în care se susține că acestea au fost săvârșite, ținând seama de dispoz. art. 136 C.p.p. privind scopul măsurilor preventive în speță măsura arestării preventive justificându-se pentru buna desfășurare a procesului penal care implică și atingerea obiectivelor prev. în art. 1 și art. 200 C.p.p. A fost avut în vedere și faptul că în actul de sesizare a instanței se precizează că, în conformitate cu probatoriul cauzei, mai multe părți vătămate și martori sunt timorați din cauza acțiunilor și violențelor exercitate de către petent și ceilalți inculpați pe durata comiterii faptelor pentru care acesta este cercetat.

De asemenea, temeiurile care au fost reținute de tribunal prin încheierea menționată anterior, care au condus instanța la aprecierea existenței pericolului social concret pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate inculpaților subzistă, și toate circumstanțele reale privind comiterea faptelor pentru care sunt cercetați inculpații, dar și cele personale ale acestora, s-a reținut că justifică această măsură preventivă ca fiind cea mai adecvată în raport de scopul măsurilor preventive asigurându-se astfel prevenția generală și specială, iar menținerea acestei măsuri se impune în continuare, nefiind justificată la acest moment al desfășurării procedurii judiciare liberarea provizorie a inculpaților din executarea acesteia.

S-a apreciat că, față de gravitatea faptelor pentru care sunt cercetați inculpații, de natura acestora și impactul în rândul opiniei publice, în cauză se regăsesc temeiurile reținute, temeiuri care nu s-au schimbat și nu au încetat să existe, strict cu raportare la pericolul social concret pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, chiar sub imperiul unei condiționări restrictive de libertate, timpul scurs de la data luării arestării și până în prezent nefiind de natură a diminua pericolul concret pentru ordinea publică, astfel că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Motivele invocate de către petenții inculpați, s-a reținut că nu sunt suficiente pentru admiterea cererilor ci, așa cum s-a arătat, instanța sesizată cu soluționarea ei trebuie să aibă în vedere mai multe elemente, respectiv vocația inculpaților la admisibilitatea cererii dată de îndeplinirea condițiilor legale, datele despre faptele săvârșite, despre impactul acestora în comunitate și despre persoana inculpaților, garanțiile de ordin personal prezentate de aceștia, precum și obligațiile prevăzute în art. 160² alin. 3 și 3¹ C.p.p., ce s-ar putea stabili în sarcina inculpaților, nefiind de natură a înlătura pericolul concret pentru ordinea publică.

Asupra legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive la primirea dosarului, prima instanță procedând conform dispozițiilor art. 300¹ C.p.p. a reținut următoarele:

- C. E. M. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 192 alin 1 și 2 c.p., art 193, art. 194, art. 215 al.1-3 C.p., art. 9 al.1 lit.a și b din Legea 241/2005 și art. 296 /1 al.1 lit. l din Legea 571/2003, art. 12 alin.1 și 2 lit a din Legea nr. 678/2001, cu aplic.art. 33 lit.a și 41 al.2 C.p.

- A. M. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 193, art. 194, art. 215 al.1-3 C.p.cu aplic.art. 33 lit.a C.p.și art. 41 alin. 2 C.p.

- A. V. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011,, art. 192 alin 1 și 2 c.p., art. 193, art. 194, art. 215 al.1-3 C.p art. 12 alin.1 și 2 lit a din Legea nr. 678/2001.cu aplic.art. 33 lit.a C.p.

- C. M. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art 246 c.p.și art 26 c.p. rap la art 3 din Legea nr.216/2011 cu aplic art 33 lit a c.p. și art. 41 alin. 2 C.p.

- C. L. D.- pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 193, art. 194, art. 215 al.1-3 C.p.cu aplic.art. 33 lit.a C.p. și art. 41 alin. 2 C.p.

- T. M. D. – pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 9 al.1 lit.a și b din Legea 241/2005, art 215 alin 1-3, 5 c.p. cu aplic.art. 33 lit.a și 41 al.2 C.p.

