Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 738/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 738/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 02-06-2014 în dosarul nr. 738/2014

Dosar nr._ - art.188 N.c.p. -

ROMÂNIA

C. DE A. C.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE A.

DECIZIA PENALĂ Nr. 738

Ședința publică de la 02 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M. E. P. - judecător

: T. M. - judecător

Grefier: E. L.

Ministerul Public reprezentat de procuror D. S. din cadrul

Parchetului de pe lângă C. de A. C.

¤¤¤¤¤

Pe rol, soluționarea apelului declarat de apelantul inculpat M. E., împotriva sentinței penale nr.282 din 07.04.2014 pronunțată de Tribunalul M., în dosarul nr._, având ca obiect omorul (art.188 NCP).

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelantul inculpat M. E., asistat de avocat P. L., desemnat din oficiu și partea vătămată M. I. asistat de avocat C. I., lipsă fiind părțile civile M. D. G., reprezentată de apărător din oficiu a. D. M. A. și avocat ales C. I., M. D. G. și M. M. A., reprezentate de avocat ales C. I..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, a fost audiat inculpatul, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor și pune în vedere părților ca în cadrul concluziilor să precizeze și punctul de vedere privind aplicarea legii penale mai favorabile.

Avocat P. L. având cuvântul pentru apelantul inculpat, ar a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și rejudecând cauza, să se dispună reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului, în sensul reducerii acesteia spre minimul special prevăzut de lege, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei și persoana inculpatului, care este la primul conflict cu legea penală și a regretat săvârșirea faptei.

Susține că în cazul infracțiunii din prezenta cauză legea penală mai favorabilă este reprezentat de Codul penal din 1968.

Avocat C. I. având cuvântul pentru părțile civile și partea vătămată, susține că legea penală mai favorabilă în prezenta cauză este codul penal din 1968.

Susține că deși părțile civile și vătămate nu au declarat apel arată că pedeapsa de 15 ani închisoare aplicată inculpatului a fost greșit individualizată, întrucât inculpatul și-a omorât concubina cu care avea trei copii minori, în prezența acestora, chiar în timp ce fetița cea mare îl ruga să nu o omoare pe mama sa.

Solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1968 întrucât Codul penal în vigoare de la 01.02.2014 prevede în cazul uciderii concubinei mărirea limitelor de pedeapsă, concubinul fiind considerat membru de familie, iar în decembrie 2013, data săvârșirii infracțiunii, această circumstanță agravantă nu era prevăzută în cazul concubinilor, ci doar în cazul membrilor de familie expres prevăzuți.

Consideră reprezentantul Ministerului Public că nu se poate reține în prezent această circumstanță agravantă, în mod greșit prima instanță reținând ca încadrare juridică art 188 din noul Cod penal.

Susține că pedeapsa aplicată este totuși corectă, fapta săvârșită fiind extrem de gravă, inculpatul doar în mod formal arătând că îi pare rău, în fapt omorându-și concubina în bătaie.

Apelantul inculpat M. E. având ultimul cuvânt, arată că era gelos pentru că victima îl înșela, venea târziu acasă, consuma băuturi alcoolice și nu se îngrijea de copii.

Dezbaterile fiind închise.

CURTEA

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.282 din 07.04.2014 pronunțată de Tribunalul M., în dosarul nr._, în baza art. 386 C.p.p. rap. la art. 5 Cod penal, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care este cercetat inculpatul M. E., din infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 -175 alin.1 lit. d din Codul penal din 1969 în infracțiunea de omor comisă asupra unui membru de familie, prevăzută de art. 188 alin. 1 rap. la art. 199 alin. 1 din noul Cod penal, cu aplicarea ca și circumstanță agravantă a dispozițiilor art. 77 alin.1 lit. e din noul Cod penal.

În baza art. 188 alin.1 rap. la art. 199 alin.1 din noul cod penal, cu aplicarea ca și circumstanță agravantă a dispozițiilor art. 77 alin.1 lit. e și art. 78 din noul Cod penal, art. 5 din noul Cod penal și art. 396 alin.10 din noul Cod de procedură penală, a condamnat pe inculpatul M. E., fiul lui I. și M., născut la data de 11.08.1975, cetățean român, fără antecedente penale, studii: 8 clase, la pedeapsa principală de 15 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor comisă asupra unui membru de familie, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate.

În baza art. 65 din noul Cod penal, a aplicat inculpatului M. E. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și lit. h (dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme) din noul Cod penal.

În baza art. 67 din noul Cod penal, a aplicat inculpatului M. E. pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 2 ani a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și lit. h (dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme) din noul Cod penal.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C.p.p. rap. la art. 72 alin.1 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa principală de 15 ani închisoare a duratei reținerii și arestării preventive, începând cu data de 10.12.2013 la zi.

În baza art. 399 alin.1 C.p.p., rap. la art. 404 alin. 4 lit. b C.p.p. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului M. E..

În conformitate cu disp. art. 65 alin.3 Cod penal,

Executarea pedepsei accesorii aplicate începe din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și i-a sfârșit când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau va fi considerată ca executată.

