Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 604/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 604/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 604/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIE PENALĂ Nr. 604/2015
Ședința publică de la 28 aprilie 2015
Completul compus din
Președinte - M. D. N. – Judecător
Judecător - A. I. S.
Grefier - B. F. Țacu
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C., de la P. de pe lângă C. de A. C.
……………….
Pe rol, soluționarea apelului promovat de partea civilă A. C. împotriva sentinței penale nr. 530 din data de 06 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, privind pe intimatul inculpat R. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: apelantul parte civilă A. C. asistat de avocat ales Ț. I.; intimatul inculpat R. C. asistat de avocat ales I. E..
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, învederându-se că la data de 17.04.2015, Serviciul Registratură al instanței a înregistrat motivele de apel formulate de apărătorul apelantului parte civilă, acesta din urmă declarând că își însușește apelul formulat de avocat, după care, este audiat intimatul inculpat, în condițiile prevăzute de lege, declarația acestuia fiind consemnată și depusă la dosar.
Nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat Ț. I. pentru apelantul parte civilă A. C. a solicitat instanței majorarea sumei acordată de instanța de fond cu titlu de daune morale la suma de 8.000 lei, astfel cum s-a solicitat în cererea formulată de partea civilă în fața instanței de fond, criticând astfel soluția pronunțată în cauză sub aspectul netemeiniciei doar în ceea ce privește latura civilă a cauzei, respectiv sub aspectul despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale și civile.
Astfel, a arătat că, în ce privește daunele materiale, instanța de fond a acordat greșit doar suma de 81 lei cu acest titlu, care este modică și nu reprezintă în realitate prejudiciul material suportat de partea civilă, care a fost dovedit în cauză cu declarația martorului audiat pe latură civilă. Astfel, s-a dovedit faptul că partea vătămată a necesitat pentru vindecarea leziunilor suferite ca urmare a faptei inculpatului, un număr de 35 zile îngrijiri medicale, fiind astfel în imposibilitate de a se mai ocupa de muncile agricole și gospodărești zilnice, nu a mai putut merge cu căruța prin . vecinii la muncă și a-și câștiga banii necesari traiului zilnic, precizând în acest sens că o zi de muncă la țară este plătită cu 50 lei, așa încât se impune acordarea sumei minime de 150 lei despăgubiri materiale, pentru perioada în care partea civilă nu a putut lucra, precizând că această sumă reprezintă un venit minim ce ar fi fost realizat de partea vătămată dacă aceasta ar fi fost aptă de muncă timp de 35 de zile. De asemenea, se impune acordarea daunelor materiale suportate de apelant cu deplasările la spitalul din mun. C., precum și cu medicamentele necesare restabilirii sănătății.
În ce privește daunele morale, arată că suma de 8.000 lei solicitată de partea civilă este suficientă pentru a asigura acestea o alinare și pentru a putea trece peste suferințele morale suportate ca urmare a faptei ilicite săvârșită de inculpat. Astfel, s-a arătat că în primă fază, partea civilă s-a aflat în stare de șoc psihic, fiindu-i teamă și având dureri fizice, iar ulterior a avut o stare de disconfort psihic, fiind complexat de comentariile făcute în comună referitoare la faptul că, la vârsta sa,a fost bătut de un consătean.
În concluzie, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii de fond pe latură civilă, majorarea cuantumului daunelor materiale și morale la cuantumul solicitat în fața instanței de fond și, în final, obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partea civilă pe parcursul desfășurării procesului penal, inclusiv în fața instanței de apel.
Avocat I. E., având cuvântul pentru intimatul inculpat, pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică, corect cuantificându-se prejudiciul moral suportat de partea civilă la suma de 3000 lei, precizând că acest cuantum nu trebuie să tindă la o îmbogățire fără just temei. De asemenea, referitor la daunele materiale acordate în cauză, se arată că instanța de fond a stabilit corect cuantumul acestora în raport de actele depuse la dosar.
Având cuvântul, reprezentantul parchetului solicită admiterea apelului declarat de partea civilă, desființarea soluției pronunțate de prima instanță în privința laturii civile a cauzei și majorarea sumei de 81 lei reprezentând daune materiale, considerând că aceasta este mult prea mică în raport de probatoriul administrat pe latură civilă, sens în care să se țină seama de declarația martorului O. G.. S-a apreciat astfel că suma de 1081 lei reprezentând daune materiale va fi suficientă pentru repararea prejudiciului suportat de apelant, precizând totodată faptul că suma de 1.000 lei este dată în raport de salariul minim pe economie.
