Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 94/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 94/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 22-01-2013 în dosarul nr. 6338/196/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.94/R
Ședința publică din data de 22 Ianuarie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE –aur marian mircea
Judecător – florin meleacă
Judecător – mARCIAN M. I.
Grefier - M. I.
Ministerul Public a fost reprezentat de PROCUROR- G. L.
Procuror șef secție judiciară
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor penale formulate de recurentul-inculpat U. M. D., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prevăzute de art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.g, i Cod penal, și art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a,g, i Cod penal, în prezent deținut în Penitenciarul G., și de recurentul-inculpat G. REMUȘ G., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, în prezent deținut în Penitenciarul G., împotriva sentinței penale nr. 2233/19.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 18 ianuarie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, potrivit disp.art.306 Cod procedură penală, Curtea a amânat pronunțarea la data de 22 ianuarie 2013.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr.2233/19.11.2012 a Judecătoriei B., în baza art. 208 alin 1 – art. 209 alin 1 lit. g) și i) Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 3201 alin 7 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul U. M. D. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 208 alin 1 – art. 209 alin 1 lit. a), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 3201 alin 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul U. M. D. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 33 lit. a) Cod penal și art. 34 lit. b) Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului U. M. D. prin prezenta hotărâre, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare.
În baza art. 71 alin 2 Cod penal s-au interzis inculpatului U. M. D., ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) pe durata executării pedepsei principale aplicate acestuia.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului U. M. D., iar în baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, perioada reținerii și arestului preventiv de la data de 19.04.2012 și până la zi.
În baza art. 208 alin 1 – art. 209 alin 1 lit. a), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, cu aplicarea art. 3201 alin 7 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul G. R. G. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.
În baza art. 71 alin 2 Cod penal s-au interzis inculpatului G. R. G., ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) pe durata executării pedepsei principale aplicate acestuia.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului G. R. G., iar în baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, perioada reținerii și arestului preventiv de la data de 07.06.2012 și până la zi.
S-a constatat că prejudiciul produs părții civile . B. a fost acoperit și s-a luat act că aceasta nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 14 Cod procedură penală, raportat la art. 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998 cod civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională a Romilor și a fost obligat inculpatul U. M. D. la plata către această parte civilă a sumei de 2000 lei reprezentând despăgubiri civile.
În baza art. 14 Cod procedură penală, raportat la art. 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil și art. 1003 Cod civil, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă . SA – Sucursala B. și au fost obligați inculpații U. M. D. și G. R. G. la plata, în solidar, către această parte civilă a sumei de 78.796,58 lei reprezentând despăgubiri civile (din care suma de 76.322,58 lei reprezentând despăgubiri civile cu privire la bunurile sustrase, iar suma de 2474 lei reprezentând despăgubiri civile privind distrugerile provocate clădirii).
S-au respins în rest pretențiile civile solicitate de . SA – Sucursala B., ca neîntemeiate.
În motivarea hotărârii s-a arătat că rechizitoriul nr.1593/P/2011 din data de 10.05.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., înregistrat pe rolul Judecătoriei B. la data de 10.05.2012 sub nr._, a fost trimis în judecată inculpatul U. M. D., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin 1 – art. 209 alin 1 lit. g) și i) Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b) Cod penal;
- infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin 1 – art. 209 alin 1 lit. a), g) și i) Cod penal, cu aplicarea 37 lit. b) Cod penal.
În actul de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, că inculpatul U. M. D. în noaptea de 22/23.04.2011 a sustras, singur și prin efracție, bunuri în valoare de 7.584,4 lei din incinta Centrului de Incluziune Socio-Ocupațională pentru Romi - Agenția Națională a Romilor, iar în noaptea de 04/05.09.2011, același inculpat, împreună și cu inculpatul G. R. G., a sustras prin efracție, bunuri din depozitul aparținând părții vătămate . B..
Prin rechizitoriul nr.2563/P/2012 din data de 25.06.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., înregistrat pe rolul Judecătoriei B. la data de 25.06.2012 sub nr._, a fost trimis în judecată inculpatul G. R. G., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin 1 – art. 209 alin 1 lit. a), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal.