În conformitate cu disp. art. 68 alin.1 lit. c Cod penal,

Executarea pedepsei complementare aplicate începe după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, după caz.

În baza art. 7 din legea 76/2008 a obligat inculpatul M. E. să se supună prelevării de probe biologice în vederea introducerii pofilelor genetice în S.N.D.G.J., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 19 din noul Cod de procedură penală rap. la art. 1357 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă exercitată de Ministerul Public–P. de pe lângă Tribunalul M. în numele minorilor M. D. G., M. M. A. și M. D. G..

A obligat pe inculpatul M. E. la plata a câte 10.000 lei către fiecare dintre cele trei părți civile, cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 274 alin. 1 din noul Cod de procedură penală, a obligat inculpatul M. E. la plata către stat a cheltuielilor judiciare în cuantum de 1809,22 lei reprezentând: suma de 1609,22 lei stabilită prin rechizitoriu pentru faza de urmărire penală, iar diferența o reprezintă cheltuielile efectuate pentru judecata în primă instanță.

În baza art. 274 alin. 1 teza finală Cod de procedură penală,

Suma de 400 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, I. A., desemnat de Baroul M. conform delegațiilor nr. 429/29.01.2014 și nr. 597/10.02.2014 a rămas în sarcina statului fiind avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Suma de 450 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, M. Milada, desemnat de Baroul M. conform delegației nr. 1058/11.03.2014 a rămas în sarcina statului și a fost avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Suma de 200 lei, avansată de stat din fondurile Ministerului Justiției pentru plata onorariilor apărătorului desemnat din oficiu (avocat I. A.) conform delegațiilor nr. 428/29.01.2014 și nr.596/10.02.2014, emise de Baroul M., a rămas în sarcina statului.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că la data de 29.01.2014, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului M., sub nr._, rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul M. nr. 688/P/2013, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului M. E., în legătură cu săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art.174 alin.1 – 175 alin.1 lit. d din Codul penal.

S-a arătat că, prin rezoluția nr. 56 din 10.12.2013 s-a început urmărirea penală față de inculpatul M. E., pentru săvârșirea infracțiunii de omor, faptă prev. de art. 174 alin.1 C.p..

Prin ordonanța din data de 24.01.2014 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, față de M. E. din infracțiunea de omor, faptă prev. de art. 174 alin.1 C.p. în infracțiunea de omor calificat, faptă prev. de art. 174 alin.1-175 alin. 1 lit.d C.p..

Prin rezoluția nr. 6 din 24.01.2014 s-a început urmărirea penală față de inculpatul M. E., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, faptă prev. de art. 174 alin. 1-175 alin. 1 lit. d C.p..

Ca stare de fapt, s-au reținut următoarele:

Inculpatul M. E. trăia în concubinaj cu victima M. C. M. de aproximativ 8 ani, la locuința inculpatului în satul Cîrceni, . și din această relație au rezultat minorii în vârstă de un an, 6 ani și respectiv 10 ani.

Atât inculpatul cât și victima consumau frecvent băuturi alcoolice și pe fondul consumului de alcool inculpatul devenea agresiv și o lovea.

În data de 09.12.2013, martorul Dindiri I. s-a deplasat, în cursul dimineții, la locuința inculpatului pentru a-l ajuta la treburile gospodărești, după care a plecat acasă.

În jurul orei 18,00, martorul Dindiri I. a revenit la locuința inculpatului M. E., cu o sticlă cu vin și a consumat băuturi alcoolice împreună cu inculpatul și concubina acestuia M. C. M., într-o cameră în care se afla și fiica acestora M. M. A., în vârstă de 6 ani și unul dintre minori, M. D. G., în vârstă de un an.

În camera în care au stat se aflau două paturi.

După ce s-a schimbat de haine și s-a îmbrăcat în pijama, victima M. C. M. s-a așezat în patul din partea dreaptă a ușii, iar inculpatul s-a așezat pe patul din partea stângă a ușii, pe care se afla, atât Dindiri I. cât și cei doi minori.

Între inculpat și victimă s-a iscat o ceartă, pe motiv că inculpatul insista ca prietenul său Dindiri I. să rămână peste noapte în locuința lor, iar victima nu era de acord cu acest lucru. Cearta a degenerat, inculpatul reproșându-i victimei că a venit târziu acasă și în timp ce victima era întinsă, profitând de starea de neputință a acestuia de a se apăra, fiind în stare avansată de ebrietate, inculpatul s-a repezit la ea și a început să o lovească cu pumnii și palmele peste cap și în diverse zone ale corpului, după care a tras-o jos din pat și a lovit-o cu picioarele, sărind peste aceasta.

Văzând ce se întâmplă, fiica inculpatului, în vârstă de 6 ani, a început să plângă și să țipe, dar inculpatul a lovit-o cu palma peste față și i-a cerut să nu mai plângă.

Potrivit declarației martorului Dindiri I., acesta i-a cerut inculpatului să nu mai lovească victima că o omoară, dar inculpatul a continuat să o lovească, după care a dus-o în holul de la intrare și a continuat să o lovească cu pumnii și cu picioarele până când a decedat.