În ce privește daunele morale solicitate de partea civilă apelantă, arată că soluția primei instanțe este legală și temeinică, suma de 3.000 lei acordată părții civile cu acest titlu fiind corect stabilită, impunându-se deci respingerea apelului sub acest aspect.
Intimatul inculpat R. C., în ultimul cuvânt, declară că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.
Dezbaterile fiind încheiate,
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința penală nr. 530 din data de 06 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, în baza art. 386 alin. 1 C.p.p., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul R. C. a fost trimis în judecată, din infracțiunea prev. de art. art. 193 alin. 2 N.C.P. cu aplic. art. 5 N.C.P. în infracțiunea prev. de art. 181 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 N.C.P., iar în baza art. 181 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 N.C.P., a fost condamnat inculpatul R. C. (fiul lui M. și A., născut la data de 06.02.1968 în ., domiciliat în ., ., județul D., CNP_) la pedeapsa de 6 luni închisoare. În temeiul 71 C.p., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei. În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 81 C.p. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, calculat potrivit art. 82 C.p. În baza art. 71 alin. 5 C.p. cu aplic. art. 5 N.C.P., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.p.
În baza art. 19 C.p.p., art. 397 C.p.p. rap. la art. 1.357 C.civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A. C. și a fost obligat inculpatul R. C. la plata sumei de 3081 lei, din care suma de 3000 lei reprezintă daune morale și suma de 81 lei reprezintă daune materiale. S-a luat act că Spitalul Județean Clinic de Urgență C. nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul R. C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare statului. În baza art. 276 alin. 1, 2 C.p.p. a fost obligat inculpatul R. C. la plata sumei de 854 lei reprezentând cheltuieli judiciare făcute de partea civilă Androncahe C..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. nr. 8291/P/2013, a fost trimis în judecată inculpatul R. C. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 N.C.P., constând în fapt în aceea că, la data de 03.06.2013, pe raza satului Popînzălești, ., inculpatul R. C. a lovit partea vătămată A. C., cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 zile de îngrijiri medicale.
Partea vătămată A. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei, din care suma de 8.000 lei reprezentând daune morale și suma de 2000 lei reprezentând daune materiale.
Analizând în mod coroborat ansamblul probelor administrate în cursul procesului penal, instanța de fond a reținut în fapt că, în data de 03.06.2013, pe raza satului Popînzălești, ., inculpatul R. C. a lovit partea vătămată A. C., cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 zile de îngrijiri medicale.
În drept, s-a constatat de prima instanță că fapta inculpatului R. C., săvârșită în condițiile mai sus expuse, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 N.C.P. și, analizând textele de lege care incriminează fapta comisă de inculpat prin prisma dispozițiilor art. 5 din actualul Cod penal, s-a apreciat că textul din actualul cod penal care incriminează această infracțiune, respectiv art. 193 alin. 2 N.C.P. are un regim sancționator diferit față de vechea reglementare, în sensul că, spre deosebire de art. 181 alin. 1 C.p., care prevedea pentru infracțiunea în cauză numai pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani, art. 193 alin. 2 din actualul Cod penal prevede pentru această infracțiune atât pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani, cât și pedeapsa amenzii. Totodată, având în vedere Decizia CCR nr. 265/06.05.2014 publicată în M.Of. nr. 372/20.05.2014 potrivit căreia dispozițiile art. 5 C.p. sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, instanța de fond a apreciat că față de pedeapsa pe care urmează să o aplice inculpatului și modalitatea de individualizare a executării acesteia, dispozițiile Codul penal de la 1969 sunt mai favorabile, raportat la dispozițiile noului Cod penal, astfel că a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, din infracțiunea prev. de art. art. 193 alin. 2 N.C.P. cu aplic. art. 5 N.C.P. în infracțiunea prev. de art. 181 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 N.C.P.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, prima instanță a avut în vedere gradul de pericol social al faptei săvârșite, conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea faptei, confirmată prin lipsa antecedentelor penale, astfel că va putea înțelege gradul de pericol social al faptelor sale, reținând totodată și faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând fapta.
Instanța de fond nu a dat eficiență dispozițiilor art. 374 alin. 4 C.p.p. rap. la art. 396 alin. 10 C.p.p., incidente în cazul recunoașterii învinuirii de către inculpat, având în vedere că a fost depășit momentul la care putea să beneficieze de aceste prevederi; s-a reținut că deși procedura de citare a fost legal îndeplinită cu inculpatul, acesta s-a prezentat în fața instanței după începerea cercetării judecătorești, fiind depășit momentul la care inculpatul avea posibilitatea să beneficieze de dispozițiile art. 396 alin. 10 C.p.p.