În actul de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, că inculpatul G. R. G., în noaptea de 03/04.09.2011, singur, prin efracție, a sustras din incinta părții vătămate . B., bunuri iar în noaptea de 04/05.09.2011, același inculpat, împreună și cu inculpatul U. M. D., a sustras prin efracție, bunuri din depozitul aparținând aceleiași părții vătămate . B..
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă, în privința inculpaților: procese-verbale de cercetare la fața locului, cu planșe foto; declarații inculpați; sesizări părți vătămate; declarații ale martorilor; dovezi de predare-primire bunuri; declarații martori asistenți; adrese de constituire de părți civile; înscrisuri.
Prin încheierea de ședință din 22.10.2012 s-a dispus conexarea dosarului penal nr._ privind pe inculpatul G. R. G. la prezentul dosar penal, așa încât cele două cauze s-au judecat reunite.
În cursul fazei judecății, instanța a procedat la audierea inculpaților în temeiul procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției prevăzută de art. 3201 Cod procedură penală.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri în circumstanțiere pentru ambii inculpați.
S-a luat act de constituirea de parte civilă din partea . SA – Sucursala B. care a și depus înscrisuri la dosar, alăturat cererii de constituire de parte civilă.
Inculpații au declarat în fața instanței că sunt de acord să achite prejudiciile solicitate de părțile civile în cauză.
Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale, probatoriu pe care ambii inculpați și l-au însușit în fața instanței, precum și înscrisurile de la dosarul cauzei depuse la dosar în faza judecății, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În noaptea de 22/23.054.2011, inculpatul U. M. D., singur, a escaladat gardul împrejmuitor al Centrului de Incluziune Socio-Ocupațională pentru Rromi – Agenția Națională a Romilor, iar apoi, prin forțarea încuietorilor ușii de acces, a pătruns în interiorul clădirii, după care a sustras dintr-una din camere, următoarele bunuri: un laptop marca Lenovo, un videoproiector marca Infocus, un aspirator de cameră marca Daxi, un banner, 5 scaune de birou și o măsuță din sticlă.
Inculpatul a transportat bunurile la domiciliul său, iar laptop-ul la valorificat la o persoană rămasă neidentificată cu suma de 600 lei.
Inculpatul a depozitat banner-ul și videoproiectorul în garajul locuinței sale, iar scaunele și măsuța le-a folosit până în cursul lunii octombrie 2011, când le-a predat vecinei sale, martora Viliman C. Crenguța, fără a-i spune acesteia că bunurile proveneau din săvârșirea unei infracțiuni.
Martora Viliman C. Crenguța a folosit bunurile o perioadă de timp, după care a vândut aceste bunuri unei persoane rămasă neidentificată; a mai rămas un scaun care a fost predat pe bază de dovadă părții civile Agenția Națională a Romilor.
Inculpatul a folosit o perioadă aspiratorul, după care, întrucât se defectase, l-a aruncat la gunoi.
Aparatul videoproiector și bannerul au fost găsite la domiciliul inculpatului și predate părții civile Agenția Națională a Romilor pe bază de dovadă.
Așa cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică-judiciară valoarea bunurilor sustrase de inculpat s-a ridicat la suma de 7.584,4 lei, din care suma de 4.455,1 lei a reprezentat valoarea bunurilor recuperate, iar suma de 3.129,3 lei a reprezentat valoarea bunurilor încă nerecuperate.
În cauză partea vătămată Agenția Națională a Romilor s-a constituit parte civilă cu suma de 4000 lei reprezentând valoarea bunurilor nerecuperate.
În continuare, se reține că în data de 03/04.09.2011 inculpatul G. R. G. s-a hotărât să sustragă bunuri de la depozitul aparținând părții vătămate . B., situat pe Șoseua de Centură DN 2B, la km 110.
Astfel inculpatul a luat de la domiciliul său un clește patent, un căruț metalic, precum și o pereche de mănuși pentru a nu lăsa amprente, apoi s-a deplasat în zona depozitului aparținând părții vătămate . B..