La un moment dat, inculpatul l-a strigat pe Dindiri I. și i-a cerut să îl ajute să o transporte pe victimă înapoi în pat și să o schimbe de haine.

După ce a schimbat-o pe victimă de haine, ajutat de Dindiri I., inculpatul a șters-o de sânge și a așezat-o în pat.

Inculpatul a șters urmele de sânge, atât din cameră cât și din hol, unde lovise victima, după care a aruncat cârpele în focul din sobă.

Tot în foc a aruncat și hainele în care a fost îmbrăcată victima în timp ce a lovit-o și paharele din sticlă din care băuseră vin.

Potrivit declarației martorului Dindiri I., în momentul în care l-a ajutat pe inculpat să o schimbe pe victimă de haine, aceasta era deja decedată.

În cursul nopții, inculpatul l-a determinat, atât pe Dindiri I. cât și pe fiica sa A., să spună că victima a căzut pe scara de la pod în momentul în care a vrut să urce o plasă cu alimente în pod și să nu declare organelor de poliție ce s-a întâmplat.

În acest sens, dimineața, inculpatul a urcat în pod plasa cu alimente, după care a plecat să anunțe că victima a decedat.

Când se întorcea pe drum, inculpatul s-a întâlnit cu mătușa sa M. I. și i-a spus că concubina sa a decedat, că a găsit-o Dindiri I., seara, căzută lângă scară.

M. I. l-a sunat pe soțul său M. C., care era acasă și locuința lor se învecina cu cea a inculpatului, și i-a spus să meargă la inculpat acasă să vadă ce s-a întâmplat.

M. C. a sărit gardul în curtea inculpatului, unde se afla acesta, și când a intrat în cameră a observat-o pe victimă întinsă în pat, având echimoze în zona feței și a mâinilor, fiind decedată.

În celălalt pat se afla încă Dindiri I. împreună cu cei doi copii, fiica inculpatului afirmând că mama sa a căzut pe scara de la pod.

Ulterior, când au sosit organele de poliție, atât inculpatul cât și martorul au revenit asupra declarațiilor, în sensul că inculpatul a ucis victima, lovind-o cu pumnii și picioarele.

Din raportul medico-legal nr-ul 778/156 încheiat de S.M.L. M. a rezultat că moartea numitei M. C. M. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne (hemoperitoneu, hemoragie perirenală), consecința unui traumatism toraco-abdominal, cu ruptură de ficat, fracturi costale bilaterale, hemoragii perirenale; leziunile traumatice s-au produs prin lovire cu sau de corpuri dure, care pot data din 10.12.2013; legătura de cauzalitate dintre leziunile traumatice și procesul tanatogenerator este directă și necondiționată; victima avea o alcoolemie de 2,50 gr ⁰/00 .

Cu ocazia autopsiei, s-au constatat pe corpul victimei și alte echimoze produse prin lovire cu sau de corpuri dure care au vechimi diferite și s-au produs în urmă cu 3-6 zile înainte de deces.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut fapta săvârșită, iar la data de 27.01.2014 acesta a declarat că, în momentul în care i-a aplicat lovituri victimei, aceasta nu a avut puterea să se apere, fiind într-o stare avansată de ebrietate.

S-a arătat că, fapta inculpatului M. E. care, în data de 09.12.2013, în cursul serii, profitând de starea de neputință de a se apăra, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, concubinei sale M. C. M., care se afla în neputință de a se apăra datorită consumului mare de alcool, având o alcoolemie de 2,50 g ⁰/00 în sânge, în timp ce se aflau în locuința lor din satul Cîrceni, județul M., în urma loviturilor primite victima decedând, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, faptă prev. de art. 174 alin.1-175 alin.1 lit.d C.p..

Cu privire la latura civilă, s-a arătat că, fiind audiat tatăl victimei, M. I., acesta a arătat că nu dorește să participe în proces în calitate de parte vătămată și nu se constituie parte civilă.

De asemenea, fiindu-i aduse la cunoștință dispozițiile art. 4 din Legea nr. 211/2004, inculpatul a arătat că nu dorește consiliere psihologică, asistență juridică gratuită și acordarea de către stat a unor compensații financiare.

În rechizitoriu s-a arătat că, starea de fapt menționată s-a probat cu: procese verbale de sesizare (f.4); procese verbale de cercetare la fața locului și planșe foto (f. 5-8, 10-47); planșe foto efectuate cu ocazia autopsiei (f.48-58); declarații făptuitor /învinuit/inculpat M. E. (f. 60-61, 67-69, 71-72, 73-74); declarație persoană vătămată M. I. (f.76-77); declarații martori Dindiri I. (f. 80-82, 84-85); M. C. (f. 86, 87-88); M. I. (f.89, 90-91); raport medico-legal nr. 778/156, încheiat de S.M.L. M., privind pe M. C. M. (f.97-98).

