Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat. Art.334 NCP. Decizia nr. 253/2016. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 253/2016 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-02-2016 în dosarul nr. 253/2016
Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2016:003._
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIE PENALĂ Nr. 253/2016
Ședința publică de la 18 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. M. S. - JUDECĂTOR
JUDECĂTOR - M. C. G.
Grefier - F. U.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. N., de la P. de pe lângă Curtea de Apel C..
…………
Pe rol, soluționarea apelului promovat de P. DE PE L. J. BĂILEȘTI împotriva sentinței penale nr. 167 din data de 21 octombrie 2015, pronunțată de J. Băilești – județul D. în dosarul cu nr._, privind pe intimatul - inculpat U. M. R..
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit intimatul - inculpat U. M. R. (aflat în stare de libertate).
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Având cuvântul, reprezentantul parchetului a solicitat admiterea căii de atac, desființarea în parte a sentinței instanței de fond și, în rejudecare, modificarea hotărârii conform criticilor formulate în scris, respectiv: soluția instanței de fond este criticată pentru nelegalitate, susținându-se că în mod greșit instanța de fond a condamnat inculpatul la pedeapsa rezultantă de 12 luni închisoare, în condițiile în care, pentru infracțiunile concurente pronunțase pedepse cu închisoarea de 9, respectiv 8 luni închisoare, sporul fiind calculat în mod greșit (respectiv 3 luni, față de fracția de 2 luni și 20 de zile, care este corectă, pedeapsa totală urmând a fi aceea de 11 luni și 20 de zile) de asemenea, nu s-a indicat în dispozitivul hotărârii instanței de fond care sunt entitățile din comunitate la care inculpatul urmează să efectueze activitatea neremunerată în folosul comunității.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA,
Asupra apelului penal de față;
Reține că, prin sentința penală nr. 167 din data de 21 octombrie 2015, pronunțată de J. Băilești – județul D. în dosarul cu nr._ , în baza art. 334 alin. 1 Cp cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. și art. 38 alin. 1 C.p., a fost condamnat inculpatul U. M. R. (fiul natural al E., născut la data de 15.09.1989 în localitatea Târgu F., județul Iași, CNP_, domiciliat în ., județul D., cetățean român, studii primare, fără ocupație, cu antecedente penale) la 8 luni închisoare; în baza art. 335 alin. 1 Cp cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. și art. 38 alin. 1 C.p., a fost condamnat același inculpat la 9 luni închisoare; în baza art. 39 alin. 1 lit. b. C.p., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, sporită cu 3 luni, iar în baza art. 91 Cod Penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere; conform art. 92 alin. 1 Cod Penal, s-a stabilit termen de supraveghere 2 ani; în baza art. 93 alin. 1 Cod Penal, pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul D., la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b Cod Penal, s-a impus condamnatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probațiune, sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate; în baza art. 93 alin. 3 Cod Penal, pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca persoana condamnată să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 zile lucrătoare și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod Penal.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Băilești nr. 1088/P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de libertate - a inculpatului U. M. R. pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prev. de art. 334 alin. 1 Cod penal și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art. 335 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, constând în fapt în aceea că, în data de 22.06.2014, în jurul orelor 8:40, inculpatul a condus autoturismul proprietate personală marca F. cu număr de înmatriculare provizoriu DJ_ a cărui autorizație provizorie de circulație își încetase valabilitatea la data de 5.06.2014, de la domiciliul său din localitatea Catane spre locuința vărului său Z. Oliver din aceeași localitate, fără a deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, conform adresei nr._ din 22.07.2014 a SPCRPCÎV D..
Astfel, instanța de fond a constatat că, în drept faptele săvârșite de inculpatîntrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prev. de art. 334 alin. 1 Cod penal și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art. 335 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, iar la individualizarea pedepselor a avut în vedere starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, acordul de recunoaștere, aplicând dispozițiile art. 396 alin. 10 CPP
S-a apreciat că scopul pedepsei de prevenție generală și specială va fi atins prin condamnarea inculpatului U. M. R. la pedeapsa rezultantă de 9 luni închisoare, sporită cu 3 luni, iar conform art. 91 Cod Penal, s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere; în baza art. 92 alin. 1 Cod Penal, s-a stabilit termen de supraveghere 2 ani și, conform art. 93 alin. 1 Cod Penal, pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul D., la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În final, potrivit dispozițiilor art. 93 alin. 3 Cod Penal, pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus de către prima instanță ca persoana condamnă U. M. R. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 zile lucrătoare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel – în termenul prevăzut de lege - P. DE PE L. J. BĂILEȘTI, solicitând, desființarea în parte a sentinței instanței de fond și, în rejudecare, modificarea hotărârii conform criticilor formulate în scris, respectiv: soluția instanței de fond este criticată pentru nelegalitate, susținându-se că în mod greșit instanța de fond a condamnat inculpatul la pedeapsa rezultantă de 12 luni închisoare, în condițiile în care, pentru infracțiunile concurente pronunțase pedepse cu închisoarea de 9, respectiv 8 luni închisoare, sporul fiind calculat în mod greșit (respectiv 3 luni, față de fracția de 2 luni și 20 de zile, care este corectă, pedeapsa totală urmând a fi aceea de 11 luni și 20 de zile) de asemenea, nu s-a indicat în dispozitivul hotărârii instanței de fond care sunt entitățile din comunitate la care inculpatul urmează să efectueze activitatea neremunerată în folosul comunității.