În continuare inculpatul a tăiat cu ajutorul cleștelui gardul împrejmuitor al depozitului, după care a pătruns prin breșa creată, apoi, cu ajutorul aceluiași clește inculpatul a tăiat fâșiile din tablă care constituiau peretele depozitului, după care a pătruns în interiorul acestuia, iar întrucât s-a declanșat alarma, inculpatul s-a îndepărtat de locul faptei, la cca. 20-30 metri pe câmp.
După ce a observat că au plecat paznicii care au cercetat zona, inculpatul a pătruns din nou în interiorul depozitului prin breșele create anterior, după care a sustras din depozit mai multe anvelope auto de diferite mărci și de diferite dimensiuni, precum și 400 litri de ulei, în bidoane de câte 3 litri și de câte 1 litru.
Toate aceste bunuri au fost transportate de către inculpat, pe rând, în câmp, de unde apoi au fost transportate la domiciliul său, în mai multe drumuri, cu ajutorul căruțului metalic.
Bunurile au fost apoi vândute de inculpat la diferite persoane rămase neidentificate, obținând în schimb suma de 10.000 lei pe care a cheltuit-o în scop personal.
A doua zi, inculpatul G. R. G. i-a propus și vecinului său, inculpatul U. M. D., să mai sustragă și alte bunuri din același loc în modalitatea descrisă anterior, așa încât, cei doi inculpați, după această înțelegere prealabilă, s-au deplasat în zona depozitului aparținând părții vătămate . B., situat pe Șoseaua de Centură DN 2B, la km 110.
Inculpații au îndepărtat plasa din gardul tăiat anterior, precum și fâșia de tablă ce constituia peretele depozitului, de asemenea, tăiată anterior, după care inculpatul G. R. G. a pătruns în interiorul depozitului, context în care s-a declanșat sistemul de alarmă, așa încât inculpații s-au retras pe câmp la cca. 20-30 de metri până ce au constatat că s-au retras paznicii care au verificat zona.
În continuare inculpatul G. R. G. a pătruns în interiorul depozitului de unde a sustras cca. 90 de anvelope auto de diferite mărci și de diferite dimensiuni, 2 baxuri de odorizante auto (35 de cutii de odorizante auto), precum și o prelată auto, pe care ambii inculpați le-au transportat la cca. 20-30 metri distanță, după care inculpatul U. M. D. a plecat în Municipiul B. de unde a venit la fața locului cu un autovehicul marca Ford Tranzit cu care a transportat bunurile respective la domiciliul său.
Din aceste bunuri inculpatul U. M. D. a vândut o parte către diferite persoane neidentificate iar banii i-a folosit în scop personal.
În data de 27.09.2012 s-a efectuat o percheziție domiciliară la inculpatul U. M. D., ocazie cu care s-au descoperit în garajul acestuia, mai multe bunuri auto, printre care un număr de 74 anvelope auto, un bax de odorizante auto și o prelată auto, bunuri care au fost identificate de reprezentanții părții vătămate . B. ca fiind dintre cele sustrase din depozitul acestei societăți.
Cu privire la aceste bunuri inculpatul U. M. D. a arătat în declarațiile sale că numai bunurile găsite în depozitul său au fost sustrase împreună cu inculpatul G. R. G., însă instanța, apreciază că bunurile sustrase de ambii inculpați în noaptea de 04/05.09.2011 au fost mai multe, așa cum s-a arătat mai sus, aproape 90 de anvelope, 2 baxuri de odorizante auto, precum și o prelată auto, bunuri din care inculpatul U. M. D. a reușit să vândă o parte până la data efectuării percheziției domiciliare.
Aflând de percheziția domiciliară ce se efectua la domiciliul inculpatului U. M. D., inculpatul G. R. G. a fugit de la domiciliu, fiind apoi prins de către organele de cercetare penală.
În fața instanței, însă, inculpatul U. M. D. a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa în rechizitoriul parchetului și a fost de acord să achite prejudiciul creat părților civile din cauză, așa cum a fost acesta solicitat de acestea.
