Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 1692/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1692/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-12-2015 în dosarul nr. 1692/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALA Nr. 1692/2015
Ședința publică de la 18 Decembrie 2015
PREȘEDINTE A. C. M. Judecător
C. I. Judecător
Grefier F. I.
Ministerul Public reprezentat de procuror I. S. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
Pe rol, soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă J. C. împotriva sentinței penale nr. 2721 din 10 iulie 2015, pronunțată de J. C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul Ș. D., asistat avocat G. G., apărător ales, lipsind părțile civile Ț. A. și I. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care s-a luat act că inculpatul își menține declarațiile anterioare date în cauză și că nu mai are nimic de adăugat.
Avocat G. G. arată că inculpatul s-a căsătorit, are doi copii și, în raport de motivele de apel formulate de parchet, solicită întocmirea unui referat de evaluare.
Reprezentantul Parchetului nu se opune.
Instanța apreciază că proba nu este necesară, întrucât la dosar există acte în circumstanțiere, după care constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Parchetului apreciază că hotărârea instanței de fond este netemeinică, considerând că neoportun s-a dispus în cauză suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante, în baza art. 91 cod penal, având în vedere gravitatea faptelor comise, circumstanțele personale ale inculpatului și nu în ultimul rând atitudinea procesuală avută de-a lungul cercetărilor. Se evidențiată împrejurările în care au fost comise faptele, urmările produse dar și perseverența infracțională a inculpatului, demonstrată prin mențiunile fișei de cazier judiciar, considerente pentru care se impune majorarea pedepselor și schimbarea modalității de executare.
Avocat G. G. solicită respingerea apelului parchetului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței atacate ca temeinică și legală. Învederează în acest sens că s-a solicitat judecarea cauzei prin procedura simplificată în baza art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, că prejudiciile cauzate au fost modice și acoperite integral, iar condamnările anterioare descrise în fișa de cazier vizează fapte vechi, comise în urmă cu peste 11 ani, pedepsele stabilite fiind executate, îndeplinindu-se astfel termenul de reabilitare judecătorească, fără a se mai reține starea de recidivă.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, arată că regretă faptele și că achiesează la concluziile apărătorului ales.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2721 din 10 iulie 2015, pronunțată de J. C. în dosarul nr._, în temeiul art. 386 C.p.p. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului Ș. D., fiul lui I. și I., născut la data de 21.10.1982 în B., jud. D., cu domiciliul în Călărași, nr. 893, jud. D., CNP_, prin actul de sesizare, din infracțiunile de ultraj prev. de art. 257 alin.1 și 4 C.p. și distrugere prev. de art. 253 alin.1 C.p. cu aplic. art. 38 alin.1 C.p. și art. 41 alin.1 C.p. în infracțiunile de ultraj prev. de art. 257 alin.1 și 4 C.p. rap. la art. 193 alin.1 C.p. și distrugere prev. de art. 253 alin.1 C.p., cu aplic. art. 38 alin.1 C.p. și art.5 C.p.
S-a luat act că inculpatul Ș. D., prin apărător ales, a renunțat la cererea prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei retinute în sarcina sa din infractiunea de ultraj prev. de art. 257 alin.1 și 4 C.p. cu aplic. art. 41 alin.1 C.p. în infracțiunile de ultraj prev. de art. 257 alin.1 și 4 C.p. rap. la art. 206 alin.1 C.p.
În temeiul art. 257 alin.1 și 4 C.p. rap. la art. 193 alin.1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p. a fost condamnat inculpatul Ș. D. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul art. 253 alin.1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p. a fost condamnat inculpatul Ș. D. la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin.1 C.p. rap. la art. 39 alin.1 lit.b C.p. au fost contopite cele două pedepse aplicate de 1 an închisoare și 6 luni închisoare în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care adaugă un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă, respectiv sporul 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune D., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație:
- să urmeze un curs de calificare profesională organizat de Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților D.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere,s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile în cadrul Primăriei comunei Călărași, jud. D..
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.
S-a luat act că partea vătămată Ț. A. a renunțat la pretențiile civile cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal.
A fost respinsă actiunea civilă formulată pe partea civilă I. D., prejudiciul fiind recuperat.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul Ș. D. la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. C. cu numărul 8460/P/2011 al Parchetului de pe lângă J. C. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ș. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj prev. de art. 257 alin. 1 și 4 C.p. și distrugere prev. de art 253 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p. și art. 41 alin. 1 C.p.