În actul de sesizare, s-a arătat că, în cursul cercetărilor au fost ridicate următoarele mijloace de probă:

-proba nr. 1: urme materie, cu colorație brun- roșcată, ridicate cu recoltor pentru exudat faringian, de pe peretele estic al holului clădirii în care locuia victima – zona marcată cu jetonul nr.1;

-proba nr. 2 : urme materie, cu colorație brun- roșcată, ridicate cu recoltor pentru exudat faringian, de pe podeaua holului clădirii în care locuia victima – zona marcată cu jetonul nr.2;

-proba nr. 3: porțiune de material textil carbonizat, descoperită în soba aflată în camera, în care a fost găsită victima, marcată cu jetonul nr.6;

-proba nr. 4: pantalon din material textil, de culoare neagră, având inscripționat pe partea interioară, posterioară, de mai multe ori, cuvântul „ EUREX”, descoperit în podul clădirii în care locuia victima, fiind marcat cu jetonul nr.12.

Mijloacele de probă au fost ambalate în plicuri și saci din hârtie, sigilate cu ștampila Parchetului de pe lângă Tribunalului M. fiind înaintate la Tribunalul M., împreună cu dosarul cauzei.

În ceea ce privește persoana inculpatului, s-a arătat că, din fișa de cazier (f.75) rezultă că inculpatul M. E. nu are antecedente penale.

În cursul urmăririi penale, inculpatul M. E. a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta săvârșită.

Prin ordonanța din data de 10.12.2013, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, față de inculpatul M. E. pentru săvârșirea infracțiunii de omor, faptă prev. de art. 174 alin. 1 C.p..

Prin ordonanța din data de 10.12.2013, a Parchetului de pe lângă Tribunalul M., s-a dispus reținerea inculpatului pe o durată de 24 ore, începând cu ora 17,40, urmând să expire la data de 11.12.2013, ora 17,40.

Prin încheierea nr. 37 din 11.12.2013 pronunțată de Tribunalul M., Secția penală în dosarul nr._/101/2013, în temeiul art. 148 alin.1 lit.f C.p.p., s-a dispus arestarea inculpatului M. E. pe o perioadă de 29 zile, cu începere din 11.12.2013 până în data de 08.01.2014, inclusiv, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 44 din 11.12.2013, încheiere rămasă definitivă prin nerecurare.

Prin încheierea din data de 30.12.2013 pronunțată de Tribunalul M., Secția penală în dosarul nr._/101/2013, s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului M. E., pe o perioadă de 30 zile, cu începere din 09.01.2014 până la data de 07.02.2014, inclusiv, hotărâre ce a rămas definitivă prin nerecurare.

Procurorul a arătat că, în tot cursul urmăririi inculpatului M. E. i-a fost respectat dreptul la apărare, în conformitate cu dispozițiile art. 6 și art. 171 C.p.p., iar la data de 27.01.2014 i-a fost prezentat materialul de urmărire penală (f.120) în prezența apărătorului desemnat din oficiu, avocat I. A. C..

În urma înregistrării dosarului la instanță, la termenul din 05.02.2014, față de faptul că în cauză nu s-a început cercetarea judecătorească, în temeiul art. 6 din Legea nr. 255/2013, instanța a dispus transpunerea cauzei pe procedura de cameră preliminară, inculpatul fiind informat cu privire la posibilitatea de a-și angaja apărător și de a formula excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală până la data de 26.02.2014.

S-a stabilit termen pentru camera preliminară la data de 20.02.2014, în vederea verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.

La data de 06.02.2014, P. de pe lângă Tribunalul M. a comunicat, cu adresa nr. 716/III/13/2014, faptul că minorii M. D. G., M. M. A. și M. D. G. au fost plasați în familia extinsă a inculpatului, respectiv la fratele și mama acestuia, conform sentințelor civile nr. 14/MF/2014 și nr. 17/MF/2014 din 24.01.2014, depuse în copii la dosar. De asemenea, parchetul a precizat că, înțelege să exercite acțiunea civilă în numele celor trei minori.

În ședința din Camera de Consiliu din data de 20.02.2014, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă față de inculpat și s-a menținut această măsură.

La data de 27.02.2014, în ședința din Camera de Consiliu, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 688/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul M. privind pe inculpatul M. E., trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art.174 alin.1 – 175 alin.1 lit. d din Codul penal din 1969, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul M. E..

S-a fixat termen de judecare a cauzei pe fond pentru data de 10.03.2014, ora 13,00, la sediul Tribunalului M..

S-a dispus conceptarea și citarea în cauză, pentru termenul din data de 10.03.2014, ora 13,00, a inculpatului M. E., a persoanei vătămate M. I., a minorului M. D. G., prin reprezentant legal M. G., precum și a minorilor M. M. A. și M. D. G., prin reprezentant legal M. M., cu mențiunea de a preciza dacă se constituie parte civilă, în conformitate cu dispozițiile art. 353 alin.3 C.p.p.

La termenul de judecată din 10.03.2014, după încheierea dezbaterilor, s-au prezentat în instanță părțile vătămate M. I., M. M. A. și M. D. G. prin reprezentantul legal M. M. și partea vătămată M. D. G. prin reprezentantul legal M. E..

Partea vătămată M. I., tatăl defunctei, a precizat că se constituie parte civilă în cauză, solicitând daune materiale în cuantum de 10.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare și a precizat de asemenea că nu solicită daune morale.

Partea vătămată M. M. a precizat că nu înțelege să se constituie parte civilă în cauză.