De asemenea, declarațiile inculpatului U. M. D. se susțin și cu declarațiile inculpatului G. R. G. care, de asemenea, a recunoscut în totalitate fapta reținută în sarcina sa în rechizitoriul parchetului și s-a declarat de acord să achite prejudiciul solicitat de părțile civile din cauză.
Ambii inculpați au participat la conducerea în teren și reconstituirea ce s-a efectuat în cauză, ocazie cu care s-au efectuat fotografii, în prezența martorilor asistenți.
S-a reținut că a fost vorba despre sustragerea a 189 de anvelope auto de diferite dimensiuni și pentru diferite mărci de mașini, de 2 baxuri de odorizante auto (35 de cutii), de o prelată auto, precum și de 415 litri de ulei de motor, depozitat în bidoane de 3 litri și de 1 litru, iar prejudiciul creat părții vătămate . B. s-a ridicat la suma de 98.957,48 lei, din care în urma recuperării de bunuri în valoare de 22.634,90 lei, a mai rămas de achitat către partea vătămată ., suma de 76.322,58 lei.
Urmare achitării acestei sume de către asiguratorul . SA – Sucursala B., partea vătămată . a arătat că nu se mai constituie parte civilă în cauză, însă s-a subrogat în drepturile părții civile, asiguratorul în cauză care a solicitat obligarea inculpaților la plata sumelor de 2474 lei și de 94.640 lei.
Instanța a reținut că declarațiile inculpaților sunt susținute și de către declarațiile martorilor din cauză.
S-a arătat că situația de fapt mai sus reținută de instanță rezultă din ansamblul probator administrat în cauză la urmărire penală, probatoriu pe care inculpații și l-au însușit în totalitate, respectiv din: sesizările părților vătămate, declarațiile martorilor asistenți Doruleț T. D., I. G. A.; procesele-verbale de cercetare la fața locului, cu planșele foto aferente; procese-verbale de predare primire bunuri; adrese de constituire părți civile, cu înscrisuri aferente pe latura civilă (fișe, liste de inventar, procese-verbale, facturi fiscale, dosar de daune); raportul de expertiză tehnică-judiciară; declarații martori Paraliu D., P. O., L. L., G. S., N. F., B. G., C. V., Felman G., P. A.-D., P. C., B. P., C. D., B. M. I., Viliman C. Crenguța; procese-verbale de reconstituire, cu planșe fotografice aferente; procese-verbale de percheziție domiciliară.
S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului U. M. D. care, în noaptea de 22/23.04.2011 a sustras, singur și prin efracție, bunuri în valoare de 7.584,4 lei din incinta Centrului de Incluziune Socio-Ocupațională pentru Romi - Agenția Națională a Romilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin 1– art. 209 alin 1 lit. g) și i) Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat care, în noaptea de 04/05.09.2011, împreună și cu inculpatul G. R. G., a sustras prin efracție, bunuri din depozitul aparținând părții vătămate . B., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin 1– art. 209 alin 1 lit. a), g) și i) Cod penal.
Fapta inculpatului G. R. G., care în noaptea de 03/04.09.2011, singur, prin efracție, a sustras din incinta părții vătămate . B., bunuri iar în noaptea de 04/05.09.2011, același inculpat, împreună și cu inculpatul U. M. D., a sustras prin efracție, bunuri din depozitul aparținând aceleiași părții vătămate . B., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin 1– art. 209 alin 1 lit. a), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal.
În privința inculpatului G. R. G. s-a reținut că acesta, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a sustras, prin același mod de operare, singur și împreună cu inculpatul U. M. D. bunuri din depozitul aparținând părții vătămate . B., așa încât se reține forma continuată a infracțiunii de furt calificat.
În privința inculpatului U. M. D. s-a reținut că acesta a săvârșit infracțiunile de mai sus în stare de recidivă postexecutorie (art. 37 lit. b) Cod penal), întrucât acesta a săvârșit prezentele infracțiuni după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei cu închisoarea de 1 an, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 100/2007 a Judecătoriei B., definitivă la data de 06.06.2007 prin decizia penală nr. 311/2007 a Curții de Apel G..