Analizând material probator administrat în cauză, instanța retine următoarele:
În data de 25.07.2011, agentul Ț. A., ajutor șef de post la Poliția Călărași, a sesizat faptul că, în seara zilei de 22.07.2011, fiind informat de ofițerul de serviciu de la Polița B., cu privire la faptul că numita D. M. a anunțat prin apel 112, că mai multe persoane au intrat în curtea locuinței din . cu chirie, s-a deplasat în zonă, cu autoturismul MAI_, unde i-a găsit pe D. M., R. I. C. și pe inculpatul Ș. D.. Acesta a ieșit din curtea locuinței și l-a amenințat cu acte de violență, spunându-i că îl va bate până îl va omorî și îi va da foc la casă, mai mult a aruncat cu o sticlă de bere în mașina poliției. ( fila 2 ).
În data de 24.07.2011, Postul de Poliție Călărași a formulat plângere penală sub aspectul infracțiunii de distrugere, împotriva inculpatului Ș. D., plângere însușită de I. D., cu privire la avariile autoturismului marca Dacia L. cu nr. de inm. MAI_, constând în înfundarea stâlpului de la aripa stânga spate, prejudiciul fiind stabilit la suma de 185 lei ( filele 4-5).
În data de 23.07.2011, persoana vătămată D. M. a formulat plângere penală împotriva inculpatului Ș. D. sub aspectul infracțiunilor de lovire sau alte violențe și violare de domiciliu, cu privire la faptul că, în seara zilei de 22.07.2011, în jurul orei 23.30, în timp ce se afla cu R. I. C. la locuința pe care a închiriat-o de la B. D. din ., inculpatul a pătruns în curtea locuinței și i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul. ( fila 13 )
Starea de fapt și rezolvările juridice adoptate de prima instanță s-au întemeiat pe următoarele probatorii: plângere persoane vătămate; raport de eveniment; proces-verbal constatare daune auto; fișă intervenție la eveniment; declarații martori; declarație persoană vătămată; proces-verbal conducere în teren; proces-verbal constatare daune auto, coroborate cu declarațiile inculpatului Ș. D., partea vătămată Ț. A. și martora R. I. C..
Instanta a apreciat că din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al judecătii, a rezultat dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că în seara zilei de 22 iulie 2011, în timp ce se afla pe raza comunei Călărași, jud. D., inculpatul a exercitat acte de violentă respectiv l-a prins de uniformă și l-a împins bruscându-l pe agentul de politie Ț. A., din cadrul Postului de Politie Călărași, aflat în exercitarea atributiilor de serviciu și a lovit cu o sticlă autoturismul Postului de Politie marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare MAI_ producându-i avarii la ușa stângă, acesta făcându-se vinovat de săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
În ședinta publică din 3 iulie 2015 instanta a pus în discutie, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor retinute în sarcina inculpatului din infracțiunile de ultraj prev. de art. 257 alin.1 și 4 C.p. și distrugere prev. de art. 253 alin.1 C.p. cu aplic. art. 38 alin.1 C.p. și art. 41 alin.1 C.p. în infracțiunile de ultraj prev. de art. 257 alin.1 și 4 C.p. rap. la art. 193 alin.1 C.p. și distrugere prev. de art. 253 alin.1 C.p., cu aplic. art. 38 alin.1 C.p. și art.5 C.p., precum și prin apărător, din infractiunea prev. de art. 257 alin.1 și 4 C.p. cu aplic. art. 41 C.p. în infracțiunea de ultraj prev. de art. 257 alin.1 și 4 C.p. rap. la art. 206 alin.1 C.p.
Inculpatul Ș. D., a solicitat ulterior să se ia act că renunță la cererea formulată cu privire la schimbarea încadrării juridice a infractiunii de ultraj solicitând să se retină infractiunea de ultraj prev. de art. 257 alin.1 și 4 C.p. raportat la infractiunea prev. de art. 193 alin. 1 C.p., astfel cum a fost pusă în discutie de instantă.
Față de probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești din care a rezultat că inculpatul inculpatul Ș. D. a exercitat acte de violentă respectiv l-a prins de uniformă și l-a împins bruscându-l pe agentul de politie aflat în exercitarea atributiilor de serviciu, aceste acte de violentă producând durere fizică, instanta a apreciat că se impune retinerea infractiunii de ultraj prev. de art. 257 alin.1 și 4 C.p. raportat la infractiunea de lovire sau alte violente prev. de art. 193 alin.1 C.p.
În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, s-a retinut că la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Noul Cod Penal, existând o succesiune de legi penale în timp.
