Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 624/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 624/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 3651/196/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 624/R
Ședința publică din data de 17 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - D. L. C. - judecător
Judecător - A. B.
Judecător - M. C.
Grefier - G. V.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror G. E. - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul B. V.-A., deținut în Penitenciarul G., împotriva sentinței penale nr. 14/R//12.03.2013 a Judecătoriei B..
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat B. V.-A., în stare de arest, asistat de av. P. M., substituind pe av. D. N. R., apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 1951/03.04.2013 emisă de Baroul G..
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că astăzi este primul termen de judecată în recurs.
S-a procedat la verificarea identității recurentului inculpat B. V.-A. care, întrebat fiind, precizează că este fiul lui C. și A., născut la data de 10.01.1987, date care corespund cu cele care rezultă din dosar.
Recurentul condamnat B. V.-A. precizează că își retrage recursul declarat împotriva sentinței penale 14/2013 a Judecătoriei B..
Apărătorul recurentului inculpat B. V.-A., av. P. M., solicită să se ia act de retragerea recursului. Cu plata onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se ia act de declarația de retragere a recursului făcută în ședință publică de condamnatul B. V.-A.
Recurentul condamnat B. V.-A., având ultimul cuvânt, precizează că își retrage recursul declarat în cauză.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală 14/R din 12.03.2013, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul_, s-au constatat nule cererile petentului B. V. A. de revizuire a sentinței penale nr. 1045/03.06.2010 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr.1918 /196/2010
S-a dispus ca cheltuielile judiciare în cuantum de 50 lei să rămână în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin referatul din 04.03.2013, P. de pe lângă Judecătoria B. a sesizat instanța cu cererile de revizuire privind pe condamnatul B. V. A. și a solicitat instanței să dispună asupra acestora față de împrejurarea că petentul a precizat că nu și le însușește .
S-a menționat în referatul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. că la datele de 09.01.2013 si 17.01.2013 s-au înregistrat cererile formulate de către condamnatul B. V. A. pentru revizuirea sentinței penale. nr. 1045/03.06.2010 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
Având în vedere faptul că revizuientul se afla încarcerat în Penitenciarul Iași, în cauză s-a dispus efectuarea unei comisii rogatorii de către P. de pe lângă Judecătoria Iași.
Fiind audiat la data de 13.02.2013, petentul a precizat că nu a formulat nici o cerere de revizuire din cele 2 care i-au fost prezentate de către procuror, că nu solicită revizuirea vreunei hotărâri de condamnare și că nu își însușește cererile de revizuire care i-au fost prezentate.
În continuare, instanța a reținut că cererea formulată în numele condamnatului reprezintă actul de sesizare prin care persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate și care se află în executarea acesteia își manifestă voința de a contesta hotărârea pe care o execută.
În acest context, sunt avute în vedere dispozițiile art. 300 Cod procedură penală, care se aplică prin analogie în cauză, în sensul că instanța procedează, în prealabil, la verificarea actului de sesizare, respectiv verifică dacă cererea a fost întocmită cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, inclusiv dacă este semnată de titularul cererii.
Având în vedere cele expuse mai sus, instanța a apreciat că aceasta nu este făcută potrivit dispozițiilor legale, cu respectarea dispozițiilor art. 2 Cod procedură civilă în referire la art. 148 Cod procedură civilă, care reglementează procedura de drept comun în această privință, în măsura în care nu se dispune altfel.
Prin urmare, față de susținerile condamnatului potrivit cărora nu a scris și nu a semnat personal prezenta cerere, nu înțelege să-și însușească această cerere, instanța a constatat că cererea este lovită de nulitate absolută.
În acest sens, instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, care prevăd că dispozițiile relative la sesizarea instanței sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar potrivit art. 197 alin. 3 Cod procedură penală, nulitatea nu poate fi înlăturată în niciun mod, poate fi invocată în orice stare a procesului și se ia în considerare chiar din oficiu.
Față de cele expuse mai sus, instanța a apreciat că cererea formulată în numele condamnatului care nu înțelege să-și însușească această cerere a fost întocmită cu nerespectarea dispozițiilor legale, cererea fiind nulă din momentul în care a fost efectuată cu încălcarea legii, motiv pentru care, în baza art. 300 Cod procedură penală raportat la art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, a admis excepția nulității sesizării ridicată de instanță din oficiu și a constatat nulitatea contestației la executare privind pe condamnatul B. V.-A..
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs condamnatul B. V.-A..
Ulterior, la termenul de judecată din data de 17 aprilie 2013, condamnatul B. V. A., prezent în instanță, a făcut cunoscut că își retrage recursul declarat.
Potrivit art. 3854 alin. 2 Cod procedură penală, părțile pot renunța la recurs potrivit dispozițiilor art. 368 și pot retrage recursul în condițiile art. 369 care se aplică în mod corespunzător.
În conformitate cu prevederile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, până la închiderea dezbaterilor în instanța de apel, fiecare dintre părți își poate retrage apelul declarat.
Retragerea trebuie să fie făcută personal de părți sau prin mandat special, iar dacă partea se află în stare de deținere printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către conducerea locului de deținere.
Având în vedere că prevederile textului de lege citat, aplicabil în cazul recursului, sunt îndeplinite, în sensul că, prezent în instanță, condamnatul B. V. A. și-a exprimat dorința de a retrage recursul declarat, urmează a se lua act de această cerere și a dispune în consecință.
Văzând și dispozițiile art. 189 și 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Conform art. 3854 alin. (2) în referire la art. 369 alin. (1) Cod procedură penală, ia act de retragere recursului declarat de condamnatul B. V.-A.(fiul lui C. și A., ns. la 10.01.1987 în Braila, CNP_ cu domiciliul în loc. Fălciu, ., în prezent deținut în Penitenciarul G.) împotriva sentinței penale nr. 14/R//12.03.2013 a Judecătoriei B..
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe condamnatul B. V. -A. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Suma de 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în recurs – avocat D. N. - R., va fi virată în contul Baroului G. din fondurile Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. L. C. A. B. M. C.
Grefier,
Red./tehnored. G.V.
2 ex./17.05.2013
Fond: Ș. I.
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1731/2013. Curtea... → |
|---|