S-a arătat că, sub aspectul formei de vinovăție, inculpații au săvârșit infracțiunile cu intenție directă calificată prin scop, respectiv scopul însușirii pe nedrept a unor bunuri.
În consecință, instanța a dispus condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina acestora.
S-a precizat că, la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, au fost avute în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În concret, instanța a reținut că faptele inculpaților prezintă pericol social, prin aceea că s-a adus atingere relațiilor sociale privind patrimoniul persoanei, relații sociale a căror desfășurare normală este deosebit de importantă în societate.
S-a ținut cont de modul și mijloacele prin care s-au săvârșit faptele, respectiv inculpații au acționat pe timp de noapte, singuri sau împreună, prin efracție și prin escaladare, au produs un prejudiciu important, de 98.957,48 lei.
Instanța a avut în vedere că inculpații au venit pregătiți pentru săvârșirea faptelor, cu mănuși, cu un clește patent, cu un căruț metalic și chiar cu o autoutilitară marca Ford Tranzit pentru a transporta mai ușor un volum destul de mare de bunuri sustrase.
S-a ținut cont de faptul că inculpatul ambii inculpați sunt tineri, au studii medii, au întreținere copii minori, însă față de gravitatea faptelor reținute în sarcina lor, așa cum s-a descris mai sus, și față de predispoziția inculpaților la săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, mai cu seamă în privința inculpatului U. M. D., instanța nu a reținut în favoarea acestora niciuna din circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 Cod penal, însă a ținut seama la individualizarea în concret a pedepselor ce vor fi aplicate fiecărui inculpat, de actele în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei.
În ceea ce privește aplicarea pedepselor accesorii, instanța a avut în vedere atât dispozițiile articolelor 71 și 64 Cod penal, cât și decizia nr. LXXIV (74) din 5.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că „dispozițiile art. 71 Cod penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c Cod penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 Cod penal”.
Astfel, instanța a apreciat că natura faptelor săvârșite de inculpați precum și pericolul social concret al acestora, duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea dreptului de a fi aleși în autoritățile publice sau în funcții elective publice precum și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care, în baza art. 71 alin 2 Cod penal a interzis inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.
Inculpatul U. M. D. a fost reținut la data de 19.04.2012 și apoi arestat preventiv în data de 20.04.2012 prin încheierea de ședință din acea dată pronunțată de Judecătoria B., măsura preventivă fiind menținută succesiv în cauză prin încheierile de ședință din 11.05.2012, 29.06.2012, 17.08.2012 și 25.09.2012.
Inculpatul G. R. G. a fost reținut la data de 07.06.2012, apoi a fost arestat preventiv prin încheierea de ședință din 08.06.2012, măsura preventivă fiind menținută succesiv în cauză prin încheierile de ședință din 28.06.2012, 14.08.2012 și 25.09.2012.
Văzând că în cauză subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea și menținerea arestului preventiv în privința ambilor inculpați, față și de condamnarea ambilor inculpați la pedeapsa principală a închisorii cu executare, instanța în baza art. 350 Cod procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpaților și a dedus perioada reținerii și arestării preventive a acestora.
Pe latură civilă instanța a arătat că partea civilă Agenția Națională a Romilor s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală cu suma de 4000 lei reprezentând prejudiciu nerecuperat, iar această sumă a fost dovedită în cauză cu raportul de expertiză tehnico-judiciară efectuat în cauză, dar completat acest raport de expertiză cu înscrisurile reprezentând liste de inventar din care a rezultat valoarea de inventar a bunurilor nerecuperate de către partea civilă Agenția Națională a Romilor, ținându-se cont totodată că valoarea prejudiciului de 4000 lei a fost recunoscută de inculpatul U. M. D., în virtutea principiului disponibilității prevăzut de art. 161 Cod procedură penală, în declarația sa dată în fața instanței, prin care a arătat că este de acord să achite diferența de prejudiciu solicitată de această parte civilă.
Având în vedere că inculpatul U. M. D. a depus la dosar chitanțele cu care a dovedit achitarea către partea civilă Agenția Națională a Romilor sumele de 1400 lei, respectiv de 600 lei (chitanță din 25.06.2012 – fila 49 dosar instanță; chitanță din 25.09.2012 – fila 150 dosar instanță), se reține că a mai rămas de achitat suma de 2000 lei către această parte civilă.