- MUTA P. C. (arestat în lipsă)- pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 192 alin 1 și 2 c.p., 193, art. 194, art. 215 al.1-3 C.p., art.279 al.1 C.p. și art. 134 din Legea 295/2004, art.12 alin.1 și 2 lit. a din Lg. 678/2001, art. 9 al.1 lit.a și b din Legea 241/2005 și art. 296 /1 al.1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplic.art. 33 lit.a și 41 al.2 C.p.

În fapt s-a reținut că inculpații C. E. M., Muta P. C. și S. R. au constituit un grup infracțional organizat, specializat în acte de șantaj, cămătărie, amenințare, împrumutând în perioada 2010- noiembrie 2012, mai multe persoane, cu diverse sume de bani de la care au solicitat dobânzi lunare cămătărești de 20-50%, iar pentru recuperarea banilor au folosit violența și amenințările.

Din același material probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, respectiv declarații inculpați, declarații învinuiții, autorizații percheziții domiciliare, procese verbale percheziții domiciliare, planșe fotografice, autorizații înregistrări audio-video în mediu ambiental, autorizații interceptări convorbiri telefonice și note de redare a convorbirilor telefonice, documentele ridicate de la inculpați, evidențele personale ale creditelor acordate, documente bancare, adrese Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale, precum și depozițiile părților vătămate audiate în cauză: A. T., V. M., B. E., D. M., D. I. C., D. F., B. E. L., D. Genică, L. J., B. F., D. G., B. G. M., P. Iulică F., S. P. L., F. N. și L. I. G. din care rezultă activitatea infracțională a inculpaților C. E. M., Muta P. C., S. R., A. V., A. M.,C. M., T. M. D. și C. L. D., s-a reținut că rezultă că acestea se află într-o stare reală, certă de presiune psihică și teamă, resimțind acut sentimentul temerii de membrii grupului infracțional, indus prin violențe fizice, injurii și amenințări, context în care trăiesc într-un climat permanent de nesiguranță, având în vedere faptul că în mod frecvent erau amenințați, injuriați și loviți de către inculpați.

Astfel, în depoziția dată în fața organelor de urmărire penală, martora B. E. a arătat că din anul 2008 a luat aproximat 3.000-4.000 lei cu împrumut de la inculpatul C. E., iar din anul 2008 i-a dat acestuia câte 750 lei pe lună dobândă din pensia de invaliditate, inculpatul spunându-i că trebuie să de acest bani lunar până în anul 2014, deși trebuia să termine împrumutul în luna decembrie 2012, dar pentru faptul că a avut un împrumut la bancă și în anul 2011, nu i-a dat decât 450 lei, situație în care acesta i-a prelungit dobânda până în anul 2014, el încasând lunar pensia sa de invaliditate.

Din analiza actelor și lucrărilor, ar rezulta că grupul infracțional condus de cei trei inculpați C. E. M., Muta P. C. și S. R. a obținut sume importante de bani în urma activităților de cămătărie și contrabandă cu țigări desfășurate de la începutul anului 2010 și până la data de 6 noiembrie 2012 când activitatea infracțională a fost stopată ca urmare a intervenției organului de urmărire penală, iar pentru recuperarea sumelor de bani, aceștia foloseau violența, amenințări, șantaj și agresarea fizică a părților vătămate.

Mai mult, membrii grupului infracțional C. E. M., Muta P. C., A. V., A. M., Muta F., le-au constrâns pe victimele D. I. C., D. M., D. G., D. F., B. G. M., S. P. L., ș.a., să lucreze pentru aceștia (pe un șantier la București, la Corabia, etc.) iar sumele de bani au ajuns în totalitate la membrii grupului infracțional.

Inculpatul C. L. D. în cadrul grupului infracțional organizat avea rolul de legătură, transfer, schimb de informații, sume de bani, necesare acordării împrumuturilor părților vătămate.

S-a mai arătat în actul de sesizare a instanței că la grupul infracțional organizat au aderat și inculpații C. L. D., A. V., Muta F., A. M., C. M., T. M. D. și I. I. R..