Instanța, din oficiu, a solicitat relații Primăriei Grozești, județul M., comunicându-se cu adresa nr. 1001 din 26.03.2014, faptul că, inculpatul figurează înregistrat în registrul agricol al comunei Grozești . arabil extravilan în suprafață de 5000 m.p.

În ședința publică de judecată din 31.03.2014, apărătorul părților vătămate a solicitat menținerea stării de protecție a minorilor și obligarea inculpatului la plata daunelor morale, în cuantum de câte 10.000 lei pentru fiecare minor.

De asemenea, instanța din oficiu, a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art.174 alin.1 – 175 alin.1 lit. d din Codul penal din 1969 în infracțiunea de omor săvârșită asupra unui membru al familiei, prevăzută de art. 188 alin.1- 189 alin 1 din noul cod penal, cu aplicarea ca și circumstanța agravantă a disp. art. 77 alin.1 lit. e din noul Cod penal.

Fiind audiat în instanță, inculpatul a arătat că știe pentru ce fapte este cercetat și nu dorește să dea declarații în cauză. De asemenea, a precizat că își asumă în integralitate vinovăția pentru fapta săvârșită în modalitatea descrisă în actul de sesizare și dorește să se judece pe baza probelor de la urmărirea penală.

Inculpatul a mai arătat că, este adevărat că în seara de 09.12.2013, i-a aplicat fostei sale concubine, M. C. M., multiple lovituri profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, menționând că ambii erau în stare de ebrietate. A menționat de asemenea că, trăia în concubinaj cu victima de aproximativ 8 ani și aveau împreună 3 copii minori.

Analizând întregul material probator, administrat atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța a constatat următoarele:

Starea de fapt menționată în rechizitoriu, corespunde cu starea de fapt ce reiese din ansamblul probatoriului administrat în cauză și recunoscut ca atare de inculpatul M. E., cu ocazia audierii în fața instanței.

Din ansamblul probatoriului administrat în cursul urmăririi penale s-a reținut că într-adevăr la data de 09.12.2013, în jurul orei 18,30, pe fondul consumului exagerat de alcool, inculpatul M. E. i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, concubinei sale M. C. M., în timp ce se aflau în locuința lor din satul Cârceni, județul M., în urma loviturilor primite victima decedând.

Inculpatul, în declarațiile date atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, a recunoscut comiterea faptei pentru care este cercetat, declarațiile acestuia coroborându-se și cu declarațiile martorilor audiați în cauză, Dindiri I., M. C., M. M., M. I., dar și cu concluziile preliminarii ale medicului legist.

Serviciul de Medicină Legală M. a constatat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne consecutiv unui politraumatism cu ruptură hepatică, fracturi costale și hematoame subcutanate, că leziunile suferite de victimă s-au putut produce prin lovire cu corp dur.

Față de toate aceste considerente, s-a reținut că fapta inculpatului M. E. (care, în seara de 09.12.2013 i-a aplicat concubinei sale multiple lovituri, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a acesteia, lovituri care au dus în final la decesul victimei) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, fiind comisă cu vinovăție sub forma intenției directe.

La reținerea acestei forme de vinovăție, instanța a avut în vedere pe de o parte că inculpatul a aplicat multiple lovituri (cu pumnii, cu palmele și cu picioarele) în diverse zone vitale ale corpului victimei, iar pe de altă parte că inculpatul a încetat comportamentul agresiv abia atunci când victima a decedat (deși atât fiica sa, în vârstă de 7 ani, cât și martorul Dindri I., au încercat, fără succes, să-l determine pe inculpat să nu o mai lovească pe aceasta), astfel că inculpatul a prevăzut și a urmărit producerea rezultatului socialmente periculos, constând în suprimarea vieții persoanei agresate.

Cu privire la încadrarea juridică a faptei, s-a reținut că după sesizarea instanței a intrat în vigoare noul cod penal, cod care, deși nu mai prevede în varianta calificată a omorului, săvârșirea faptei profitând de starea de neputință a victimei de a se apăra, prevede ca și circumstanță agravantă (conform art. 77 alin.1 lit. e din noul Cod penal) săvârșirea faptei „profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmității sau altor cauze.”

Din actele de la dosarul cauzei s-a reținut că victima trăia în concubinaj cu inculpatul, locuind împreună și având trei copii minori, fiind membru al familiei (conform art. 177 alin.1 lit. c din noul Cod penal), astfel că în baza art. 199 alin.1 din noul Cod penal, maximul special al pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea de omor (20 de ani) se majorează cu o pătrime.

Cum infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin.1 rap. la art. 175 alin.1 lit. d Cod penal din 1969 era pedepsită cu închisoarea de la 15 la 25 de ani; iar în noul cod penal o astfel de faptă nu mai este considerată calificată (fiind prevăzută de art. 188 alin.1 rap. la art. 199 alin.1 din noul Cod penal, cu aplicarea ca și circumstanță agravantă a dispozițiilor art. 77 alin.1 lit. e din noul Cod penal); în cauză dispunându-se schimbarea încadrării juridice, conform acestei din urmă încadrări, în conformitate cu disp. art. 386 C.p.p. rap. la art. 5 din noul Cod penal.