În baza art. 181 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 N.C.P., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, iar în temeiul 71 C.p. i s-a interzis exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 81 C.p., prima instanță a suspendat condiționat executarea pedepsei de 6 luni închisoare aplicate inculpatului, pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, calculat potrivit art. 82 C.p., iar în baza art. 71 alin. 5 C.p. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Referitor la latura civilă a cauzei, instanța de fond a luat act de împrejurarea că Spitalul Clinic Județean de Urgență C. nu s-a constituit parte civilă în cauză, iar partea vătămată A. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei, din care, suma de 8000 lei reprezentând daune morale și suma de 2.000 lei reprezentând daune materiale.
Prima instanță a reținut că, potrivit art. 1357 C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicită, săvârșită cu vinovatei, este obligat sa îl repare, din textul anterior menționat desprinzându-se elementele răspunderii civile delictuale, respectiv: fapta ilicită comisă cu vinovăție, existența unui prejudiciu cauzat prin aceasta și legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și acțiunea ilicită.
Pentru dovedirea despăgubirilor privind daunele materiale solicitate, partea civilă a depus două chitanțe care, împreună, însumează 81 lei, astfel încât, în privința despăgubirilor pentru daunele materiale solicitate de partea civilă, instanța de fond a reținut ca fiind dovedită suma mai sus arătată, aspecte față de care, apreciind că prejudiciul, ca element al răspunderii civile delictuale, nu a fost dovedit în totalitate, acțiunea civilă având ca obiect daune materiale a fost admisă în parte.
În privința despăgubirilor pentru daune morale pretinse de către partea civilă A. C., instanța de fond le-a admis în parte, reținând că daunele morale constau în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existența fizică a omului, la sănătatea și integritatea corporală, la cinste, demnitate și onoare, prestigiu profesional și alte valori similare. Urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză în plan psihic și fizic, importanța valorilor lezate și măsura lezării lor, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura afectării, precum și măsura în care părții vătămate i-a fost afectată viața socială sau familială, s-a apreciat că suma de 3000 lei reprezintă o recuperare justă patrimonială a prejudiciului nepatrimonial suferit, fiind considerată o reparație justă și integrală a prejudiciului moral produs, ținând seama de principiul reparației integrale și echitabile a oricărei daune și de necesitatea ca această formă de reparație să nu se convertească într-o veritabilă sursă de îmbogățire fără justă cauză. De aceea, s-a considerat că suma solicitată de partea civilă este mare și nu se justifică față de împrejurările cauzei, cu consecința admiterii acțiunii numai în limitele arătate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel partea civilă A. C., atât în oral, în fața instanței de control judiciar, cât și în motivele scrise depuse la dosar la data de 27.04.2015, solicitând majorarea sumei acordată de instanța de fond cu titlu de daune morale la 8.000 lei, astfel cum s-a solicitat în cererea formulată în fața instanței de fond, criticând astfel soluția pronunțată în cauză sub aspectul netemeiniciei doar în ceea ce privește latura civilă a cauzei, respectiv sub aspectul despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale și civile. Astfel, a arătat în esență că, în ce privește daunele materiale, instanța de fond a acordat greșit doar suma de 81 lei cu acest titlu, care este modică și nu reprezintă în realitate prejudiciul material suportat, care a fost dovedit în cauză cu declarația martorului audiat pe latură civilă. S-a dovedit faptul că a necesitat pentru vindecarea leziunilor suferite ca urmare a faptei inculpatului, un număr de 35 zile îngrijiri medicale, fiind astfel în imposibilitate de a se mai ocupa de muncile agricole și gospodărești zilnice, nu a mai putut merge cu căruța prin . vecinii la muncă și a-și câștiga banii necesari traiului zilnic, precizând în acest sens că o zi de muncă la țară este plătită cu 50 lei, așa încât se impune acordarea sumei minime de 150 lei despăgubiri materiale, pentru perioada în care el nu a putut lucra, precizând că această sumă reprezintă un venit minim ce ar fi fost realizat dacă ar fi fost apt de muncă timp de 35 de zile. De asemenea, se impune acordarea daunelor materiale suportate cu deplasările la spitalul din mun. C., precum și cu medicamentele necesare restabilirii sănătății.
În ce privește daunele morale, arată că suma de 8.000 lei solicitată este suficientă pentru a-i asigura o alinare și pentru a putea trece peste suferințele morale suportate ca urmare a faptei ilicite săvârșită de inculpat. Astfel, a arătat că, în primă fază s-a aflat în stare de șoc psihic, fiindu-i teamă și având dureri fizice, iar ulterior a avut o stare de disconfort psihic, fiind complexat de comentariile făcute în comună referitoare la faptul că, la vârsta sa, a fost bătut de un consătean.