Astfel, s-a constatat că infractiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, prev. de art. 257 alin.1 C.p. rap. la art. 193 alin.1 C.p. era cuprinsă în vechea reglementare în art. 239 alin.2 și alin. 4 C.p. de la 1969 iar pentru sanctionarea acesteia legea prevedea pedeapsa închisorii de la 9 luni la 4 ani și 6 luni închisoare, în prezent fapta retinută fiind sanctionată cu pedeapsa de la 4 luni și 15 zile la 3 ani închisoare sau amendă.
În ceea ce privește infractiunea de distrugere prev. de art. 253 alin.1 C.p., aceasta era prevăzută în vechea reglementare în art. 217 alin.1 C.p. de la 1969, iar pentru sanctionarea acesteia legea prevedea pedeapsa închisorii de la o lună la 3 ani sau amendă, în prezent fapta fiind sanctionată cu pedeapsa de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
S-a constatat că legea penală mai favorabilă cu aspectul limitelor de pedeapsă este legea nouă.
De asemenea, din fișa de cazier judiciar s-a retinut că prin sentinta penală nr. 170/20.03.2006 a Tribunalului D., a fost admisă cererea de contopire urmând ca inculpatul Ș. D. să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare din executarea căreia a fost liberat la 27 aprilie 2006 cu un rest rămas neexecutat de 128 de zile închisoare.
Instanta a constatat că față de prevederile art. 135 alin.1 lit. a C.p. de la 1969, ar fi incidente dispozitiile privind starea de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit.b C.p. de la 1969, însă aplicând dispozitiile art. 166 alin.1 lit.a din Noul Cod penal se retine că s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească întrucât în decurs de patru ani de la considerarea ca executată a acestei pedepse ( septembrie 2006), inculpatul nu a mai comis alte infractiuni.
Totodată, având în vedere Decizia CCR nr. 265/06.05.2014 publicată în M.Of. nr. 372/20.05.2014 potrivit căreia dispozitiile art. 5 C.p. sunt constitutionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, instanta apreciază că față de pedepsele pe care urmează să le aplice inculpatului, de regimul sanctionator al concursului de infractiuni, regimul juridic al recidivei, dispozitiile noului cod penal sunt mai favorabile raportat la dispozitiile Codului penal de la 1969.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului Ș. D. care în data de 22.07.2011, în fața locuinței numitului B. G. D., din ., precum și în fața Postului de Poliție Călărași, a săvârșit acte de violenta și l-a amenințat cu acte de violență pe ag. Ț. A., din cadrul Postului de Poliție Călărași, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu și a lovit cu o sticlă autoturismul Postului de Poliție Călărași, marca Dacia L. cu nr. de înm. MAI_, producându-i avarii la ușa stânga spate, prejudiciul fiind de 185 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj prev de art.257 alin.1 și 4 C.p. rap. la art. 193 alin.1 C.p. și distrugere prev de art. 253 alin.1 C.p., cu aplicarea art. 38 alin.1 C.p. și art. 5 C.p.
Cât privește individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a reținut că, potrivit art. 74 alin. 1 și 2 din actualul Cod penal, stabilirea duratei sau cuantumului pedepsei dar și alegerea pedepsei, atunci când legea prevede pedepse alternative, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;f ) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Aplicând criteriile enunțate mai sus la situația din speță, s-a retinut că în cursul urmăririi penale inculpatul S. D. a negat săvârșirea infractiunilor reținute în sarcina sa, iar ulterior, în fața instantei a recunoscut săvârșirea acestora și a achitat prejudiciul produs părtilor civile I. D. și Ț. A..
In ceea ce priveste celelalte criterii, anume gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, s-a reținut ca inculpatul nu este la primul conflict cu legea penală, întrucât a mai fost condamnat anterior pentru infractiuni față de care s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească, faptele ce fac obiectul prezentei cauze fiind săvârșite în cursul anului 2011. Totodată, din înscrisurile în circumstantiere depuse se retine că inculpatul este integrat în societate, este căsătorit, are doi copii minori în întretinere.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-a retinut că în cursul urmăririi penale partea vătămată I. D. s-a constituit parte civilă cu suma de 185 lei reprezentând contravaloarea reparatiei autospecialei Dacia L. cu nr. de înmatriculare MAI_ aflată în dotarea Postului de Politie Călărași, jud. D. ( fila 5 dup).
Inculpatul Ș. D. a depus la dosar chitanta nr._/03.03.2015 din care rezultă că acesta a achitat prejudiciul produs părtii civile I. D. în sumă de 185 lei motiv pentru care instanta a respins actiunea civilă formulată pe partea civilă I. D., prejudiciul fiind recuperat.
Partea vătămată Ț. A. s-a constituit parte civilă cu suma de 1500 le reprezentând daune morale.