În acest sens, s-au avut în vedere și dispozițiile art. 187 Cod penal, conform cărora „Prin pedeapsă prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.”

Având în vedere toate aceste considerente, inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor comisă asupra unui membru de familie, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate.

La individualizarea pedepsei principale aplicate și la alegerea modalității de executare, au fost avute în vedere: limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru o astfel de faptă (închisoarea de la 10 la 25 de ani); împrejurările în care a fost comisă fapta (pe fondul consumului exagerat de alcool, inculpatul a devenit violent fizic, întrucât victima nu a fost de acord cu propunerea acestuia, ca peste noapte să rămână la ei martorul Dindri I.; iar comportamentul său agresiv s-a manifestat până în momentul în care victima a decedat ca urmare a multiplelor lovituri primite); consecințele deosebit de grave ale faptei comise (constând pe de o parte în suprimarea vieții unei persoane, iar pe de altă parte în lipsirea a trei minori aflați la vârste deosebit de fragede de aportul părinților la creșterea, educarea și îngrijirea lor); comportamentul anterior al inculpatului (care devenea agresiv pe fondul consumului de alcool și-i aplica victimei corecții fizice, aspect confirmat și de constatările raportului medico–legal nr. 778/156 emis de SML M., conform căruia au fost identificate și alte echimoze, care aveau vechimi diferite, fiind produse cu 3-6 zile înainte de deces); comportamentul inculpatului din cursul procesului (recunoscând săvârșirea faptei încă din cursul urmăririi penale, asumându-și vinovăția și solicitând ca judecarea sa să se realizeze prin procedura simplificată prevăzută de art. 374 alin.4 rap. la art. 375 din noul Cod de procedură penală, cu consecința reducerii cu 1/3 a limitelor pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită, conform art. 396 alin.10 din același cod); reținerea circumstanței agravante prevăzute de art. 77 alin.1 lit. e din noul Cod penal, cu consecința aplicării unei pedepse până la maximul special, iar dacă acest maxim ar fi apreciat ca fiind neîndestulător, cu consecința sporirii cu până la doi ani a acestui maxim (conform art. 78 din noul Cod penal); neimplicarea inculpatului în comiterea unor alte infracțiuni (inculpatul fiind la primul conflict cu legea penală) și nivelul de educație (8 clase), vârsta (39 de ani), situația familială (deși nu era căsătorit, avea o relație stabilă de concubinaj, locuind împreună cu victima infracțiunii, relație din care au rezultat trei minori).

În aceste condiții, s-a apreciat că aplicarea unei pedepsei principale de 15 ani închisoare, privativă de libertate, este suficientă pentru ca inculpatul să conștientizeze pe deplin gravitatea faptei comise și pentru ca acesta să nu mai fie tentat în comiterea altor infracțiuni.

Săvârșind o infracțiune contra vieții, infracțiune care a atentat la cel mai important drept fundamental al oricărei persoane, s-a apreciat ca fiind necesar și proporțional cu scopul urmărit aplicarea unor pedepse accesorii și respectiv complementare, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și lit. h (dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme) din noul Cod penal.

Durata pedepsei complementare va fi de doi ani.

În conformitate cu disp. art. 65 alin.3 Cod penal, executarea pedepsei accesorii aplicate începe din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și va lua sfârșit când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau va fi considerată ca executată; iar în conformitate cu disp. art. 68 alin.1 lit. c Cod penal, executarea pedepsei complementare aplicate va începe după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, după caz.

Cum prin prezenta sentință s-a dispus aplicarea unei pedepse principale de 15 ani închisoare, cu executare în regim privativ de libertate, pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave, în conformitate cu art.404 alin.4 lit. a C.p.p. rap. la art. 72 alin.1 Cod penal, s-a dispus ca din această pedeapsă se fie dedusă durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 10.12.2013 la zi; iar în conformitate cu dispozițiile art. 399 alin.1 C.p.p., rap. la art. 404 alin.4 lit. b C.p.p. a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului.

Săvârșind o infracțiune contra vieții altei persoane, infracțiune pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare, s-a apreciat ca fiind necesar ca în baza art. 7 din legea 76/2008 să se dispună obligarea inculpatului M. E. să se supună prelevării de probe biologice în vederea introducerii pofilelor genetice în S.N.D.G.J., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Cu privire la latura civilă a cauzei, s-a reținut că fapta inculpatului M. E. a cauzat fără îndoială suferințe deosebite celor trei minori pe care acesta îi avea cu victima, mai ales în condițiile în care aceștia se află la vârste deosebit de fragede (1 an, 6 ani și respectiv 10 ani), vârste la care aveau nevoie de aportul părinților în creșterea, educarea și îngrijirea lor.

În aceste condiții, s-a reținut că există o legătură evidentă de cauzalitate între fapta inculpatului și prejudiciul moral produs fiecăruia dintre cei trei minori, astfel că în baza art. 19 din noul Cod de procedură penală rap. la art. 1357 Cod civil, s-a dispus admiterea acțiunii civile exercitate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul M. în numele minorilor M. D. G., M. M. A. și M. D. G..