În concluzie, partea civilă a solicitat desființarea hotărârii de fond pe latură civilă, majorarea cuantumului daunelor materiale și morale la cuantumul solicitat în fața instanței de fond și, în final, obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare efectuate de el pe parcursul desfășurării procesului penal.
Apelul este nefondat. La instanța de fond persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2.000 lei daune materiale, fără a indica în ce constă prejudiciul material suferit. A solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială în dovedirea pretențiilor. A depus la dosar două chitanțe emise de Institutul de Medicină Legală M. Minovici C. și Spitalul Județean de urgență C. precum și o . bilete de călătorie pentru mijloace de transport în comun și a solicitat audierea martorei O. G.. Din depoziția acesteia a reieșit că după agresiune partea civilă a avut mâna dreaptă imobilizată în aparat gipsat și din acest motiv nu a mai putut conduce căruța, pe care partea civilă o folosea contra cost în diferite munci agricole. Martora nu a putut indica perioada de timp în care partea civilă a avut mâna imobilizată, când și-a reluat munca la câmp, ce sume de bani a cheltuit partea civilă sau dacă aceasta s-a deplasat la C.. Prima instanță a obligat inculpatul la plata sumei dovedite cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv 81 lei și la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 854 lei.
Din probele administrate în cursul cercetării judecătorești nu reiese perioada în care partea civilă nu și-ar fi putut desfășura activitățile obișnuite, natura acestor activități, sume de bani obținute din astfel de activități ori dacă partea civilă a efectuat cheltuieli suplimentare pentru a-și păstra ritmul normal de viață. De asemenea, nu reiese cu claritate din probele dosarului motivul pentru care leziunea principală suferită de partea civilă (. degetului V al mâinii drepte l-a împiedicat pe acesta în toate activitățile pe care le desfășura până la agresiune și care îi aduceau venituri). În consecință, instanța de apel reține că suma acordată de prima instanță cu titlu de prejudiciu material este corect stabilită față de probele dosarului.
Partea civilă a solicitat și acoperirea prejudiciului moral suferit, estimând cuantumul acestuia la suma de 8.000 lei.
Prima instanță a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale luând în considerare vătămarea suferită de partea civilă. Din certificatul medico-legal eliberat părții civile reiese că în urma agresiunii exercitate de inculpat, aceasta a prezentat echimoze pe obraz, pe coapsa și gamba dreaptă și fractură diafiză falangă proximală deget V mâna dreaptă, leziune pentru care s-a recomandat imobilizare gipsată pentru 4 săptămâni și s-a estimat că necesită 30-35 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Or, având în vedere suferințele fizice încercate de partea civilă în timpul agresării sale, și ulterior, până la vindecare, disconfortul încercat în această perioadă, vârsta la care a suferit o fractură a oaselor (76 ani) și deci perioada mai lungă necesară pentru refacere, suma acordată de prima instanță reprezintă o justă despăgubire a prejudiciului moral încercat. Critica formulată de partea civilă în apel cu privire la cuantumul despăgubirilor acordate nu este fondată. Astfel aceasta a solicitat majorarea daunelor morale acordate la suma de 8.000 lei, ca urmare a rușinii pe care o resimte că la vârsta sa a fost bătut de un consătean. Or, nu a reieșit în cauză că atitudinea comunității s-ar fi modificat față de partea civilă în urma agresării sale. Este un aspect care, pentru a fi reținut ca motiv de majorare a daunelor morale, ar fi trebuit cel puțin argumentat, deoarece, spre deosebire de motivul pentru care prima instanță a acordat despăgubirile (suferințe fizice pe care le încearcă orice persoană în urma exercitării de violențe împotriva sa), împrejurarea că felul în care este privită o victimă a agresiunii se modifică astfel încât să-i producă suferințe psihice este un aspect ce trebuie dovedit într-o oarecare măsură sau cel puțin, așa cum s-a precizat mai sus, argumentat.
Pentru cele expuse, se va respinge apelul declarat de partea civilă și, în temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p., se va dispune obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de partea civilă A. C. împotriva sentinței penale nr. 530 din data de 06 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, privind pe intimatul inculpat R. C., ca nefondat.
Obligă apelantul parte civilă la 100 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Aprilie 2015.
Președinte, Judecător,
M. D. N. A. I. S.
Grefier,
B. F. Țacu
Red. Jud. A. I. S.
Jud. fond: S. C. M.
Dact. 2 ex./A.T.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 605/2015.... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 616/2015. Curtea de... → |
|---|