Examinând apelul de față, Curtea reține caracterul fondat pentru următoarele considerente:
Intimatul – inculpat U. M. R. a fost judecat în procedură simplificată pentru comiterea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prev de art. 334 alin. 1 Cod Penal și de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev de art. 335 alin. 1 Cod Penal, aflate în concurs ideal; prima instanță, reținând că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor și că și-a însușit probele administrate în faza de urmărire penală, a constatat că activitatea infracțională dedusă judecății a fost săvârșită cu vinovăție de către inculpat și a procedat la condamnarea acestuia la pedepse egale sau orientate cu minimul special prevăzut de lege, după cum urmează: pedeapsa de 8 luni închisoare pentru inf. prev de art. 334 alin. 1 Cod Penal; pedeapsa de 9 luni închisoare pentru inf. prev de art. 335 alin. 1 Cod Penal (pentru ambele infracțiuni minimul special redus conform dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, fiind de 8 luni închisoare).
Trebuie observat că infracțiunile din prezenta cauză sunt concurente, astfel că pedeapsa rezultantă trebui stabilită în conformitate cu prevederile art. 39 alin. 1 lit. b Cod Penal, care conțin dispoziții imperative în sensul că pedeapsa rezultantă se compune din „pedeapsa cea mai grea aplicată uneia dintre infracțiunile concurente, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse”. În acest fel, legalitatea pedepsei rezultante aplicate pluralității de infracțiuni care alcătuiește concursul rezidă în stabilirea exactă atât a pedepsei celei mai grele care a fost aplicată, cât și a cuantumului exact de o treime din totalul celorlalte pedepse, fără a se putea deroga pe calea individualizării judiciare a sancțiunii, în sensul constatat în prezenta cauză de aplicare a unui spor superior fracției de o treime.
În prezenta speță, față de cuantumul pedepselor aplicate de prima instanță, pedeapsa cea mai grea este aceea de 9 luni închisoare și aceasta urma a fi sporită cu fracția de 1/3 din pedeapsa de 8 luni închisoare, care reprezintă cuantumul de 2 luni și 20 de zile, iar nu de 3 luni închisoare, cum eronat a stabilit prima instanță.
În consecință, critica de nelegalitate din apelul parchetului este fondată, deoarece s-au aplicat în cauză pedepse în alt limite decât cele prevăzute de lege, respectiv pedeapsa de 1 an închisoare compusă din pedeapsa de 9 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 3 luni închisoare, față de pedeapsa de 11 luni și 20 de zile închisoare compusă din pedeapsa de 9 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 2 luni și 20 de zile.
În privința modalității de executarea pedepsei se constată că pri9ma instanță a dispus suspendarea sub supraveghere a executării, în condițiile art. 91 Cod Penal, însă a omis să indice modalitatea de executare a obligației prev de art. 93 alin. 3 Cod Penal – prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității -, deși prevederile art. 93 alin. 4 Cod Penal coroborate cu dispozițiile art. 404 alin. 2 Cod procedură penală obligă instanța să indice pozitiv „două entități din comunitate unde urmează a se executa obligația prev de art. 93 alin. 3 Cod Penal”.
Față de acestea, se reține că și această critică dezvoltată în apelul parchetului este fondată, urmând ca, în rejudecarea cauzei, instanța de apel să reformeze sentința în sensul că obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității urmează să fie executată în cadrul Primăriei Catane sau Școlii Gimnaziale Catane, județul D..
În consecință, în conformitate cu prevederile art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, apelul parchetului va fi admis, va fi desființată în parte sentința și, în rejudecare, se va proceda la corecta stabilire a pedepsei rezultante și a indicării entităților din comunitate unde se va executa obligația prevăzută de art. 91 alin. 3 Cod Penal, potrivit considerentelor de mai sus.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de P. DE PE L. J. BĂILEȘTI împotriva sentinței penale nr. 167 din data de 21 octombrie 2015, pronunțată de J. Băilești – județul D. în dosarul cu nr._, privind pe intimatul - inculpat U. M. R..
Desființează în parte sentința, cu privire la sporul stabilit în urma aplicării art. 39 alin.1 lit. b C.pen. și omisiunea indicării entităților din comunitate unde inculpatul U. M. R. urmează să efectueze munca neremunerată în folosul comunității și, rejudecând:
În baza art. 39 alin.1 lit. b C.pen. contopește pedepsele aplicate prin sentința apelată, urmând ca inculpatul U. M. R. să execute pedeapsa cea mai grea, de 9 luni închisoare ,la care adaugă sporul de 1/3 din pedeapsa de 8 luni închisoare, respectiv 2 luni și 20 de zile închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 11 luni și 20 de zile închisoare.
În baza art. 93 alin.3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul U. M. R. va presta muncă neremunerată în folosul comunității, pe o durată de 60 de zile, în cadrul Primăriei Catane sau Școlii Gimnaziale Catane, Jud. D..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare din apel, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 februarie 2016.
Președinte, Judecător,
A. M. S. M. C. G.
Grefier,
F. U.
Red. jud.: M. C. G.
Jud. fond: V. P.
Tehnored.: 2 + 1 ex./A.T. – 08 martie 2016
| ← Schimbare măsura educativă a internării. Art.516 si art. 517... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 195/2016.... → |
|---|