Deși este dificilă cuantificarea prejudiciului de ordin moral suferit de fiecare dintre cei trei minori, mai ales în condițiile în care inculpatul este unul dintre părinții acestora, s-a apreciat ca fiind suficiente stabilirea unor sume în cuantum de câte 10.000 lei, pentru fiecare dintre aceștia, sumă la care inculpatul a fost obligat să o achite acestora cu titlu de daune morale.

Având în vedere că inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni, în temeiul art. 274 alin. 1 din noul Cod de procedură penală s-a dispus obligarea acestuia la plata către stat a cheltuielilor judiciare în cuantum de 1809,22 lei reprezentând: suma de 1609,22 lei stabilită prin rechizitoriu pentru faza de urmărire penală, iar diferența o reprezintă cheltuielile efectuate pentru judecata în primă instanță.

Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel inculpatul M. E., solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și rejudecând cauza, să se dispună reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii acesteia spre minimul special prevăzut de lege, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei și faptul că este la primul conflict cu legea penală.

Analizând apelul formulat de inculpat în raport cu actele și lucrările dosarului, se constată că este fondat pentru următoarele considerente:

Prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt, care rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv procese verbale de sesizare, procesele verbale de cercetare la fața locului și planșe foto, declarații inculpat, declarații martori Dindiri I., M. C., M. I., parte civilă M. I., raport medico-legal nr 778/156 încheiat de SML M., ce se coroborează cu declarația inculpatului în fața instanței, prin care a recunoscut starea de fapt din rechizitoriu.

Din aceste probe rezultă cu certitudine, așa cum a reținut și prima instanță, că inculpatul M. E., la data de 09.12.2013, în jurul orei 18,30, pe fondul consumului exagerat de alcool, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, concubinei sale M. C. M., în timp ce se aflau în locuința lor din satul Cârceni, județul M., în urma loviturilor primite victima decedând.

În acel moment, victima se afla în stare avansată de ebrietate (având o concentrație de alcool pur în sânge de 2,50 gr. %, conform raportului medico – legal nr. 778/156 emis de SML M.), astfel că a fost în neputință de a se apăra sau de a reacționa în mod eficient la acțiunea violentă a inculpatului, iar în timp ce inculpatul lovea victima, fiica inculpatului, în vârstă de 6 ani a început să plângă și să țipe, dar a fost lovită și aceasta de inculpat.

De asemenea martorul Dindiri I., prezent și acesta în locuința inculpatului și victimei, i-a cerut și acesta inculpatului să nu mai aplice lovituri victimei.

După ce victima a decedat, inculpatul a încercat să ascundă urmele infracțiuni, ștergând urmele de sânge de pe victimă și din cameră și arzând hainele victimei și cârpele folosite.

Prima instanță nu a stabilit însă în mod corect legea penală mai favorabilă în cauza de față.

Astfel, în actul de sesizare al instanței s-a reținut că fapta săvârșită de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art 174 alin 1 – 175 alin 1 lit d) Cod penal din 1968.

Considerând că legea penală mai favorabilă este Codul penal în vigoare de la 01.02.2014, prima instanță, fără a motiva, a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpat în infracțiunea prevăzută de art 188 alin 1 rap la art 199 alin 1 Cod penal cu aplicarea art 77 alin 1 lit e) Cod penal și art 78 Cod penal, art 5 Cod penal.

Ori, prin aplicarea art 199 Cod penal, care prevede majorarea obligatorie a maximului special cu o pătrime și art 77 lit e) Cod penal, care prevede majorarea facultativă a maximului special al pedepsei cu 2 ani, se poate ajunge la o pedeapsă de 27 ani închisoare, mai mare decât în cazul aplicării art 174 alin 1 – 175 alin 1 lit d) Cod penal din 1968, maxim 25 ani închisoare.

D. în cazul în care pedeapsa ar fi orientată spre minimul special al pedepsei, Codul penal în vigoare de la 01.02.2014 ar fi mai favorabil, minimul special al pedepsei rezultând a fi de 12 ani și 6 luni închisoare, în timp ce art 175 alin 1 Cod penal din 1968 prevede un minim special de 15 ani închisoare.

Față de gravitatea modului de săvârșire a faptei de către inculpat, prin aplicarea unor lovituri repetate și cu o violență extremă asupra victimei, inclusiv sărind cu picioarele pe victima deja căzută, în prezența fiicei minore în vârstă de numai 6 ani, C. apreciază însă că nu se poate aplica inculpatului apelant o pedeapsă orientată spre minimul special al pedepsei ci una orientată spre maximul special al pedepsei, stabilit prin aplicarea dispozițiilor art 396 alin 10 Cod pr penală atât raportat la încadrarea juridică din Codul penal din 1968 cât și la Codul penal în vigoare de la 01.02.2014.

Față de aceste considerente, C. va înlătura schimbarea de încadrare juridică și îl va condamna pe inculpat în temeiul art. 174 alin 1 – 175 alin 1 lit d) Cod penal din 1968.