Cu privire la partea vătămată . B. instanța a constatat că aceasta s-a constituit inițial parte civilă în cauză iar în urma achitării despăgubirilor de către asiguratorul . SA – Sucursala B., această parte vătămată a arătat că nu mai are nicio pretenție civilă în cauză.
S-a reținut că, în cauză, s-a subrogat în drepturile părții civile, asiguratorul . SA – Sucursala B. care a solicitat obligarea inculpaților la plata sumelor de 2474 lei și de 94.640 lei.
Instanța a constatat, așa cum s-a analizat mai sus, că prejudiciul ce mai era de recuperat de la inculpați în cauză, s-a ridicat la suma de 76.322,58 lei reprezentând despăgubiri civile cu privire la bunurile sustrase (anvelope, ulei de motor, odorizante auto, prelata auto), precum și la suma de 2474 lei (reprezentând despăgubiri civile privind distrugerile provocate clădirii).
Fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, în sensul că există prejudiciu, faptă ilicită cauzatoare de prejudiciu, vinovăția inculpaților, precum și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, instanța a obligat inculpații la acoperirea prejudiciilor cauzate părților civile conform celor arătate mai sus.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații U. M. D. și G. R. G..
Inculpatul G. R. G. a arătat că s-a prevalat de dispozițiile art.320 ind. 1 Cod procedură penală, în sensul că a recunoscut și regretat fapta, se află la primul impact cu legea penală, provine dintr-o familie săracă, a fost de acord să despăgubească partea civilă, solicitând reducerea cuantumului pedepsei.
Inculpatul U. M. D. a arătat că cea mai mare dintre toate condamnările anterioare este de 6 luni închisoare nefiind îndeplinite condițiile legale pentru a fi reținute ca prim termen al recidivei, solicitând înlăturarea stării de recidivă postexecutorie. A mai arătat că s-a preocupat de recuperarea prejudiciului, că face parte dintr-o familie organizată, are în întreținere doi copii minori, a fost salariat, solicitând reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.b si c Cod penal și reducerea pedepselor.
Recursurile declarate de inculpații U. M. D. și G. R. G. sunt nefondate.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3856 al .3 Cod procedură penală, Curtea constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, în mod corect fiind stabilită vinovăția inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor deduse judecății prin probele administrate în cauză, dându-se încadrarea juridică corespunzătoare faptelor comise.
În mod corect s-a reținut, pentru inculpatul U. M. D., starea de recidivă postexecutorie, prevăzută de art.37 lit.b Cod penal, față de condamnarea de 1 an închisoare, aplicată acestuia prin sentința penală nr.100/2007 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia 311/2007 Curții de Apel G., pedeapsă executată de la 05.03.2008 la 22.10.2008, când s-a liberat condiționat, executarea pedepsei împlinindu-se la 04.03.2009.
Pentru existența primului termen al recidivei este indiferent dacă condamnarea anterioară, mai mare de 6 luni, a fost aplicată pentru comiterea unei infracțiuni sau a unui concurs de infracțiuni, legea nefăcând o asemenea distincție.
În cauză, condamnarea de 1 an închisoare este o pedeapsă rezultantă ca urmare a contopirii unor pedepse de 5 luni și 6 luni închisoare și a revocării suspendării condiționate a executării unei pedepse de 6 luni închisoare, toate aplicate pentru infracțiuni comise cu intenție.
În consecință, cererea inculpatului U. M. D. de înlăturare a stării de recidivă postexecutorie este nefondată.
Pedepsele aplicate inculpaților pentru comiterea infracțiunilor deduse judecății au fost judicios individualizate față de gradul de pericol social ridicat al faptelor, împrejurările concrete în care a fost comisă fiecare faptă, urmarea produsă, persoana inculpaților și atitudine procesuală a acestora.