S-a arătat și că grupul infracțional organizat condus de cei trei inculpați se aproviziona cu țigări și le comercializa pe raza localității Corabia, jud. O. și a comunelor limitrofe țigări fără banderole de marcaj legale, ce provin din contrabandă.

Astfel, din materialul probator reiese faptul că inculpații Muta P. C. și C. E. – M. fac parte dintr-un grup infracțional organizat specializat contrabanda cu țigări, pe care le procură de pe teritoriile Bulgariei și Serbiei.

În general, țigările sunt traversate peste linia verde în zona Serbiei dar și cu diferite ambarcațiuni peste D.. Cei doi inculpați folosesc, în general, autoturisme cu numere de Bulgaria.

Așa cum s-a arătat, inculpații T. M. D. și S. R. acordau împrumuturi cu dobândă exagerată pe bază de contracte notariale în care, alături de suma împrumutată, trecându-se în contract și suma care reprezenta dobânda solicitată, iar inculpatul C. M., în urma înțelegerii pe care o avea cu inculpații C. E. M., A. M., A. V., C. L. D. și Muta P. C. le achita acestora, alocațiile cuvenite părților vătămate, fără o procură specială din partea acestora, încălcând astfel, atât instrucțiunile poștale cât și dispozițiile legale în vigoare.

Inculpații, prin apărător au pus problema existenței infracțiunii de cămătărie, motivat de faptul că aceasta a fost încriminată prin Legea nr. 216 din 25 noiembrie 2011, iar inculpații au practicat infracțiunea de cămătărie începând cu anii 2007-2008, susținând că nu se fac vinovați de săvârșirea acestei fapte, atât timp cât aceasta nu fusese încriminată.

Analizând legalitatea măsurii arestării preventive a inculpaților în raport de actele și lucrările dosarului prima instanță a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă așa cum au fost reținute la luarea acestei măsuri prin încheierile arătate anterior privind pericolul social concret pentru ordinea publică apreciat în raport de toate circumstanțele cauzei, respectiv gravitatea faptelor pentru care inculpații sunt cercetați și au fost trimiși în judecată, pericolul social concret relevat de împrejurările comiterii acestora, pedeapsa prevăzută de lege fiind mai mare de 4 ani, în cauză constatându-se incidența dispozițiilor art. 148 alin.1 lit. f C.p.p., subzistă și în prezent, iar menținerea acestei măsuri preventive se impune în continuare.

Față de probatoriul administrat în cauză până la această dată s-a constatat că temeiurile avute în vedere cu ocazia dispunerii măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă în continuare și nu s-au modificat și în această fază a cercetărilor nu se impune luarea unei alte măsuri preventive față de aceștia avându-se în vedere și scopul măsurilor preventive la care face referire art. 136 alin. 8 C.p.p.

În speță, s-a reținut că faptele despre care se susține că au fost comise de inculpați prezintă un pericol social deosebit de ridicat în actualul context socio-economic național iar activitățile infracționale comise de aceștia se află pe un trend ascendent, și prin lăsarea acestora în libertate s-ar transmite un semnal nefiresc către opinia publică care ar percepe în mod real ca pe o lipsă de reacție fermă, eficientă, corectă a justiției, față de acele persoane față de care există presupunerea rezonabilă că au săvârșit fapte grave de pe urma cărora au obținut beneficii majore, ignorând obligațiile legale de plată a accizelor, taxelor și impozitelor.

Din actele dosarului, prima instanță a reținut că temeiurile care au fundamentat arestarea preventivă a inculpaților, așa cum au fost expuse în încheierea pronunțată de Tribunalul O. la data de 8.11.2012 la luarea acestei măsuri preventive se mențin în continuare și justifică privarea acestora de libertate, întrucât circumstanțele concrete în care au fost săvârșite faptele penale evidențiază o periculozitate sporită, pentru infracțiunile cu privire la care există indicii temeinice că au fost săvârșite de inculpați; legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar acestea, prin natura lor, prezintă un grad ridicat de pericol social, fiind fapte de cămătărie și contrabandă cu țigări, toate aceste elemente relevând un pericol concret pentru ordinea publică.