Având în vedere că inculpatul a recunoscut săvârșirea starea de fapt la primul termen de judecată, prima instanță în mod corect a făcut aplicarea dispozițiilor art 396 alin 10 Cod pr penală, astfel încât se constată că maximul special al pedepsei este de 16 ani și 8 luni, atât în cazul în care se reține încadrarea juridică a faptei ca fiind art 174 alin 1 – 175 alin 1 lit d) Cod penal din 1968, cât și în cazul în care se reține ca și încadrare juridică art de art 188 alin 1 rap la art 199 alin 1 Cod penal cu aplicarea art 77 alin 1 lit e) Cod penal și art 78 Cod penal.

Față de gravitatea modului de săvârșire a faptei de către inculpat, prin aplicarea unor lovituri repetate și cu o violență extremă asupra victimei, inclusiv sărind cu picioarele pe victima deja căzută, în prezența fiicei minore în vârstă de numai 6 ani, C. apreciază însă că nu se poate aplica inculpatului apelant o pedeapsă orientată spre minimul special al pedepsei ci una orientată spre maximul special al pedepsei, de 16 ani și 8 luni închisoare, stabilit prin aplicarea dispozițiilor art 396 alin 10 Cod pr penală atât raportat la încadrarea juridică din Codul penal din 1968 cât și la Codul penal în vigoare de la 01.02.2014.

Faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, nu poate duce la aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special față de modul în care a fost săvârșită fapta, printr-o violență extremă, recunoașterii inculpatului dându-i-se relevanță prin aplicarea dispozițiilor art 396 alin 10 Cod pr penală.

Se constată astfel că prima instanță a făcut o corectă individualizare a pedepsei principale, raportându-se la circumstanțele reale ale faptei și personale ale inculpatului, pedeapsa de 15 ani închisoare fiind suficientă și necesară pentru a determina schimbarea comportamentului inculpatului și a preveni săvârșirea infracțiunii de noi infracțiuni de către acesta.

Constatând că în prezenta cauză prevederile Codului penal din 1968 sunt favorabile față de Codul penal în vigoare de la 01.02.2014, C. va aplica inculpatului și pedepsele complementare conform Codului penal din 1968, urmând a fi interzise inculpatului dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, inculpatul dovedind prin comportamentul său că nu are demnitatea necesară pentru a exercita acest funcții.

Va fi înlăturată în consecință pedeapsa complementară a dreptului de a deține, purta și folosi orice categorie de arme.

În privința laturii civile cauzei, C. constată că nici inculpatul și nici părțile civile nu au contestat modul de soluționare al acțiunilor civile, iar din analiza materialului probator rezultă că prima instanță a soluționat în mod corect acțiunile civile.

Având în vedere aceste considerente, C., în temeiul art 421 pct 2 lit a) Cod pr penală, va admite apelul inculpatului, va desființa sentința penală numai în privința laturii penale și și rejudecând, făcând aplicarea art. 5 Cod penal,

În temeiul art. 174 alin 1-175 alin 1 lit. d) Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 396 alin 10 Cod pr. penală, îl va condamna inculpatul M. E., la pedeapsa de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

În baza art. 65 alin 2 Cod penal din 1969 va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b C.p. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969 va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b C.p. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 Cod penal din 1969, va deduce din pedeapsa principală de 15 ani închisoare a duratei reținerii și arestării preventive, începând cu data de 10.12.2013 la zi.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, privitoare la aplicarea art. 7 din Legea 76/2008, latura civilă a cauzei și plata cheltuielilor judiciare.

În temeiul art 275 alin 2 Cod pr penală, va fi obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat din apel, din care suma de 150 lei onorariu av. oficiu inculpat și 150 lei onorariu av. oficiu parte civilă M. D. G., va fi avansată din fondurile Ministerului de Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul inculpatului M. E., fiul lui I. și M., născut la data de 11.08.1975, declarat împotriva sentinței penale nr.282 din 07.04.2014 pronunțată de Tribunalul M., în dosarul nr._ .

Desființează sentința penală nr. 282/07.04.2014, numai în privința laturii penale și rejudecând,

Face aplicarea art. 5 Cod penal,

În temeiul art. 174 alin 1-175 alin 1 lit. d) Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 396 alin 10 Cod pr. penală,

Condamnă inculpatul M. E., la pedeapsa de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

În baza art. 65 alin 2 Cod penal din 1969

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b C.p. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II- a și b C.p. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 Cod penal din 1969

Deduce din pedeapsa principală de 15 ani închisoare a duratei reținerii și arestării preventive, începând cu data de 10.12.2013 la zi.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, privitoare la aplicarea art. 7 din Legea 76/2008, latura civilă a cauzei și plata cheltuielilor judiciare.

Obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat din apel, din care suma de 150 lei onorariu av. oficiu inculpat și 150 lei onorariu av. oficiu parte civilă M. D. G., va fi avansată din fondurile Ministerului de Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 02 Iunie 2014.

Președinte, Judecător,

M. E. P. T. M.

Grefier,

E. L.

Red.jud.M.E.P.

J.fond:I.C.S.

G.S. 24 Iunie 2014/8ex.

← Schimbare măsura educativă a internării. Art.516 si art. 517...		Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... →

Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 738/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 738/2014. Curtea de Apel CRAIOVA