În ședinta publică din 6 martie 2015, inculpatul Ș. D. a depus la dosar declaratie autentificată sub nr. 253/06.03.2015 de BNP N. F. M. din care rezultă că partea vătămată și-a recuperat prejudiciul produs și nu mai are nici un fel de pretentii de la inculpat.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel P. de pe lângă J. C. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie considerând că neoportun s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei rezultante având în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, scopul urmărit, împrejurările evidențiate și urmările produse. Față de perseverența infracțională a inculpatului, având condamnări anterioare, solicită majorarea pedepselor apreciate ca insuficiente față de pericolul social concret al faptelor săvârșite și persoana condamnatului și, totodată, schimbarea modalității de executare.
Apelul este nefondat și urmează a fi respins în baza art. 425 alin.1 lit. b cod pr.penală pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Din verificarea probatoriilor evidențiate mai sus se constată că prima instanță a administrat probele necesare pentru aflarea adevărului care au fost complet și just apreciate, reținându-se o situație de fapt exactă și concordantă cu acestea, pe baza căreia faptele inculpatului au fost corespunzător încadrate în drept, după schimbarea încadrării juridice în infracțiunile de ultraj prev. de art. 257 alin.1 și 4 cod penal rap. la art. 193 alin.1 cod penal și distrugere prev. de art. 253 alin.12 cod penal cu aplicarea art. 38 alin.1 cod penal și art. 5 cod penal.
Deși la urmărirea penală inculpatul a negat faptele comise, la instanță în ședința din 6 martie 2015, le-a recunoscut în totalitate și a solicitat ca judecata să se facă prin procedura simplificată în baza art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, dând eficiență probelor administrate nemijlocit la urmărirea penală pe care nu le-a mai contestat, astfel că a beneficiat de o reducere de o treime a limitelor de pedeapsă.
Acesta, într-adevăr în precedent a mai fost condamnat între altele prin sentința penală nr. 584 din 29 iunie 2003 și nr. 170 din 20 martie 2005 a Tribunalului D., pedepsele acestea fond contopite, din ultima hotărâre fiind liberat condiționat la 27 aprilie 2006, astfel că termenele prevăzute în art. 165 și 166 cod penal, privind reabilitarea, se socotesc în ceea ce-l privește, de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale, fără ca ulterior să mai comită infracțiuni, respectiv până la cea descrisă în speța de față, fiind îndeplinite în cauză condițiile de reabilitare.
Reabilitarea face potrivit practicii în materie să înceteze decăderile, interdicțiile precum și incapacitățile care rezultă din condamnare, după îndeplinirea condițiile legale ce trebuie însă coroborate în cauză cu actele în circumstanțiere depuse la dosar dar și cu celelalte acte și lucrări ale dosarului.
Astfel, prin caracterizarea eliberată de Primăria Călărași, la data de 4 martie 2015, se arată contrar condamnărilor evidențiate, că inculpatul este căsătorit, cu un copil de 8 ani și că în prezent are „o comportare bună atât în familie cât și societate, de asemenea că nu a creat probleme concetățenilor și nu este o persoană recalcitrantă”. Prin chitanța nr._ din 3 martie 2015, demonstrează că a achitat prejudiciul penal stabilit în dosar în sumă de 185 lei, iar prin încheierea de autentificare nr. 253 din 6 martie 2015, partea vătămată Ț. A. constituită parte civilă învederează că „s-a împăcat cu inculpatul și că nu mai are nici o pretenție de natură civilă întrucât prejudiciul solicitat a fost recuperat în totalitate”, deși anterior a solicitat 1500 lei daune morale pe parcursul cercetărilor.
În aceste condiții ce evidențiază un nou comportament al inculpatului, s-a apreciat corect de către instanța de fond, întrunirea cumulativă a condițiilor pentru aplicarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, de asemenea existența acordului inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunități, cu avertismentul expres asupra consecințelor nerespectării în viitor a legii și regulilor de conviețuire socială și totodată a obligativității ca în baza art. 93 alin.1 cod penal ca pe durata termenului de supraveghere să respecte măsurile de supraveghere stabilite de către judecător, în sens contrar devenind aplicabile dispozițiile art. 96 cod penal privind revocarea suspendării și executarea.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin.2 cod pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă J. C. împotriva sentinței penale nr. 2721 din 10 iulie 2015, pronunțată de J. C. în dosarul nr._ .
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Decembrie 2015.
A. C. M. C. I.
Grefier,
F. I.
Red.jud. C.I.
j.f.C.D.
I.B.
| ← Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1691/2015.... | Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 1678/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