Susținerea unora din inculpați că nu se cunosc între ei și ca atare nu se poate reține implicarea lor în grupul infracțional organizat, s-a reținut că este contrazisă de declarațiile părților vătămate și ale martorilor, declarații ce confirmă relațiile dintre aceștia.

Ca atare, prima instanță a constatat că toate aceste probatorii sunt în măsură să ofere date care conduc la presupunerea rezonabilă că cei 7 inculpați au săvârșit activitatea infracțională pentru care sunt cercetați, fiind îndeplinite în continuare condițiile prev. de art. 143 și art. 148 lit. f C.p.p.

De asemenea așa cum s-a arătat, s-a constatat că subzistă în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea acestora în libertate continuă să prezinte pericol pentru ordinea publică, dată fiind natura și gravitatea faptelor, amploarea acestui fenomen infracțional, numărul mare al persoanelor participante, astfel de infracțiuni fiind de natură să inducă o rezonanță în rândul opiniei publice, un sentiment de insecuritate, oroare și teamă în rândul cetățenilor impunându-se intervenția promptă a autorităților judiciare pentru restabilirea echilibrului social încălcat.

De altfel, potrivit jurisprudenței CEDO prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita o tulburare socială deosebită, de natură să justifice o detenție provizorie pentru anumită perioadă de timp.

Avându-se în vedere numărul crescut al infracțiunilor de acest gen, infracțiuni greu de dovedit din cauza temerii și reticenței pe care o au părțile vătămate în a se adresa organelor de urmărire penală tocmai datorită violenței și presiunii psihice la care sunt supuse, numărul mare al participanților la săvârșirea unor astfel de fapte de natură a îngreuna urmărirea penală creându-le acestora o mai mare forță de acțiune, posibilități mai mari de săvârșire și ascundere a faptelor, consecințele pe care astfel de fapte le produc în rândul colectivității, mai ales în actualul context economico-social toate acestea sunt în măsură să conducă la concluzia că se impune în continuare menținerea stării de arest a inculpaților nefiind depășită durata rezonabilă la care face referire și jurisprudența CEDO și nefiind justificată temerea că s-ar ajunge la transformarea detenției provizorii într-o adevărată pedeapsă.

De asemenea, ținând seama de dispozițiile art. 136 alin. 1 C.p.p., prima instanță a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților, chiar și sub condiția respectării unor obligații stabilite de instanța de judecată, ar afecta buna desfășurare a procesului penal, avându-se în vedere actualul stadiu procesual al cauzei.

Față de considerentele expuse prima instanță a apreciat că potrivit art. 300² C.p.p. măsura arestării preventive luată față de inculpați este temeinică și legală, a fost dispusă cu asigurarea garanțiilor procesuale necesare unui proces echitabil pentru inculpați, le-a fost asigurat dreptul la informare, fiindu-le aduse la cunoștință toate acuzațiile, respectiv faptele de a cărei săvârșire sunt învinuiți în prezența unor avocați aleși și din oficiu de către organele de urmărire penală, dar și dreptul la apărare atât pe parcursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată, beneficiind de asistență juridică și în consecință în baza art. 300² C.p.p. rap. la art. 160^b C.p.p. s-a dispus menținerea măsurii preventive întrucât temeiurile care au fundamentat luarea acesteia subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.

În ceea ce privește cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul C. L. D., în raport de disp. art. 160⁸ al. 1 și 2 C.p.p. prima instanță a dispus admiterea în principiu stabilind cauțiunea la suma de 20.000 lei și a acordat un nou termen de judecată.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații C. E. M., A. M., A. V., C. L. D. și T. M. D..

Avocat I. M. pentru recurentul inculpat T. M. D., având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive.

A mai arătat că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

Inculpații C. E. M., A. M., A. V., au solicitat în recurs casarea încheierii și admiterea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar formulate de ei, iar într-o altă teză, să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv.

Au arătat că nu există indicii în sensul că se vor sustrage de la desfășurarea procesului penal sau că vor zădărnici aflarea adevărului, iar buna desfășurare a procesului penal se poate asigura și în cazul în care se va dispune judecarea lor în libertate. Au mai arătat că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați nu mai subzistă.