Astfel, s-a ținut cont de faptul că inculpații au acționat pe timp de noapte, singuri sau împreună, prin efracție și prin escaladare, au produs un prejudiciu important, că au venit pregătiți pentru săvârșirea faptelor, cu mănuși, cu un clește patent, cu un căruț metalic și chiar cu o autoutilitară marca Ford Tranzit pentru a transporta mai ușor un volum destul de mare de bunuri sustrase, că inculpatul U. M. D. se află în stare de recidivă postexecutorie iar inculpatul G. R. G. a fost sancționat administrativ pentru comiterea unei fapte penale, că s-au prevalat de dispozițiile art.3201 Cod procedură penală.
În mod corect prima instanță a apreciat că nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în privința inculpaților, având în vedere împrejurările în care s-au comis infracțiunile, caracterul continuat al activității infracționale, valoarea ridicată a bunurilor sustrase, persoana acestora.
Împrejurarea că inculpații au avut o comportare sinceră, recunoscând faptele comise, a fost avută în vedere de instanță prin aplicarea art. 3201 Cod procedură penală, astfel că reținerea aceleași situații ca și circumstanță atenuantă, potrivit art. 74 al.1 lit. c Cod penal, nu este posibilă deoarece ar însemna ca aceleiași situații de fapt să i se acorde o dublă valență juridică.
Pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului G. R. G., pedepsele de 3ani închisoare și 4 ani închisoare, precum și pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, aplicate inculpatului U. M. D., sunt apte să asigure atingerea scopului educativ - preventiv al pedepsei.
În consecință, cererile inculpaților de reținere a circumstanțelor atenuante și de reducere a cuantumului pedepselor sunt nefondate.
În mod corect prima instanță a dispus executarea efectivă a pedepselor aplicate inculpaților, ținând cont de perseverența infracțională a acestora, modalitățile de comitere a infracțiunilor și valoarea ridicată a prejudiciului.
În mod corect instanța de fond a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. alin. 1 lit. a teza a-II-a și lit. b Cod penal, aceștia fiind nedemni de a exercita dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și, respectiv, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, având în vedere natura și gravitatea infracțiunii săvârșite și comportamentul lor.
Latura civilă a fost corect soluționată prin obligarea inculpaților la acoperirea prejudiciilor cauzate părților civile.
Față de cele arătate, în baza dispozițiilor art.385 15 al. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, vor fi respinse ca fiind nefondate recursurile declarate de inculpații U. M. D. și G. R. G..
Întrucât și la acest moment se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării a inculpaților, urmează ca, în baza disp. art.350 Cod procedură penală, să fie menținută măsura arestării preventive a acestora și, potrivit art.38517 al. 4 Cod procedură penală în referire la art.383 al.2 Cod procedură penală, se va deduce din pedepsele aplicate durata reținerii și arestării preventive de la 19.04.2012 la zi, pentru inculpatul U. M. D., și de la 07.06.2012 la zi, pentru inculpatul G. R. G..
Văzând și disp. art.189 și art.192 al.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații U. M. D. (fiul lui V. și V., născut la data de 14.04.1985 în B., domiciliat în B., ., județul B., C.N.P._, în prezent deținut in Penitenciarul Galati) și G. R. G. (fiul lui G. și T., născut la data de 23.08.1977 în B., de cetățenie română, studii 6 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în B., ., județul B. și fără forme legale în B., ., județul B., în prezent deținut în Penitenciarul G., CNP:_), împotriva sentinței penale nr.2233/19.11.2012 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._ .
Menține măsura arestării preventive a inculpaților și deduce din pedepsele aplicate reținerea și arestarea preventivă de la 19.04.2012 la zi, pentru inculpatul U. M. D., și de la 07.06.2012 la zi, pentru inculpatul G. R. G..
Obligă inculpatul U. M. D. la plata sumei 175 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat.
Obligă inculpatul G. R. G. la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat.
Suma de 375 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu (av. D. D.), se va vira către Baroul G. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22.01.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
aur marian mircea florin meleacă mARCIAN M. I.
Grefier,
M. I.
Red. F. M./01.02.2013
Tehnored. M. I./ 2 ex./01.02.2013
Fond. F. D.
| ← Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... | Propunere de arestare preventivă a inculpatului. Art. 149 ind... → |
|---|