Inculpatul C. L. D. a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și judecarea sa în libertate, arătând că temeiurile avute în vedere la arestare nu mai subzistă și că nu au apărut elemente noi, care să justifice menținerea măsurii arestului preventiv.

Recursurile formulate sunt nefondate.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că instanța de fond în mod corect a dispus menținerea măsurii arestării preventive față de inculpații - recurenți, constatând că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpaților și a respins ca neîntemeiate cererile de liberare provizorie sub control judiciar.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art. art. 7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 193, art. 194, art. 215 al. 1 - 3 C.p. cu aplic. art. 37 lit. a C.p., art. 33 lit. a C.p. și art. 41 alin. 2 C.p., constând în constituirea unui grup infracțional organizat ce avea ca scop săvârșirea unor acte de cămătărie, întrebuințând pentru recuperarea banilor împrumutați violențe și amenințări împotriva părților vătămate.

Așa cum rezultă din declarațiile părților vătămate, inculpații le obligau pe acestea să restituie sume de bani ce erau de două ori mai mari față de sumele împrumutate în realitate.

S-a mai constatat că, în cadrul grupului organizat, s-au mai desfășurat și activități privind contrabanda cu țigări, desfășurate de la începutul anului 2010 și până în luna noiembrie 2012, țigări ce erau comercializate de inculpați pe raza localității Corabia, jud. O. și a comunelor limitrofe, inculpații aprovizionându-se din Bulgaria și Serbia.

Probele administrate în cauză, respectiv: declarațiile părților vătămate, procesele verbale întocmite cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare, procese-verbale privind transcrierea convorbirilor telefonice interceptate, dar și declarațiile inculpaților, justifică presupunerea că aceștia din urmă au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, pentru infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată fiind prevăzute pedepse cu închisoare mai mari de 4 ani.

În ce privește pericolul concret pe care l-ar crea pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, acesta rezultă atât din natura și gravitatea faptelor, dar și din circumstanțele reale în care se presupune că s-au săvârșit faptele, respectiv activitatea complexă a grupului infracțional, numărul mare al persoanelor implicate în activitatea infracțională.

Constatând în mod corect că temeiurile ce au determinat arestarea inculpaților impun în continuare menținerea arestului preventiv, instanța de fond a verificat și condițiile pozitive și negative prevăzute de dispozițiile de procedură penală pentru liberarea provizorie sub control judiciar și a constatat că cererile formulate de inculpați sunt neîntemeiate.

În privința temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, trebuie avute în vedere dispozițiile 136 alin. 8 Cod procedură penală, ce conferă suficiente criterii de apreciere a oportunității liberării provizorii, privite din punct de vedere al scopului măsurii preventive.

Având în vedere gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor presupus a fi săvârșite de inculpați, activitatea infracțională a grupului organizat, ce a constat și în acțiuni violente, de intimidare a părților vătămate, instanța de fond a apreciat în mod corect că cererile de liberare provizorie sub control judiciar, sunt neîntemeiate.

Față de considerentele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați, iar în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, vor fi obligați recurenții C. E. M., A. M., A. V. și C. L. D. la câte 150 lei fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat, din care câte 100 lei pentru fiecare reprezintă onorariu avocat oficiu, iar recurentul T. M. D. va fi obligat la 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de inculpații C. E. M., A. M., A. V., C. L. D. și T. M. D., împotriva încheierii nr. 14 din data de 07 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ 12, ca nefondate.

Obligă recurenții C. E. M., A. M., A. V. și C. L. D. la câte 150 lei fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat, din care câte 100 lei pentru fiecare reprezintă onorariu avocat oficiu.

Obligă pe recurentul T. M. D. la 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 februarie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

D. F. V. T. G. C.

Grefier,

M. I.

Red.jud.G.C.

j.f.C.E.M.

dact. 2 ex./ O.A.

← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 201/2013. Curtea de Apel...		Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 254/2013.... →

Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 278/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 278/2013. Curtea de Apel CRAIOVA